@ Confesiunile unui pescar de facebook. Am divorțat, în spate dacă mă uit nu prea am nimic, dar am o mașină lăsată de la fosta, o geacă, o pensetă cu care îmi fac sprâncenele, 70 kg și știu și puțină gramatică, nu multă că după multă mă doare capu, mă ia febra și devin coleric. Jobul pe care îl am mă ajută să cunosc tot felul de doamne și domnișoare, dar parcă nici una nu îmi place, cea mai scumpă mașină pe care o au ele e undeva la 8000€, deci „not interesting”. Aprind laptopul, dau repede un „search” și gata, am găsit-o, divorțată, frumușică și în spatele pozei tronează un bolid și o vilă. Îmi pun un deț în pahar, îmi fac repede sprâncenele că poate vrea asta ceva poză live și încep pescuitul. Așa că arunc cu „bună”, mizez pe pozele mele, dar și pe pozele în care sunt salvați câinii dintr-un incendiu și pe tot ce am „share-uit” cu și despre „dragoste, copiii și violența domestică plus multă poezie” , că sigur se uită asta să vadă ce e cu mine.
Primesc răspuns de la ea , „bună,ce faci?” Atât mi-a trebuit, acum încep să dau tot ce am mai bun așa că încep cu „victimizarea”: „uite, mă uitam la pozele tale și am rămas blocat la ce superbă ești” , ea imediat îmi răspunde „vai,ești un scump” , așa că citind asta, îmi ancorez scaunu în podea să nu cad pe spate când încep cu „nebunia cuvintelor”.
EU : „Ce poate face o astfel de femeie frumoasă singură în singura viață ce o trăim”
EA: „Vai ești foarte scump, și tu ești singur?”
EU: „Divorțat ca tine și lăsat cu inima rece (căldura a fost tăiată, că în loc să o platească și-a luat ceva pantofi)
EA : „Wow și tu ai divorțat?”
EU : „Da, se pare că am iubit pe cine nu merita dragostea mea și am inima rănită și vreau să o vindec cu una ca tine”
EA : „Sunt în aceași situație, fostul meu soț are impresia că dacă mi-a lăsat o vilă, o mașină și vreo 200.000€ a crezut că îl iert, ei bine nu e așa”
Când am auzit ce rost de „pradă”, am amețit puțin și am continuat pe.
EU : „Banii nu aduc fericirea,eu te-aș iubi pe tine ca om, ca femeie”
Ea, deja e într-o stare de leșin, îi trimite numărul de telefon pentru a vorbi că e la volan și scrie mai greu cică.
O sun și ne scălămbăim la telefon vreo 3600 de secunde, așa că direct se lasă cu o întâlnire.
Îmi iau costumașul cu vestuță, numa bine mi-a intrat salariul, așa că o invit la restaurant. Apare și încep scanarea: inel scump, haine scumpe, pantofi scumpi, mașină la fel. Fug repede la toaletă ca să îmi pot face repede 3 cruci și să zic iute o rugăciune .
Termin toată treaba cu divinitatea și ajung la masă, mă așez și mă rog în gând să nu comande asta ceva sufleuri sau foie gras, că direct mă pune pe butuci.
Încep să tragediez viața, dar mizez mult pe cum am salvat ceva copii, pisici din pom și căței rătăciți. De copii nu vorbesc prea mult că și ea are 2 și eu 2, deci scor egal așa că o las moale.
Râdem, glumim și la un momentdat îi iau mâna să io pup (of ce bine că miroase a cremă și nu a shaormă cum i-a mirosit la alta,dar era frumoasă foc). Ea se emoționează și îmi cere să punem o poză cu noi pe Facebook. Fac și asta și încep like-urile și comentariile „felicitări,superbi, sunteți de copertă”. Văzând reacțiile respecive, amândoi ne dăm seama că:
1.Ea are nevoie de un top model ca mine.
2.Eu am nevoie de dragostea ei, mai ales d.p.d.v. financiar.
Deja relația prinde contur, așa că acum trebuie să îmi schimb garderoba, să zugravesc în apartament și să pun ochii pe vacanța aia ce mi-o doream de vreo 5 ani!
Gata: sunt într-o relație adevărată… doar că nu ies la plimbare cu copiii ei, că fiind de vârsta mea aproape, nu dă bine pe stradă… poate mă mai trezesc lovit de-o replică gen „Vai, nu știam că ai 3 copii… știam doar de 2!”
Nicio problemă – asta se reglează… contează doar că are balta pește!
