[ACTUALIZARE 6] A fost arestat al patrulea suspect în cazul furtului obiectelor de tezaur dacic de la muzeul Drents din Olanda

[ACTUALIZARE 6]

Un al patrulea suspect a fost arestat, joi, în cazul furtului obiectelor de tezaur de la muzeul Drents din Olanda. Acesta este audiat, iar autoritățile olandeze încearcă să vadă ce rol a avut exact acesta în jaf. Din păcate, anchetatorii nu au nicio informație despre unde s-ar putea afla coiful de la Coțofenești sau cele trei brățări dacice.

Este vorba despre un tânăr de 26 de ani, suspectat de polițiști că este implicat în jaful de la muzeu. Nu este însă suspectul care apare în imaginile de pe camerele de supraveghere. Acesta este căutat în continuare.

„Interogăm acest suspect, deocamdată este sub restricţii”, a spus un purtător de cuvânt al poliției. Potrivit presei olandeze, suspectul poate intra în contact doar cu avocatul său. Poliţia a mai anunţat că au fost făcute percheziţii în diferite locaţii din Koggenland, inclusiv într-un garaj şi o locuinţă, fiind ridicate două vehicule, îmbrăcăminte şi suporturi de date. Tezaurul nu a fost găsit însă.

Poliția încă îl caută încă pe bărbatul de la magazinul de hardware din Assen, surprins pe camerele de supraveghere, „informațiile despre acest lucru rămân binevenite”, spune purtătorul de cuvânt al poliției. Între timp, poliția lucrează la caz cu zeci de detectivi și specialiști. În ultimele săptămâni, cercetări tactice și tehnice au fost efectuate în și în apropierea Muzeului Drents.

[ACTUALIZARE 5] (13 februarie 2025): Arest preventiv prelungit pentru cei trei suspecți reținuți pentru furtul Coifului de Aur de la Coţofeneşti și a trei brățări dacice de aur din Muzeul Drents din Assen

[COMUNICATUL POLIȚIEI NEERLANDEZE]

Poliția neerlandeză a distribuit acum identitățile și fotografiile a doi dintre suspecți, în speranța de a obține mai multe informații despre unde au fost și cu cine au fost în contact după furtul de artă. Aceste informații ar putea spune ceva despre locul în care se află prada acum. Este vorba de Douglas Chesley Wendersteyt și Bernhard Zeeman, ambii din Heerhugowaard. Identitatea celui de-al treilea suspect, o femeie din Heerhugowaard, nu a fost încă dezvăluită.

Geantă și îmbrăcăminte găsite

Poliția i-a urmărit pe suspecți după ce a găsit o geantă care a fost lăsată în urmă într-un cartier din Assen. Acolo au fost găsite și îmbrăcăminte. Fotografiile acestei genți și hainele sunt acum distribuite de poliție, precum și locația în care a fost găsită geanta.

Căutăm mai multe informații despre doi suspecți arestați, ale căror fotografii și nume le-am publicat. Urmărește această  știre  și/sau acest videoclip pentru mai multe informații. Se referă la: 

• Douglas Chesley Wendersteyt din Heerhugowaard

• Bernhard Zeeman din Heerhugowaard

Acești doi bărbați sunt suspectați de implicare în furt și se află în prezent în arest. Poliția ar dori să primească mai multe informații despre ei:

1. Cine are informații despre unde ar putea fi comorile de artă în acest moment?

1. Cine știe unde au fost acești bărbați după spargere (25 ianuarie)?
2. Cine i-a văzut pe acești oameni după spargere?
3. Știți cu cine au avut contact acești suspecți după spargere?
4. Cine știe ceva despre Ford Transit negru cu plăcuță de înmatriculare V-586-KR?
5. Ați găsit îmbrăcăminte similară sau o geantă în zilele următoare furtului de artă?
6. Știți cine a cumpărat sau a purtat aceste bunuri cu puțin timp înainte de spargere?

Pe lângă informații despre suspecți, geanta și îmbrăcăminte, polițiștii vor să obțină mai multe informații despre un Ford Transit negru. Ancheta a relevat că unul dintre suspecți ar fi putut conduce un Ford Transit negru cu plăcuța de înmatriculare V-586-KR la scurt timp după spargere.

