Negociatorul-șef al bugetului UE pentru anul 2025, eurodeputatul român Victor Negrescu, anunță o posibilă creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor ca urmare a aderării la zona de liberă circulație.
Prezent la sediul Consiliului UE unde a fost luată decizia privind aderarea completă a României la spațiul Schengen, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, un activ susținător al intrării țării noastre în zona de liberă circulație, a prezentat trei categorii de beneficii majore pentru români. Acesta a subliniat, în calitatea sa de negociator-șef al bugetului UE pentru anul viitor, că această aderare poate aduce o creștere de până la 2% a PIB-ului
României dacă vom profita pe deplin de acest moment.
„Aderarea completă a României la spațiul Schengen este un mare succes pentru țara noastră după mai bine de 13 ani de așteptare de când respectăm toate criteriile prevăzute în acquis-ul Schengen. Este crucial pentru țara noastră să profite de acest moment pentru a maximiza beneficiile apartenenței la spațiul Schengen.
Aderarea României la zona de liberă circulație aduce o serie de beneficii majore pentru români, care pot fi regrupate în trei categorii principale:
avantajele economice: Aderarea României la spațiul Schengen poate genera o creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, urmând ca beneficiile să se resimtă pe parcursul următorilor 10 ani. Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari. Totul va depinde și de cererea existentă pe piața internă europeană și apetența investitorilor în a dezvolta producția din România. Nu în ultimul rând, zonele transfrontaliere vor deveni poli economici cu un potențial de dezvoltare consistent;
climatul social: Cetățenii români vor deveni cetățeni europeni cu drepturi depline iar România va fi o destinație turistică și investițională tot mai atractivă. Totodată, țara noastră va beneficia de suportul întregului mecanism Schengen pentru creșterea siguranței interne și protecția frontierelor. Fondurile importante obținute în bugetul UE în calitate de negociator-șef al Parlamentului European ne vor ajuta în acest sens;
beneficiile politice: Unul dintre argumentele extremiștilor este astfel destructurat în contextul în care în campania pentru prezidențiale anti-europenii spuneau că aderarea la spațiul Schengen nu se va realiza. România finalizează prin intrarea în zona de liberă circulație o nouă etapă importantă în integrarea sa în Uniunea Europeană care va crește interdependența noastră cu restul Europei și va face apartenența la UE ireversibilă;
Mă bucur că am reușit să contribuim la atingerea acestui obiectiv și prin numeroasele mele demersuri realizate în calitate de europarlamentar și că prin prisma rolului meu de consilier onorific al prim-ministrului mi s-a oferit oportunitatea să urmăresc și să fiu implicat în acest proces de aderare la spațiul Schengen până la final. Felicit Guvernul României pentru atingerea acestui obiectiv de țară!”,a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
Începând cu 2014, Victor Negrescu a inițiat o serie de demersuri, pe care le-a susținut în mod constant și care au avut în vedere deplina integrare a ţării noastre în spaţiul de liberă circulație, fiind una din principalele voci care a militat în mod constant pentru acest deziderat, indiferent de poziția pe care a deținut-o atât la nivel european, cât şi național.
Alături de colegii săi din PES activists România, europarlamentarul a inițiat și desfășurat campaniile #RomâniaCereSchengen şi #RomâniiMerităÎnSchengen, în cadrul cărora peste 90.000 de români au semnat pentru susținerea aderării țării noastre la zona de liberă circulație.
Totodată, acesta a solicitat în mod constant, prin intervențiile avute în plenul Parlamentului European, sprijin pentru acest deziderat național, a inițiat și a amendat actele legislative care aveau prevederi privitoare la spațiul Schengen. Mai mult, susținut de zeci de eurodeputați, a generat în plenul legislativului european o dezbatere care a condus la adoptarea unei rezoluții de susținere a aderării României la zona de liberă circulație.