Ce îți poți dori mai mult decât să fii un jucător de păcănele, să aștepți „speciala”, iar ea, când vine, să vină cu pumni, picioare și capuri în gură? Eventual o gaură-n plus. Acesta a fost „câștigul” unui tânăr din Arad care, deși adună destui bani cât să-i ajungă de aproape orice distracție, a vrut să-și mai rotunjească veniturile la păcănele.
Și, ca-n poveștile folcolorice de la noi din oraș, la Casinoul la care joacă (ăla pe centru… lângă „Cristal”… cum îi zice?) s-a întâlnit cu trupa „Ciumegii din Sântana” – un destul de cunoscut ansamblu de bătăuși care l-a bătut pe așa de mișto aplicat încât l-au lăsat ca târât de camion o stație… am înțeles că pe lângă multiple tumefacții și escoriații, plus nasul rupt, are și o vertebră deplasată.
Din primele noastre „cercetări prin zonă”, se pare că tânărul se juca liniștit la păcănele deja într-o stare de preinfarct, fiind pe pierdere. La un moment dat s-a apropiat un „dansator” de el, șicanându-l. După 15 replici învârtindu-se în jurul constantelor „mamă” și „morți”, șicanatorul nefăcând față de unul singur și-a chemat trupa de „dans folcloric” din Sântana, iar în următorul minut a început „Bătuta de Casino” – o horă practicată de mai toți oamenii din țara asta atât în trecut cât și în zilele noastre… mai ales în casinouri, birturi și alte locuri de pierzanie. Rezultatul a fost dezastruos pentru prințisor…
Pentru cunoscători, victima este, dacă ați auzit, băiatul ce are „flotant” în Malayesia, cunoscut în cercurile de domnișoare iubitoare de excursii (plătite de el) făcându-le toate mofturile pentru una mică și un selfie. Cică nici o relație nu-i ține mai mult decât ține vacanța… dar aceasta este o altă poveste, noi dorindu-i însănătoșire grabnică și o vacanța plăcută pentru refacere… în caz că nu dă în judecată.
Sau îi dă?… n-am înțeles tot… că s-a întrerupt brusc convorbirea când am întrebat dacă e adevărat că un polițist (ce-i drept, în civil) a fost de față… tot la păcănele și el… când a început bătaia – dar probabil din exact acest motiv „a tăiat-o”… ca nu cumva să fie martor la atrocitate… nohh… sensibil omul… n-o vrut să-și vadă semenul bătut!
Dacă o milfă bătrână din asta ca Madonna, Israela, Demi Moore sau Cher fute câte un ciutănel… e „femeie puternică”.
Dacă un putregai nașpet fute una mai tinerică… ba a fost agresată, ba se fute pe bani, ba are afacerea ei proprie pentru că a frecat un octogenar. Se vede pe facebook la glumele ălea proaste că toate se fut pe un IphoneX. Eu nu cunosc niciuna care nu! Poate există, dar dacă ești bărbat și pentru tine e ceva wow cumpărând un telefon unei fete… ai eșuat ca bărbat: du-te și fă-ți barba cu laserul, că mâine e vineri și e coadă la papagali.
Eu nu mă pricep la probleme sociale, dar să nu uităm totuși că Europa a reușit cu femeia în bucătărie și crescându-și copiii.
Știu că sună dur și misogin, dar, măcar din respect pentru opinia majoritară „să lăsăm totuși biserica în sat”. Cel mai clar se observă eșecul Europei actuale… pentru că am votat femei care ne conduc… Olguța, May, Macron, Merkel, Firea… până și Brazilia e pe butuci după ce a condus-o bulgăroaica aia… Sau Christine Lagarde… i-au făcut manevră lu Strauss Kahn la New York (ăla numai cameriste vintage nu hărțuia… să fim serioși!)… sau aia din Birmania cred… care a luat premiul Nobel pentru Pace și, ajunsă președinte, pune armata pe minorități (plm… și asta cu gramatica pe facebook… tot o harneală de nefutute este! Dacă te fute bine sau e gentil și ok, îți garantez eu, o lași și tu mai moale cu proza)…
Femeii îi stă bine la make-up artist, în boomerange, miercurea la brasserie, vinerea in Monaco… etc.
Nu am chef ca peste 10 ani să mă uit pe facebook și să văd masculi epilați cu #mydubai sau să par bolnav sexual că vreau să dau și eu o muie după club… unei femei binențeles!
Sau să mă uit la tv exclusiv la sporturi feminine…
Ca să mă înțeleagă toată lumea… nr.1000 ATP bărbați îi dă 6-0, 6-0 lui Simona Halep la orice oră din zi și din noapte… chiar și după o noapte pierdută cu milfulețe la E3 care sunt demult pe #MeToo.