Prin urmare, poliția solicită mai multe informații despre acest Ford Transit și dacă l-a văzut cineva după spargere. Poate spune ceva despre mișcările de călătorie ale (unui dintre) suspecți. Anterior, polițiștii au atras deja atenția asupra VW Golf cu plăcuța de înmatriculare (furată) K-813-BK cu care suspecții au plecat cu mașina din muzeu. Mai multe informații despre cei doi suspecți găsiți pe pagina specială www.politie.nl/assen-nl . Aici este afișată și fotografia originalului Ford Transit negru, precum și geanta presupus folosită cu haine.

[ACTUALIZARE 3] (29 ianuarie 2025, ora 20.00) JAFUL NEERLANDEZ | Trei persoane au fost reținute în Olanda, iar alta e urmărită | Bogdan Despescu, șeful Poliției Române: „Niciunul dintre cei trei nu este român”

Trei persoane au fost reținute de poliția din Olanda în legătură cu furtul coifului dacic, iar alta e urmărită. Cei trei suspecți (cetățeni olandezi) au fost reținuți în nordul țării. Suspecții au fost arestați pe baza imaginilor de la camerele de luat vederi și a multor informații din partea publicului, a transmis poliția. Informația a fost confirmată și de publicația olandeză NOS.

Poliția olandeză nu a furnizat informații despre obiectele furate din Muzeul Drents din Assen – coiful de aur și mai multe brățări, doar a anunțat oficial că trei persoane au fost arestate: „Suspecții sunt în plină reținere și sunt chestionați cu privire la rolul lor în furt. Nu pot fi excluse mai multe arestări. Suspecții ar putea fi arestați pe baza anchetei penale, a imaginilor camerelor și a multor sfaturi din partea publicului”.

Bogdan Despescu, șeful Poliției Române, a declarat într-o conferință de presă: „Încă din 25 ianuarie, Poliția Română a fost notificată cu privire la acest furt. La acest moment sunt reținute trei persoane, bănuite de comiterea acestei fapte grave. Facem precizarea că niciunul dintre cei trei nu este român”.

Muzeul Drents a postat un mesaj pe site-ul oficial: „Suntem foarte fericiți de veștile pline de speranță despre arestările din Olanda de Nord. Avem un mare respect pentru serviciile de investigație care au tratat acest caz teribil atât de adecvat și așteptăm cu nerăbdare evoluții ulterioare. Găsirea intacte a operelor de artă furate ar fi un pas fantastic pentru toți cei implicați, nu doar pentru noi, ci mai ales pentru poporul român”.

[ACTUALIZARE 2] (29 ianuarie 2025, ora 09.00): JAFUL NEERLANDEZ | O demisie care rezolvă… nimic | Poliția: „Sunt mai multe piste care duc în Olanda de Nord”

Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie al României, a fost demis după 15 ani în funcție, a anunțat ministrul Culturii, Natalia Intotero, într-o conferință de presă susinută marți, 28 februarie. În replică, el acuză ministrul Culturii că i-a cerut demisia prin invocarea mai multor pretexte, fără a preciza unde a încălcat legea sau normele,ba mai mult a încercat să-l intimideze, potrivit unui comunicar remis presei.

„A fost o perioadă dificilă de a obţine informaţii din partea domnului director al Muzeului Naţional de Istorie. Poate că şi dânsul a fost presat. Poate că nu. Cu siguranţă este o situaţie neplăcută şi pentru dânsul, dar eu personal l-am simţit depăşit pe această componentă de a gestiona o situaţie de criză şi în special pe parte de comunicare. Pe parte de documente, tot ce s-a realizat, instituţiile statului abilitate, care sunt acum în control la noi, ne vor spune dacă a fost bine, dacă a fost rău, dacă ar fi putut să fie totul mai bine. Motiv pentru care, astăzi, i-am solicitat domnului director general al Muzeului Naţional de Istorie să-şi prezinte demisia de onoare. A refuzat. În consecinţă, eu am mers mai departe, conform prevederilor legale în vigoare”, a anunţat ministrul Culturii într-o conferinţă de presă, potrivit news.ro. 

Ca urmare a refuzului lui Ernest Oberlander-Târnoveanu de a demisiona, ministrul a denunțat contractul de management.