În discuţii directe cu factorii de decizie din instituţiile europene, dar şi din cancelariile statelor membre, Victor Negrescu a explicat de ce țara noastră trebuie să facă parte din zona de liberă circulație. În cadrul demersurilor sale de susținere, europarlamentarul român a avut numeroase întâlniri cu președinții Parlamentului European, cu comisarii europeni responsabili, a solicitat președinţilor Comisiei Europene să acționeze, a avut întrevederi cu reprezentanții țărilor care au deținut președinția Consiliului UE, a obținut susținerea Partidului Socialiștilor Europeni (PES) și, în calitate de autor al raportului privind funcționarea relațiilor instituționale dintre Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul UE, a introdus prevederea conform căreia este posibilă contestarea legalității veto-urilor exprimate de statele membre, dacă acestea încalcă legislația și tratatele UE.
În calitatea sa de negociator-şef al Parlamentului European, cât și în cea de responsabil pentru buget al grupului S&D, Victor Negrescu a militat şi a obţinut creșteri semnificative ale fondurilor destinate extinderii spațiului Schengen cu România și Bulgaria. Pentru anul viitor, bugetul Uniunii Europene prevede o sumă de 10 milioane de euro fonduri ce vor fi utilizate pentru investiții în aparatură, formare profesională, în sisteme IT, sisteme informatice, în scanere, capacități necesare gestionării frontierelor externe ale UE.
Iustin Cionca și Călin Bibarț au fost validați de Biroul Permanent Național al PNL drept candidați pentru Consiliul Județean și Primăria Municipiului Arad. Gheorghe Falcă se află pe locul 16 pe lista comună a alianței pentru Europarlamentare.
Biroul Permanent Național al Partidului Național Liberal i-a validat joi pe Iustin Cionca și Călin Bibarț drept candidați pentru funcțiile de președinte al Consiliului Județean Arad, respectiv primar al Municipiului Arad. Cei doi au fost votați inițiat de Colegiul Director al PNL Arad la începutul anului.
Președintele Iustin Cionca candidează pentru al treilea mandat la conducerea Consilului Județean, iar primarul Călin Bibarț pentru al doilea mandat.
Președintele PNL Arad – pe lista alianței de guvernare pentru alegerile europarlamentare
Tot joi, Biroul Permanent Național al PNL a votat lista candidaților partidului pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, Aradul fiind reprezentat de Gheorghe Falcă.
Pe lista Partidului Național Liberal se află Rareș Bogdan, Dan Motreanu, Adina Vălean, Daniel Buda, Siegfried Mureșan, Mircea Hava, Gheorghe Falcă, Virgil Popescu, Alexandru Muraru și Mara Mareș.
În ceea ce privește lista comună a alianței, europarlamentarul Gheorghe Falcă se va afla pe locul 16.
Fostul europarlamentar Adrian Severin a fost condamnat definitiv miercuri de Înalta Curte de Casație și Justiție la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență.
Un complet de cinci judecători a admis apelul DNA și a mărit pedeapsa aplicată lui Adrian Severin de la trei ani și trei luni cât primise la instanța de fond în februarie 2016, la patru ani închisoare cu executare.
A existat și o opinie separată a unuia dintre judecători, în sensul achitării lui Adrian Severin pentru luare de mită și menținerii condamnării pentru trafic de influență.
Procurorii DNA ceruseră 6 ani și 6 luni închisoare pentru Adrian Severin
La ultimul termen al procesului desfășurat luni, procurorii DNA ceruseră 6 ani și 6 luni închisoare pentru Adrian Severin, în timp ce avocații solicitaseră achitarea acestuia sau o condamnare cu suspendare.
