Vineri, ANCOM a lansat o avertizare privind prezența în spațiul autohton online a unei rețele de site-uri de tip Doppelganger. Ministerul de Interne a intervenit cu precizări. Rețeaua de tip Doppelganger constă într-o rețea de site-uri clonate, care imită întocmai imaginea paginilor oficiale de internet ale unor instituții publice, televiziuni și agenții de presă importante, utilizată pentru promovarea de conținut înșelător, pe teme sociale, politice, economice sau de sănătate în scopul inducerii în eroare a populației și influențării în mod negativ a percepției acesteia.
Pasul 1: Paginile false postează masiv conținut emoțional pentru a atrage atenția.
Pasul 2: Utilizatorii sunt atrași să acceseze reclame ascunse în site-uri cu titluri senzaționale.
Pasul 3: Reclamele sunt administrate de companii suspecte, cu finanțare externă ostilă.
Pasul 4: Utilizatorii sunt direcționați către site-uri clonate care seamănă cu cele oficiale, unde sunt expuși la informații false.
Cum se poate preveni manipularea:
• Accesați direct site-urile oficiale, nu prin linkuri nesigure; • Verificați sursele și evitați distribuirea conținutului senzaționalist; • Fiți atenți la titlurile care provoacă reacții puternice; • Raportați orice pagină sau cont suspect.
Ca urmare a sesizărilor primite și a investigației derulate în cooperare de către mai multe instituții ale statului cu atribuții în domeniu, ANCOM este mandatată să comunice următoarele:
„A fost identificată o rețea de site-uri clonate, care imită întocmai imaginea paginilor oficiale de internet ale unor instituții publice, televiziuni și agenții de presă importante (Guvernul României, Ministerul Sănătății, TVR 1, DIGI24, Hotnews, Adevărul, Libertatea), utilizată pentru promovarea de conținut înșelător, pe teme sociale, politice, economice sau de sănătate în scopul inducerii în eroare a populației și influențării în mod negativ a percepției acesteia.
Campania informațională este una complexă, derulată sub limita de detecție a anomaliilor și vizează utilizarea unor tactici specifice, precum exploatarea algoritmilor social media, utilizarea de conținut generat de AI, constituirea unor narative subliminale, utilizarea de reclame adaptate specificului audiențelor vulnerabile, precum și activități trans-sectoriale de activare a unor reacții în societate.
Aceeași infrastructură informațională este utilizată pentru realizarea unor activități de micro profilare care să permită definirea unor audiențe vulnerabile la narativele de dezinformare și calibrarea mesajelor în funcție de nișe emoționale.
Aceste acțiuni de influențare nu vizează promovarea unor entități specifice, ci amplificarea la nivelul mentalului colectiv a unor nemulțumiri sociale, economice și politice cu scopul polarizării societății și scăderii încrederii populației în autoritățile publice, limitând în acest mod capacitatea de reacție a statului, respectiv influențarea deciziilor la nivel național.
Astfel, a fost observată apariția unor rețele de pagini și conturi neautentice pe o platformă de socializare cu un nivel coordonat al postărilor și conținutului acestora pentru a determina o interacțiune foarte ridicată în mod artificial. Aceste pagini distribuie în mod sistematic conținut generat de AI (atât imagini, cât și scris) în special subiecte cu impact emoțional pentru a genera reacții și din partea unor utilizatori reali.
În cadrul acestui ecosistem au fost identificate link-uri care redirecționează utilizatorii către paginile clonate menționate anterior, prin intermediul unor reclame malițioase, utilizate drept „trambuline”, prezente pe site-uri autohtone, în special de tip clickbait (ex: cezicelumea.ro, surse.eu stiricalitative.ro, dromania.ro, redactia.ro, viralnews.ro, lendermagazin.ro etc.).
Reclamele malițioase se prezintă sub forma unor titluri false de știri, spațiile publicitare în care acestea sunt postate fiind contractate de companiile de publicitate care utilizează tehnologia “native ads” – Adskeeper, Geozo, Adnow și MGID, semnalate anterior în spațiul public pentru legături directe cu Federația Rusă. Spre exemplu, compania Adnow este subiectul unor investigații extinse în alte state membre, dar și în România pentru implicarea în operațiuni informaționale în favoarea serviciilor de informații ale Federației Ruse.
Suplimentar, pe site-urile clonate se regăsesc reclame atât în limba română, cât și într-o altă limbă străină care promovează conținut înșelător similar, plătite prin intermediul unor pagini/conturi de socializare fictive. Întreaga infrastructură este susținută prin intermediul paginilor în cauză care distribuie elemente de conținut generate de inteligența artificială menționate mai sus.