„Conform prevederilor aplicabile, articolul 12, va fi un termen de 15 zile de preaviz. Dacă dânsul nu a dorit să îşi depună demisia de onoare, vom respecta acest termen de 15 zile de preaviz. Am înaintat documentele către Muzeul Naţional de Istorie. Va fi această perioadă în care dânsul, categoric, va trebui să-şi facă şi parte de inventar. După cele 15 zile, vom vedea persoana care va fi să coordoneze activitatea în această perioadă extrem de delicată, pe o perioadă de interimar”, a mai spus ministrul Natalia Intotero.

Decizia vine după ce  premierul Marcel Ciolacu i-a solicitat ministrului Culturii să ia astăzi măsuri dure, inclusiv demiteri dacă e cazul,

în cadrul instituțiilor responsabile de contractul prin care artefactele dacice au fost scoase din țară și duse la expoziția din Olanda.

„Voi avea și un raport al Corpului de Control al Prim-ministrului privind avizele date anul trecut la Ministerul Culturii pentru a scoate din țară tezaurul dacic. Le voi înainta procurorilor pentru ca vinovații să răspundă”, a mai spus Ciolacu.

„Aștept și un set de măsuri pentru viitor pentru a ne proteja bunurile din patrimoniul național. Obiecte atât de valoroase nu pot fi scoase din țară oricând vrea un muzeu sau un ministru”, a precizat premierul.

„Nu mi s-a indicat nicio încălcare a legii sau a normelor aplicabile, găsindu-se false pretexte pentru a demisiona”

(Ernest Oberlander-Târnoveanu - FOTO: digi24.ro)

„Având în vedere că astăzi, 28 ianuarie, mi s-a solicitat demisia de onoare de către doamna Natalia Intotero, ministrul Culturii, ţin să fac precizarea că nu mi s-a indicat nicio încălcare a legii sau a normelor aplicabile, găsindu-se false pretexte pentru a demisiona, încercându-se intimidarea mea prin diverse mijloace. (…) Am refuzat să-mi depun demisia de onoare considerând că nimic nu poate afecta mai grav procesul de recuperare a celor patru bunuri de patrimoniu furate ca lăsarea fără conducere a MNIR în aceste zile cruciale”, a precizat Oberlander-Târnoveanu, într-un comunicat citat de Agerpres.

El le-a mulţumit tuturor celor cu care a lucrat în MNIR. „Doresc să le mulţumesc tuturor colegilor şi profesioniştilor din domeniul culturii care şi-au arătat solidaritatea faţă de instituţie în aceste momente extrem de dificile. De asemenea, le mulţumesc în mod deosebit colegilor mei din Muzeul Naţional de Istorie a României pentru profesionalismul şi devotamentul dovedite de-a lungul timpului şi, în special, în această perioadă de criză”, a transmis Ernest Oberlander-Târnoveanu.

Poliția neerlandeză anunță că face progrese în anchetă

„Sunt mai multe piste care duc în Olanda de Nord. Echipa de anchetă presupune că suspecții provin din provincia Olanda de Nord”, au transmis oficialii Poliției din „Țara lalelelor”.

„Poliția a demarat o anchetă majoră după spargerea de sâmbătă, 25 ianuarie. Au fost efectuate percheziții tehnice și tactice extinse în interiorul și în jurul Muzeului Drents. Dar investigațiile au avut loc și în alte locații din Alkmaar, Witmarsum, Groningen, Assen și Rolde. O echipă formată din zeci de detectivi și specialiști lucrează la acest caz cu scopul de a depista bunurile furate și de a aresta suspecții. Această anchetă a condus, de asemenea, la descoperirea unor urme interesante și a unor vehicule suspecte, inclusiv Volkswagen Golf gri furat și un alt vehicul”, a transmis poliția din Țările de Jos.

[ACTUALIZARE 1] (28 ianuarie, 2025) JAFUL DIN OLANDA | Ce au făcut polițiștii batavi până acum și care sunt principalele ipoteze privind autorii furtului comorii dacice

Echipa de anchetă constituită în vederea recuperării coifului de aur și a brățărilor dacice este pe urmele autorilor spectaculosului  furt de artă din Muzeul Drents din Assen. Polițiștii au descoperit de unde a fost furată mașina folosită la evadare și investighează o persoană care a fost prezentă la expoziția „Dacia…” cu puțin timp înainte de jaf.

Poliția din nordul Olandei a informat jurnaliștii de la De Telegraaf duminică seara. Fotografia unui bărbat care poartă o șapcă și o geantă mare a fost făcută în muzeu cu cinci zile înainte de jaf și a fost oferită duminică unui ziar românesc. După întrebări, polițiștii au confirmat că se efectuează o anchetă serioasă asupra bărbatului care s-a comportat suspect.