Nu putem schimba natura!
Mai rău ca agresatele cu papucii sobolan de la #mmanot sunt ăstea cu „please report, cont fals!”, jur!
Unde e problema?
Ești frumoasă, îți copiază una talentul să primească și ea un „cf frumy?” „ieșim și noi la o cafea?”… dinăstea? Fii mândră de tine, fraiero!
Poate fata e urâțică, are acnee sau are mărimea mea la cămăși… vrea să se simtă și ea cucerită… măcar virtual.
Voi repede cu bâta după ușă….please report!
Vă dați și voi Jennifere Lopeze pe facebook! Nu cred că alea fake vă fură vouă bărbații.
Mai bine îi scrii persoanei respective ceva de genul: „mă deranjează că îți pui pozele mele” și îi dai block… că acum ce vreți… vă cunoaște deja lumea… vezi doamne… „please report!” pe facebook!… mă leși?!
Eu de ex., în 2013 când punea Mariano di Vaio poze cu mine și se dădea drept mine… i am scris: „cumetre, nu te mai da drept mine, că n-o să mai freci nimic!”
Și câtă dreptate am avut… ofofofof!
Fiți și voi mai indulgente, în puii mei… vine Crăciunul, ălea, ălea…
Jurnal de milfă:
Aseară mi-a scris muuult și prost. După toate câte am îndurat, mi-a trimis poza cu „aia aruncată lupilor ce se va întoarce conducând haita”, m-a dat pe spate și m-am întâlnit cu el să îmi conducă și mie gunoiu până la tomberon, nici vorbă, s-a împiedicat fraieru, a spart punga și tot gunoiu l-a împrăștiat pe scări. Mi-am spus că „sheet happens”, îl iert. Am coborât la mașina lui, ceva neagră cu numere de Bulgaria. A vrut să fie galant și mi-a deschis portiera, iar la închidere și-a prins degetele în portieră. Acum du-l pe fraier la UPU, că numa’ bine de servici e mama și uite așa se cunosc și ei „accidental”. Ajungem acolo, ăsta iar galant: cu cealaltă mână dă să îmi deschidă portiera și, când să o închidă, o închide tot cu mâna aia dablagită și durerea e spre maxim. Îl duc repede la mama, îi explic ce a pățit dar că „dacă-l arunci lupilor, ăsta va conduce haita”, la care mama, fiind trecută prin viață mi-a spus : „Draga mamii, ăsta-i atât de prost că de-l lași în față la gară se urcă în trenul ăla din fața gării”. Auzind asta, am fugit și l-am lăsat acolo cu tot cu haita lui… sperând că poate se întoarce conducând vreo ambulanță, pe vreun cal alb, ceva!
Am ajuns acasă, deschid facebook-ul și văd zeci de postări cu „haita împotriva pulii” și, culmea, le văd postate de unii care conduc mașina fostei iubite sau de alții care din pricina vremii grele aruncă câte un „te iubesc” așa la mișto pentru 100-200 lei… o arde pe aia de banii furați din poșeta soției.
Plină lumea de maidanezi…
În concluzie:
#MeToo -l-am ars pe fraier de-o excursie
#MeToo – am poze cu soțu dar mă umflă vecinu de la 2
#MeToo – bag șoricioaică dar postez „spuneți NU drogurilor”
#MeToo – stau cu asta că îmi plătește gazu și la 2-4 te iubesc aruncate așa la mișto, chiar merită
#MeToo – nu am mai frecat-o pe asta de 5 luni că mi-e gându tot la Georgiana
Mi-am permis (inconștientul de mine!) să-i invit pe prietenul meu și sora lui din Italia la mine în oraș, să vadă și el cum petrecem noi și pe unde ne delectăm sau „ucidem” timpul liber.