Facem precizarea că autoritățile publice responsabile acționează în mod coordonat pentru contracararea acestor acțiuni malițioase de influențare și limitarea efectelor acestora asupra populației, în parteneriat cu furnizorii de servicii de internet și platforma de socializare în cauză.
Investigațiile și verificările sunt în desfășurare, urmărindu-se stabilirea și indisponibilizarea întregii infrastructuri digitale care susține ecosistemul prezentat, respectiv identificarea și tragerea la răspundere a entităților implicate.
Pentru a evita inducerea în eroare prin intermediul mecanismului expus, este recomandat ca paginile oficiale de internet ale instituțiilor publice sau entităților mass-media în cauză să fie accesate în mod direct.
„În cazul destructurării unei rețele de tip Doppelganger creată pentru dezinformarea și manipularea cetățenilor români, Ministerul Afacerilor Interne a cooperat interinstituțional atât cu ANCOM, cât și cu celelalte autorități publice cu competență în domeniu. Măsurile de contracarare implică și acțiuni de natură judiciară.
De asemenea, pentru stoparea efectelor activităților malițioase au fost derulate activități de raportare a peste 150 de pagini și conturi neautentice, utilizate pentru promovarea de conținut creat cu ajutorul inteligenței artificiale, postat în mod coordonat. În urma analizei preliminare au fost eliminate o parte dintre paginile care manifestau un comportament de tip spam, iar alte pagini au fost suspendate pe fondul unor suspiciuni de comportament artificial.
Această rețea coordonată de pagini și conturi a fost utilizată pentru redirecționarea utilizatorilor către site-uri autohtone cu reclamele malițioase de redirecționare către paginile de internet clonate care impersonau paginile oficiale ale unor instituții publice (Ministerul Sănătății, Guvernul României), televiziuni și agenții de presă (DIGI24, TVR1, Hotnews, Libertatea), prin preluarea întocmai a elementelor de identitate vizuală a acestora.
Acest mod de operare a permis evitarea mecanismului de moderare al platformei sociale prin evitarea conexiunilor directe cu site-urile malițioase.
Pentru o mai bună înțelegere a modului în care era pus în aplicare planul pentru profilarea și manipularea percepției audientelor vulnerabile țintite, vă prezentăm, pe scurt, o schema de funcționare a rețelei.
Pasul 1: Paginile false postează masiv conținut emoțional pentru a atrage atenția.
Pasul 2: Utilizatorii sunt atrași să acceseze reclame ascunse în site-uri cu titluri senzaționale.
Pasul 3: Reclamele sunt administrate de companii suspecte, cu finanțare externă ostilă.
Pasul 4: Utilizatorii sunt direcționați către site-uri clonate care seamănă cu cele oficiale, unde sunt expuși la informații false.
Protejarea spațiului informațional este o responsabilitate comună. Ministerul Afacerilor Interne îi încurajează pe toți actorii din mass-media, influenceri și cetățeni să contribuie la combaterea dezinformării prin promovarea informațiilor verificate și corecte.
Dreptul la libera exprimare este garantat, iar combaterea dezinformării este esențială pentru sănătatea democrației noastre și responsabilitatea fiecăruia dintre noi!” – a precizat Ministerul de Interne.
11 organizații au înaintat o scrisoare deschisă către ANCOM prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la proiectele ANCOM care ignoră impactul asupra drepturilor fundamentale și impun cerințe legale și birocratice stricte pentru categorii extrem de largi de persoane fizice și juridice.
Obligația înregistrării la ANCOM le revine inclusiv persoanelor fizice, organizațiilor mici, platformelor educaționale, site-urilor de știri, grupurilor și conturilor de Youtube sau Facebook legate de o activitate economică, magazinelor online care au secțiuni de comentarii sau recenzii. Amenzile pentru neconformare sunt între 5.000 și 30.000 de lei, iar termenul pentru înregistrare este 45 de zile de la înființare. În cazul entităților deja înființate, obligația de informare a ANCOM se aplică și furnizorilor care oferă servicii intermediare la data intrării în vigoare a legii, termenul de 45 de zile fiind calculat de la acest moment.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a fost desemnată coordonatorul serviciilor digitale prin Legea nr. 50/2024care prevede o piață unică pentru serviciile digitale.