„Acum este, de asemenea, clar că mașina de evadare care a fost găsită arsă lângă Rolde a fost furată în Alkmaar pe 23 sau 24 ianuarie. Cel puțin șaizeci de informații despre acest furt au fost primite de poliție. O echipă formată între 20 și 35 de polițiști lucrează la jaful care a devenit știre mondială.” – conform  presei olandeze.

Ce informații noi a adunat presa din țara lui Rembrandt

„Țările de Jos vor face tot posibilul pentru a recupera obiectele și pentru a-i găsi și pedepsi pe făptuitori”, a declarat ministrul Eppo Bruins (Cultură), ca răspuns la jaf. El „a aflat cu consternare” despre spargere. În România, lumea artei, mass-media și politica se agită. Există multă neîncredere că comori de aur atât de importante și valoroase au fost împrumutate unui muzeu relativ mic și că securitatea era atât de minimală. În muzeu nu era prezent nici măcar un agent de securitate, se spune.

Poliția s-a mobilizat rapid sâmbătă dimineața și a angrenat la fel de mulți oameni și experiență în jaf ca și în cazul unui caz de crimă. Echipa de poliție este formată din 35 de detectivi tactici, specialiști criminaliști și membri ai echipei naționale de artă a Unității Naționale de Expertiză și Operațiuni. Există și contact strâns cu Poliția Română care a trimis mai mulți polițiști la locul faptei.

Atât poliția olandeză, cât și cea română nu exclud ca în spatele jafului să se afle infractori străini și că a fost o spargere extrem de vizată, cu coiful de aur ca țintă principală. Aceștia ar putea fi români, dar este menționat și infamul clan Remmo din Germania: un clan inițial libanez-kurd care a comis furturi de artă spectaculoase în Germania de mai multe ori în ultimii ani.

Echipa este  pe urmele celor trei, eventual patru autori. Este o cursă contra cronometru cu o dilemă diavolească. Există șansa ca făptuitorii să vrea să topească casca și brățările, așa că este necesară viteză. Pe de altă parte, o arestare rapidă poate fi dezastruoasă pentru anchetă.

Mai persistă și  o teamă enormă în sectorul muzeelor, după două jafuri recente în care s-au folosit explozibili.

Acest lucru s-a întâmplat și în noiembrie la o galerie de artă din Oisterwijk. Vera Carasso, directorul Asociației Muzeelor, nu vrea să răspundă la acest lucru. „Trebuie mai întâi să discutăm acest lucru în mod corespunzător în interiorul sectorului”, spune ea. Fostul director Andreas Blühm al muzeului din Groningen spune că recentele explozii au provocat cu siguranță fiori în rândul directorilor de muzee. În martie 2020, un Van Gogh de la Muzeul Groninger a fost furat cu ușurință de la Singer din Laren. Acest lucru a dus imediat la o discuție aprinsă despre securitate.

Directorul muzeului olandez din Assen susţine că a luat toate măsurile de securitate necesare și afirmă că și Olanda este victimă a furtului.

Directorul Harry Tupan spune că Muzeul Drents a respectat cerinţele de securitate, aşa cum a fost convenit contractual cu asigurătorul. „Bineînţeles, întotdeauna ne îndeplinim obligaţiile”, a declarat el marţi seara la emisiunea „Renze”, potrivit nltimes.nl, preluată de News.ro. El nu a comentat condiţiile asiguratorului. „Dar toate măsurile sunt incluse în acel contract”. Întrebat dacă un paznic ar fi trebuit să fie prezent noaptea, directorul muzeului a răspuns că există alte dispoziţii care ar asigura o alarmă „mai rapidă decât un paznic”. De asemenea, un paznic ar fi fost în pericol dacă ar fi fost prezent în momentul exploziei şi al furtului. Tupan a subliniat din nou că incidentul este „incredibil de dureros şi trist”. Potrivit acestuia, furia României este „complet de înţeles” şi nu a fost surprins. Dar, a adăugat el, „şi noi suntem victime”. Un furt ca acesta din muzeul său „transcende muzeul. Există o nouă ordine. Ca instituţii, va trebui să facem ceva în această privinţă”.