Și am purces. Și cu 40 km/h, nici bine nu am intrat în Fortuna și un „ăsta” deja m-a luat cu „fratello, ma guarda un bar con ragazze” , la care io, repede, am accelerat: să trecem de primu bar de pe dreapta, că poate o mai vede Giuseppe pe aia ce lucra în bordel în Italia amu-s 2 săptămâni și mai iasă ceva circ pentru ăia 500€ cu care l-a ars asta cu vechea vrăjeală „părinții bolnavi, 8 copii sau ceva boală neîntâlnită din era dinozaurilor”, așa că îl calmez pe Giuseppe și îi spun „fratello aicio non ti place molto, te duco la UTA unde e molto bello acolo-șa”. Se calmează Giuseppe, în 3 minute ajungem la mega mastodontul ce tronează la UTA. Parchez să vadă fraierii că am Porcshe cu numere de Italia, coborâm toți 3 și… în primul minut suntem scanați de niște fraieri ce își fac veacul pe acolo pe stilul ăla vechi „dă, băh, o bere”. Soră-sa, Roberta, toată firmă, toată slim, așa că în spatele ei se aud murmure de ciobani „ce faci? ești bună!” plus fluierături. Roberta se întoarce și, educată cum e, mă întreabă „ma questi sono uomini o animali, che e qua bar o ferma di maiali?”. Io, să o calmez: „Sorela mia, questi che fluierano e sono gia in erectie quando te-a văzut pe tine, sono mafioti di Arado, sono quelli che furano cellulari, cere la bere, cere țigare, ma au muschio” – dar asta când a auzit și-a luat panică suplimentară și a tăiat-o în mașină. Roberto s-a acomodat repede, le-a luat la fraieri 3 beri, le-a dat și un pachet de țigări, așa că deja relațiile româno-italiene s-au sudat pe scurtă durată, repede și „scump”. Am plecat și ne-am oprit la Mall, unde, nebunie (pentru ei – pentru noi, ceva normal), s-au împiedicat musafirii mei la fiecare pas de buze, silicoane strâmbe puse ieftin de ceva amanți și de o cohortă de „Miss fata de la țară” multiplicate, așa că nu am stat mult că nu aveam unde, toate mesele erau full, toate ceștile goale, cu muște bâzâind deasupra lor și nici un „sinchisit” să se ridice. Deja până la faza asta i-am dezamăgit maxim, dar mă gândeam că urmează să îi învârt bine prin centru, la terase, unde auzim muzică în surdină și vedem bărbați în vestuțe și pulovărașe, iar domnișoarele sunt „toate o cremă”. Am ajuns, bucurie mare, avem loc la masă, așa că ne așezăm și începem să depănăm amintiri. Deodată, prin paharul cu coniac, văd o sprânceană că se tot agită șdar și că ce bună-i gagica și deduc că mă vrea. Mă ridic și… belea: am dedus greșit. Era, de fapt, unu, și îi făcea semn Robertei. Io îi transmit, ea, pac, gata, că-i place tipu și se retrag la o altă masă să vorbească. După 30 de minute, vine Roberta supărată și îmi spune ce a vorbit cu ăla: „Mia spus că el e afaceristo grande în Arad și Dubai și că are o problema con bussines și că să-l ajuto io con 1000€ până se rezolva con problema așa că io am plecato de la masă de la el”. În mintea mea „iar e belea”. La vreo oră, apare o rățușcă și mi-l i-a pe Roberto la dans vreme de vreo oră, după care îl văd pe ăsta cum vine supărat. „Roberto che s-a intâmplato?” Roberto „E a venito fata asta frumoasa e a ziso la mine che sono frumoso che vrea nunta e bambini, ma prima devo plătire chiria e una poșeta che așa io arato la ea că o iubesco”. Direct panică în mintea mea iar „să-mi bag p…a, pe aia o știam fată cuminte și cu relație frumoasă și citate cu „bună dimi și noapte bună frumoase” pe facebook… dar asta e! Nu mai am unde să-i duc, că s-au lămurit ai mei ce e pe aici, așa că m-au pupat repede pe obraz și mi-au spus că pleacă direct în Italia, fără escală. Oricum și eu le-am cerut 500€ și am primit, pentru că am fost delicat!
În gândul meu către casă m-am lămurit a mia oară de toate barurile din oraș, de lumea curvă, perversă, săracă dar cu pretenții ce le populează, dar unde cu 2-300€ îți poți lua orice strâmbătură să îi reglezi direcția, dar și unde la mese nu mai știi care e bărbat sau femeie, iar asta din discuțiile de acolo… majoritatea femeilor plângându-se ca „Rică no’ mai freacă de 2 luni, că ia ceva creatină”, dar că „nici ea nu stă ca fraiera și și-o trage cu patronu barului, că are așa un suflet bun și e chiar de treabă!”
Mai pe scurt, așa: în afară de vreo boală venerică și o bătaie, nu prea mai ai ce îți cumpăra în oraș.
După boacănele făcute de cei doi, au venit și câteva sentințe liniștitoare pentru „sperietoarele arestului”… așa că, pentru noi și cititorii „din această lume” e aproape obligatoriu să ne întrebăm: oare ce fac acasă? Cum au ajuns „pe domiciliar” și ce va urma?