Textul integral al scrisorii este redat integral mai jos, fiind preluat de pe pagina oficială a Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTi) – unul dintre inițiatorii și semnatarii scrisorii.
Eliminarea „conținutului ilegal”: obligații noi pentru firme și persoane fizice
Orice ziar, blog sau magazin online care permite comentarii riscă amenzi, avertizează 11 organizații non-guvernamentale, criticând modul în care România pune în aplicare regulamentul UE Digital Services Act (DSA), menit să combată conținutul ilegal și dezinformarea pe internet. Prin felul în care este formulată, legea română se îndepărtează de directiva europeană și poate fi interpretată într-un mod prea extins, impunând obligații unor categorii largi de deținători de site-uri cu comentarii, inclusiv unor persoane fizice ce administrează pagini de YouTube, Facebook sau LinkedIn.
ONG-urile susțin că proiectele de decizie ale ANCOM, autoritatea care se va ocupa de implementarea legii, riscă să limiteze drepturi fundamentale, în special libertatea de exprimare;
în versiunea românească, legea creează categorii de „conținut ilegal” care nu sunt reglementate explicit ca fiind ilegale în legislația română în vigoare, cum ar fi defăimarea;
se introduc măsuri birocratice de înregistrare obligatorie la ANCOM, în termen de 45 de zile de la înființare, pentru orice categorie de furnizori de servicii intermediare. E vorba inclusiv de persoane fizice, organizații mici, platforme educaționale, site-uri de știri, grupuri și conturi de Youtube sau Facebook legate de o activitate economică, magazine online care au secțiuni de comentarii sau recenzii;
amenzile pentru neconformare sunt între 5.000 și 30.000 de lei;
se creează un mecanism prin care cel care verifică un „notificator de încredere” (ce sesizează conținutul ilegal) nu are nicio competență pe fondul domeniului verificării.
Textul integral al scrisorii către ANCOM
Regulamentul UE Digital Services Act (DSA) a intrat în vigoare în februarie 2024, iar legea română de implementare a fost publicată în Monitorul Oficial pe 19 martie 2024. De asemenea, ANCOM a formulat mai multe proiecte de decizii, în calitatea sa de coordonator al serviciilor digitale, unele dintre acestea fiind încă în perioada de dezbatere publică.
Din păcate, toate proiectele de reglementare propuse dau impresia unei abordări tehnice și dure, care ignoră faptul că ANCOM, prin natura mandatului său, reglementează doar o mică parte dintr-o piață imensă, interconectată și globală și, de asemenea, că aproape orice reglementează are un efect asupra drepturilor fundamentale.
În acest context, lipsa unei analize de impact asupra drepturilor omului [1] asociate acestor reglementări, inexistența expertizei specifice în cadrul ANCOM și lipsa consultării adecvate a industriei, a societății civile și a instituțiilor naționale pentru apărarea drepturilor omului, au generat formularea unor propuneri ce au toate șansele de a limita drepturi fundamentale, în special libertatea de exprimare [2]. Astfel de limitări apar, de exemplu, prin:
crearea unor categorii de “conținut ilegal” care nu sunt reglementate explicit ca fiind ilegale în legislația română în vigoare;
introducerea unor măsuri extrem de birocratice de înregistrare obligatorie pentru orice categorie de furnizori de servicii intermediare, ignorând situații specifice. Spre exemplu, persoane fizice sau organizații non-guvernamentale mici se pot încadra în această categorie a furnizorilor de servicii, ceea ce reprezintă de facto un control inutil și consumator de resurse. De asemenea, o obligație de înregistrare a unui site jurnalistic (doar pentru că ar conține o secțiune de comentarii) este excesivă și chiar potențial neconstituțională;
crearea unui mecanism în care cel care verifică un “notificator de încredere” de fapt nu are nicio competență pe fondul domeniului verificării;
ignorarea jurisprudenței complexe a CEDO [3] în acest domeniu – în special cauzele Delfi AS v. Estonia [Marea Cameră], 2015, MTE și Index.hu v. Ungaria, 2016 si Pihl v. Suedia, 2017;
ignorarea deciziilor CJUE – de exemplu cauzele C-649/17 Verbraucherzentrale Bundesverband eV vs Amazon [4], C‑484/14 Tobias Mc Fadden v. Sony Music [5] și C‑390/18 X v. Airbnb Ireland UC [6], saualte decizii cu privire la articolele 12-14 din directiva privind comerțul electronic (care a stat la baza DSA).