[TITLUL PRINCIPAL] (25 ianuarie, 2025 ) Jaf la un muzeu din Olanda | Printre capodoperele arheologice furate se numără și Coiful de aur de la Coțofenești

„Capodopere arheologice din România au fost furate în urma unui jaf comis sâmbătă la Muzeul Drents din Assen”, a declarat procurorul general în cadrul unei conferințe de presă care a urmat jafului. Printre acestea, se numără celebrul Coif din aur de la Coțofenești și trei brățări de aur din Tezaurul Dacic.

(Credit: www.romaniajournal.ro)

Potrivit pompierilor care au ajuns la fața locului, explozia, care a avut loc la 3:45 dimineața, nu a fost urmată și de un incendiu, conform publicației olandeze Rtv Drenthe.

Polițiștii au deschis o anchetă pentru a afla cine este autorul jafului, dar și câte persoane au fost implicate. Din cauza incidentului, muzeul va rămâne închis tot weekendul. Directorul muzeului a declarat în urma incidentului că a fost o „zi neagră” pentru instituția pe care o conduce.

Poliția olandeză a făcut apel și către rezidenți să anunțe autoritățile dacă dețin informații despre autori sau autoturisme suspecte. (vezi AICI – comunicatul oficial al poliției olandeze).

Ministerul Afacerilor Externe a reacționat după ce mai multe piese din tezaurul dacic al Muzeului Național de Istorie au fost furate de la Muzeul Drents din Olanda, unde erau expuse. Instituția a fost informată de autoritățile olandeze, care „au oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului”. În urma jafului hoții au reușit să fugă cu mai multe piese expuse, printre care Coiful Dacic de la Coțofenești și trei brățări dacice.

Poliția neerlandeză a publicat imagini cu un număr de suspecți care sunt surprinși pe camere în timp ce provoacă o explozie puternică urmată de spargere în Muzeul Drents din Assen. Imaginile arată suspecții deschizând o ușă de afară, după care are loc o explozie. Suspecții au intrat în muzeu pe această cale. 

Ancheta este în derulare. Polițiștii caută ponturi și informații despre suspecți și despre un posibil vehicul suspect, care a fost găsit ars în apropiere de Rolde. Vezi comunicatul de presă complet aici: https://www.politie.nl/nieuws/2025/

Potrivit Ministerului Culturii, piesele din tezaurul românesc erau asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.

Jaful de la muzeu este investigat și de procurorii Parchetului General din România, care au deschis un dosar penal pentru furt calificat.

Muzeul Drents este profund șocat de evenimentele de aseară din muzeu. În cei 170 de ani de existență, un astfel de incident major nu a avut loc niciodată.

„Acest lucru ne provoacă o mare tristețe față de colegii noștri din România”.

Hoții au putut intra în muzeu după ce au declanșat un exploziv, care a spart mai multe ferestre. Procurorul Debby Homans a spus acest lucru la o conferință de presă la muzeu. Poliția spune că caută un vehicul suspect și îi întreabă pe localnici dacă au imagini cu explozia.

Au fost furate o serie de obiecte din expoziția Dacia – Imperiul Aurului și Argintului, printre care capodopera Coiful de aur al Coțofeneștiului, ca 450 î.Hr., împrumutat de la Muzeul Național de Istorie a României. 

Poliția investighează furtul, iar muzeul așteaptă rezultatul acestei anchete.” (comunicat conform artdependence.com)

Declarație a Muzeului Național de Istorie a României cu privire la incidentul de la Muzeul Drents din Țările de Jos:

„Ministerul Afacerilor Externe informează că în cursul dimineții de 25 ianuarie Muzeul Național de Istorie a României, și Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României a fost afectat de o explozie. Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez. Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare”, a precizat MAE în comunicat.

MAE a informat Ministerul de Interne și Inspectoratul General al Poliției Române, dar și tuturor ambasadelor României din țările vecine pentru a oferi sprijin.

„Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut în cursul dimineții o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp în care a fost reiterată importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz și emoția pe care dispariția lor o generează în România.

Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului. Îngrijorarea este împărtășită și au fost primite asigurări că autoritățile olandeze fac toate diligențele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpol.

Ministerul Afacerilor Externe păstrează legatura cu Muzeul Național de Istorie a României, cu Ministerul Afacerilor Interne, IGP și prin Ambasada României la Haga cu instituțiile naționale olandeze competente”, a încheiat MAE.