„Nu pot fi decât exasperat că aud asemenea afirmație fără nicio probă — că aș fi acceptat bani pentru a depune amendamente. Contractul a fost unul de consultanță, pe care l-am onorat. N-am vorbit de depunerea amendamentelor contra cost. Am fost cel mai bun președinte al OSCE. Am fost raportor ONU. Puteam să fac o înțelegere judiciară și probabil aș fi luat o pedeapsă cu suspendare. Eu nu pot să cooperez. Sunt cel mai sărac om politic din România. Mi-am sacrificat familia și prietenii. Nu pot să recunosc că România a trimis în cele mai importante funcții un hoț. În Belarus toată lumea mă știe. Am eliberat deținuți politici cărora le-am apărat drepturile. Este un proces politic ce va produce consecințe”, spunea atunci Adrian Severin, în ultimul cuvânt.
Înainte de începerea procesului, Adrian Severin declara, pe pagina sa de Facebook, că, „în curând, se va consuma farsa judiciară românească declanșată pe baza unei farse jurnalistice străine”, fără a i se fi îngăduit o singură probă în apărare. El a arătat că „nu îi este frică de cruce” și le poate acorda iertare „călăilor în robe”.
Adrian Severin a fost trimis în judecată de DNA
sub acuzația că, în perioada decembrie 2010 — martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnaliști de la publicația britanică „The Sunday Times”, care efectuau o investigație sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, pe de o parte, și votării împotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societății comerciale pe care aceștia pretindeau că o susțin, pe de altă parte.
„La suma menționată se adăuga și suma de 4.000 de euro pe zi pentru orice acte efectuate de parlamentar, în legislativul european, în legătură cu depunerea de amendamente. În contextul discuțiilor din perioada ianuarie — martie 2011, Adrian Severin le-a pretins celor două persoane, potrivit înțelegerii, suma de 12.000 euro, lăsându-le să creadă că are influență asupra a doi deputați din Comisia juridică, a raportorului Comisiei pentru afaceri economice și monetare din legislativul european, precum și asupra unui alt membru al Parlamentului European, pentru a-i determina să introducă un amendament la proiectul de Directivă al Comisiei Europene privind garantarea depozitelor bancare, în sensul intereselor clienților companiei pe care cei doi susțineau că o reprezintă”, scriu procurorii în rechizitoriu.
Potrivit DNA, în vederea încasării sumei de 12.000 euro, Adrian Severin a emis o factură pe care a trimis-o pe mail uneia dintre cele două persoane.
Trei europarlamentari — Adrian Severin, slovenul Zoran Thaler și austriacul Ernst Strasser —
ar fi acceptat „să-și vândă serviciile” unor jurnaliști ai ziarului „The Sunday Times”, care pretindeau că se ocupă cu acțiuni de lobby. Reporterii au propus mai multor membri ai Parlamentului European să le plătească 100.000 de euro pe an în schimbul „ajutorului” pentru adoptarea unor amendamente.
Conform anchetatorilor, Adrian Severin a depus amendamentul prin intermediul unui coleg, iar, întrebat de unul dintre jurnaliști dacă a fost ușor să-l convingă pe acesta să depună amendamentul, el a răspuns că până la un anumit punct i-a fost greu, dar că în cele din urmă a acceptat ideea, „însă a fost o adevărată muncă”.
Eurodeputatul sloven și cel austriac au demisionat din Parlamentul European, renunțând astfel la imunitatea parlamentară, în schimb Adrian Severin a refuzat, susținând că este vorba de „o înscenare pusă la cale de persoane care au acționat ca agenți provocatori și cu o motivație politică”.
Înainte de a fi încarcerat, la ora 17.00, Adrian Severin și-a postat pe facebook următorul status:
„Sentința a fost pronunțată. Comedia s-a terminat. Mai precis acest act al comediei.
Așa cum mă așteptam, ceea ce a început ca o farsă jurnalistică s-a sfârșit printr-o farsă judiciară. Aceasta nu a fost lupta dintre cinste și corupție, ci dintre patrie și dușmanii ei. Într-o colonie nu există stat de drept.
O bătălie s-a încheiat dar istoria nu se sfârșește aici. Românii vor merge mai departe. Victoria va fi a lor. Victoria va fi a noastră.”