Reamintim că întreg Regulamentul UE DSA se bazează în primul rând pe respectarea drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană pentru a crea un mediu online sigur. Termenul de “drepturi fundamentale” se regăsește de peste 40 de ori în textul Regulamentului (inclusiv al preambulului), nu doar la nivel de principii, ci și de drepturi și obligații. Articolul 1 din Regulamentul DSA statuează:
„Scopul prezentului regulament este de a contribui la buna funcționare a pieței interne pentru servicii intermediare prin stabilirea unor norme armonizate pentru un mediu online sigur, previzibil și fiabil care facilitează inovarea și în care drepturile fundamentale consacrate în Cartă, inclusiv principiul protecției consumatorilor, sunt protejate în mod eficace”.
În schimb, pleiada de reglementări interne se îndreaptă mai degrabă către contrariul acestui scop al Regulamentului DSA:
Normele naționale dezavantajează furnizorii români, în detrimentul altor furnizori din alte state membre ale UE;
Legea națională de transpunere a DSA este imprevizibilă, prin imposibilitatea identificării exacte a “autorităților competente”;
Inovarea este limitată prin crearea acelorași obligații birocratice, cu același sancțiuni, pentru un proiect studențesc cu cele al unei firme cu o cifră de afaceri de miliarde;
Impactul asupra drepturilor fundamentale este ignorat.
Recomandăm ANCOM să facă un pas înapoi pe toate proiectele de decizii legate de implementarea DSA, să facă o analiză de impact asupra drepturilor omului care să însoțească aceste propuneri de reglementare și să organizeze dezbateri publice de substanță, cu implicarea industriei și a societății civile pe tema modului în care ANCOM își propune să respecte drepturile fundamentale prin implementarea DSA. Semnatari: Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI / ActiveWatch / Miliția Spirituală / Asociația Respiro Human Rights Research Centre / Asociatia Mediawise Society / CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică / Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI / Expert Forum / Centrul pentru Inovare Publică / Funky Citizens / Asociația CIVICA
În completarea scrisorii de mai sus, ApTi a detaliat câteva dintre aspectele problematice pe care le ridică proiectele de reglementare propuse de ANCOM.
1. Obligația de înregistrare la ANCOM pentru furnizorii de servicii intermediare este, în fapt, o obligație de înregistrare pentru zeci de mii de servicii
Folosirea imperativă a formularului ANCOM cu limitările sale;
Obligativitatea folosirii aplicației ANCOM;
Transmiterea unor date exclusiv cu o semnătură electronică calificată (care este de facto echivalentul unei notificări la notar pentru o semnătura olografă!);
Sancțiuni directe, fără excepții, pentru nerespectarea inclusiv a formularului sau a tipului de semnătură.
Având în vedere aceste aspecte profund birocratice pe care le introduce viitoarea decizie ANCOM, furnizorii de servicii intermediare reglementați trebuie definiți clar pentru nu a include categorii care nu ar trebui să aibă obligații de înregistrare la ANCOM.
În lipsa unor clarificări din partea ANCOM, fiecare furnizor de servicii online este obligat să analizeze cum i se aplică definițiile dintr-o pleiadă de reglementări:
„serviciu intermediar” înseamnă unul dintre următoarele servicii ale societății informaționale:(…) un serviciu de „găzduire” („hosting”), care constă în stocarea informațiilor furnizate de un destinatar al serviciului, la cererea acestuia; (litera g. iii)
„destinatar al serviciului” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care utilizează un serviciu intermediar, în special cu scopul de a căuta informații sau de a le face accesibile; (litera b.)
„serviciu al societății informaționale” înseamnă un serviciu în sensul definiției de la articolul 1 alineatul (1) litera (b) din Directiva (UE) 2015/1535 (“serviciu al societății informaționale = adică orice serviciu prestat în mod normal [7] în schimbul unei remunerații, la distanță, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a beneficiarului serviciului”). (litera a.)
2. Directiva 2000/31/CE (Directiva privind comerțul electronic)
„Serviciile societății informaționale cuprind o gamă largă de activități economice care se desfășoară on‑line. […] Serviciile societății informaționale nu se limitează exclusiv la servicii în urma cărora se încheie contracte on‑line, ci, în măsura în care acestea reprezintă o activitate economică, se extind la servicii care nu sunt remunerate de cei care le primesc, cum ar fi serviciile care furnizează informații on‑line ori comunicări comerciale sau cele care furnizează instrumente de căutare, accesare și recuperare a datelor.“ – Considerentul (18).