Simbolistica Coifului Dacic de la Coțofenești

Arheologii au stabilit că acesta aparținea unui nobil local sau rege geto-dac necunoscut – conform altor surse, la fe de credibile, scit. Coiful are doi ochi apotropaici foarte mari, cu sprâncene duble și întoarce, dau senzația oricărui privitor că se „holbează” și inspiră groază, probabil pentru a alunga deochiul și descântecele, pentru că înfățișează o serie de creaturi mitice (Dumitru Berciu – Arta traco-getică, Editura Academiei, 1969 și Timothy Taylor – Arheologia semnificațiilor contextuale, 1987). Cel mai probabil, nobilul care purta acest coif voia să transmită că „are ochi de șoim”.

Sacrificarea unui berbec

Pomeții arată un berbec sacrificat de către un bărbat care îngenunchează și este pe cale să-i taie gâtul cu un pumnal. Calota de aur este decorată cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați. Pe marginea inferioară este un chenar de linii spirale punctate.

Iconografia din partea dreaptă a coifului a fost interpretată ca o scenă de tauromahie inspirată din zoroastrism (pe modelul sacrificării taurului de către Mithra). Bărbatul sculpta care poartă o tiară și sacrifică berbecul ar ilustra un rege-zeu, un războinic sau un preot.

Creaturi „diavolești”, inspirate din arta orientală

Pe partea cefei sunt ilustrați oameni fantastici cu picioare în formă de șerpi și bestii devoratoare și înaripate parcă provenite din iad. Acestea stau ghemuite, având fețe umane, cozi și picioare lungi, și sunt similare cu niște maimuțe, lupi cu solzi sau sfinxi (asemenea creaturi au mai fost găsite și pe fundul unui pahar de aur din Amlash, Iran).

Modele similare se regăsesc în arta etruscă, scitică și în cea grecească. Coiful de aur de la Coțofenești, judecând după stilul artistic sofisticat, ar fi fost realizat într-un atelier grecesc, presupun arheologii.

„Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰”.

Valoarea coifului de aur de la Coțofenești este inestimabilă din punct de vedere istoric, arheologic și cultural.

El nu poate fi vândut, de fapt, și dacă totuși s-ar încerca, pe piața neagră valoarea lui ar fi de sute de milioane de euro. Strict financiar, dacă hoții ar topi această piesă prețioasă și ar vinde aurul rezultat, ar câștiga doar câteva zeci de mii de euro. Coiful de la Coțofenești este declarat bun de patrimoniu cultural național, ceea ce înseamnă că nu poate fi comercializat legal. Orice tranzacție ar fi considerată ilegală, iar valoarea sa reală rămâne simbolică pentru istoria și identitatea României.

În ceea ce privește brățările dacice de aur,

acestea sunt, de asemenea, unele dintre cele mai fascinante descoperiri arheologice din România, datând din perioada lui Decebal. Sunt realizate din aur de înaltă puritate, cu o compoziție de peste 80% aur, restul fiind argint și cupru. Au fost confecționate prin metode avansate pentru acea vreme, incluzând forjarea, turnarea și gravarea. Designul lor este spectaculos, cu decoruri spiralate, capete zoomorfe și motive geometrice complexe. Valoarea lor, de asemenea, este inestimabilă. Pe piața neagră, multe dintre cele furate în trecut s-au tranzacționat cu zeci de milioane de euro.

De ce se află tezaurul Dacic în Olanda

Muzeul Drents găzduia zilele acestea expoziția „Dacia – Rijk van goud en zilver” („Dacia – Regatul Aurului și Argintului”), unde au fost aduse peste 50 de comori ce aparțin vechiului Regat al Daciei, ce datează din secolele XX î.Hr. – III d.Hr.

Printre exponatele se află 673 de artefacte din aur și argint, împrumutate de la 18 muzee românești, printre care Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Național de Istorie a României, și muzeele din Cluj-Napoca, București, Iași și Timișoara, expunând tezaure celebre precum brățările dacice din Sarmizegetusa și tezaurul de la Lupu, scrie Muzeul Național de Istorie.

Proiectul expozițional este realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc – Sfântu Gheorghe, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău, Complexul Național Muzeal Neamț, Muzeul Municipiului București – Muzeul George Severeanu, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național al Bucovinei, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud, Muzeul Județean Ialomița, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Județean Argeș.

Surse: Rtv Drenthe / Adevărul.ro

POVESTEA COIFULUI DE AUR DE LA COȚOFENEȘTI