„furnizor de servicii”: orice persoană fizică sau juridică furnizoare de servicii ale societății informaționale;” (Art. 2 litera b.)
În lipsa explicitării menționate, din textul proiectului de decizie (care vorbește despre obligațiile “oricărui furnizor de servicii intermediare din România, cu excepția autorităților sau a instituțiilor publice”) rezultă că obligația de înregistrare vizează și o firmă care are un marketplace cu o cifră de afaceri de miliarde de euro, dar, printr-o interpretare logică a textelor de mai sus, și:
O organizație neguvernamentală care găzduiește resurse educaționale, cursuri online sau webinarii, dacă ele nu sunt furnizate de angajații organizației;
Administratorul unui server de Mastodon (sau alt serviciu din Fediverse), chiar dacă acest administrator are vârsta de 14 ani și doar 18 utilizatori înregistrați;
O platformă online de whistleblowing (destinată avertizorilor de integritate), dacă este administrată independent sau de o societate comercială;
Orice site online de știri, cu secțiune de comentarii, chiar dacă de facto nu are niciun comentariu;
Orice magazine online, în 45 de zile de la lansare, pentru că are secțiune de recenzii sau comentarii pentru produse;
Orice grup de Facebook, Telegram sau Linkedin cu privire la mesajele postate de alții – dacă acel grup poate fi legat de o activitate economică sau este administrat de reprezentantul unei firme;
Orice cont de Youtube, Linkedin, TikTok, Instagram, Facebook pentru comentariile de la însemnările pe de acel cont, dacă acel cont poate fi legat de o activitate economică;
Orice site comercial care permite înregistrarea utilizatorilor (sau eventual doar site-urile care publică date despre aceștii utilizator);
Site-ul unui partid politic care colectează opiniile cetățenilor despre un proiect de lege sau propuneri pentru bugetare participativă;
Orice site de pe dark web (denumit, în acest caz, onion service), accesibil prin Tor, care permite utilizatorilor să publice și să acceseze conținut pe care, poate, nu ar putea să-l acceseze folosind conexiunea la internet dintr-o țară care blochează conținut online (cum este cazul în Rusia, Iran, China).
De asemenea, este complet neclar care ar fi serviciile intermediare care sunt furnizate de autorități sau instituții publice și de ce sunt acestea exceptate de la aplicarea prevederilor legii?
În concluzie, nici din textul proiectului de decizie și nici din anexă sau expunerea de motive nu rezultă clar nici ce intră și nici ce nu intră din categoriile exemplificate mai sus.
Fie ANCOM nu ia în considerare să își facă propria analiză cu privire la cine trebuie să se înregistreze și care ar fi scopul practic al înregistrării, fie, de fapt, prevederile Regulamentului DSA nu sunt suficient de bine înțelese la nivelul conducerii ANCOM.
Astfel un site, care, de exemplu, astăzi nu are niciun comentariu de la utilizatori, dar are un formular prin care acest lucru ar fi tehnic posibil, este obligat sa se înregistreze la ANCOM – pentru singurul motiv teoretic al unui posibil viitor ordin de acționa împotriva conținutului ilegal din partea unor autorități care nici nu sunt enumerate exhaustiv. Aceasta este o limitare a libertății de exprimare și a libertății de a desfășura o activitate comercială.
Practic, decizia ANCOM ar putea introduce o obligație de înregistrare, la această autoritate, a unui site de știri, în maximum 45 de zile după ce acesta își începe activitatea, doar pentru ca el va conține o secțiune de comentarii, în condițiile în care o notificare similară nu este necesar a fi făcută niciunde, conform legislației naționale și europene în vigoare. Cerința riscă să fie în dezacord și cu principiile constituționale referitoare la libertatea de a înființa publicații. [8]
2. Ce este conținut ilegal?
Conform art. 3 lit. h din Regulamentul DSA, conținut ilegal “înseamnă orice informație care, în sine sau prin raportare la o activitate, inclusiv vânzarea de produse sau furnizarea de servicii, nu este conformă cu dreptul Uniunii sau cu dreptul oricărui stat membru care este conform cu dreptul Uniunii, indiferent de obiectul sau natura exactă a dreptului respectiv”.
Și totuși lista de domenii de conținut ilegal din formularul-tip din proiectul de decizie al ANCOM cu privire la notificatorii de încredere, pe care trebuie pot să-l raporteze aceștia, cuprinde termeni care fie nu sunt conținut ilegal în România pentru că nu există nicio lege românească expresă care să conțină acești termeni (de ex. “defăimare”), fie sunt conținut poate periculos pentru minori, dar nu ilegal (de ex. “conținut care promovează tulburări de alimentație” – cine decide ce este o “tulburare de alimentație” și dacă nu este vorba despre o dietă?).
Aceasta listă – promovată într-un act normativ sub forma unor categorii ferme de conținut ilegal care poate fi raportat de notificatorii de încredere – ar trebui să fie justificată detaliat de ANCOM prin identificarea concretă a fiecărei categorii de conținut, împreună cu textul de lege care îl declară ilegal. De asemenea, ar trebui explicitat și modul în care o organizație non-guvernamentală poate deveni notificator de încredere, inclusiv prin detalierea criteriilor de analiză a capacității viitorilor notificatori de a discerne în ce măsură un conținut este ilegal și nu se încadrează în limitele libertății de exprimare.
3. Cum evaluează ANCOM domeniile în care nu este competent?
Candidatul pentru statutul de notificator de încredere va bifa domeniile sale de expertiză și va atașa documente care dovedesc independența sa față de marile platforme online, precum și competențele sale. Însă, evaluarea competențelor rămâne opacă. Ne întrebăm, așadar, cum poate ANCOM, o instituție cu competențe într-un domeniu tehnic restrâns, să evalueze competențele unor alte persoane fără a înțelege domeniul lor de expertiză, și cum va putea, deci, identifica dacă acestea îndeplinesc criteriile din proiectul de decizie:
dețin competențele științifice necesare;
au un sistem de finanțare transparent;
au suficiente resurse (umane, tehnice, financiare) pentru a detecta, identifica și notifica în mod regulat tipul sau tipurile de conținut ilegal;
transmit notificări precise;
se angajează să respecte drepturile destinatarilor activi ai platformelor online, inclusiv a drepturilor fundamentale și siguranța acestor utilizatori.
Mai mult, cum se asigură ANCOM că notificatorii îndeplinesc condițiile din art. 22 alin. (2) litera a din DSA și anume au „cunoștințe de specialitate și competențe specifice în detectarea, identificarea și notificarea conținutului ilegal;” în condițiile în care ANCOM însuși pare a nu face distincția între conținutul ilegal, daunător sau potențial ilegal?
4. Cum ar trebui ANCOM să propună un cadru legislativ cu respectarea drepturilor fundamentale?
Deoarece domeniul de reglementare este unul nou pentru ANCOM și este și unul complex, cu impact semnificativ asupra drepturilor fundamentale, credem că ANCOM ar trebui:
Să se axeze pe problemele majore care intră în spectrul de aplicare al DSA – 95% dintre probleme sunt legate de raportarea conținutului ilegal pe marile platforme (VLOPs) și lipsa de răspuns adecvat a acestora.
Să pregătească și să prezinte o analiză a modului în care aceste decizii afectează drepturile fundamentale, pe baza criteriilor propuse de Guvernul României [9] și utilizând expertiza unor instituții publice (de ex. Avocatul Poporului sau IRDO) sau a ONG-urilor.
Să identifice actorii cheie și modalitățile de consultare a acestora inclusiv prin organizarea unei structuri de tip multistakeholder (business, academia, societate civilă), înainte de propunerea unor măsuri cu efecte neclare, pentru a identifica dacă deciziile luate sunt în direcția potrivită.
Punctual, cu privire la cele două acte normative puse în dezbatere publică, considerăm că:
Decizia cu privire la informare ar trebui:
să excludă actorii mici – de ex. microîntreprinderile, întreprinderile mici (în sensul definit de DSA), ca și orice actor necomercial;
să includă doar furnizorii de servicii intermediare, ca obiect principal de activitate, pentru a exclude situația în care “activitatea respectivă este o caracteristică minoră și/sau pur auxiliară a unui alt serviciu sau o funcție minoră a serviciului principal” (precizare preluată din definiția de la art. 3 (i) din DSA);
ca informarea să fie limitată la ce obligă Regulamentul DSA (comunicarea punctului de contact – care poate fi și un simplu formular) și să excludă orice aspect suplimentar (de ex. contacte e-mail sau telefon) – vezi și decizia CJUE C-649/17 Verbraucherzentrale Bundesverband eV vs Amazon [10];
Ca obligațiile din decizie să nu extindă obligațiile din Regulament sau legea 50/2024 (de ex. publicarea punctelor de contact), mai ales în condițiile în care acestea ar putea fi folosite in alte scopuri (de ex. spam harvesting)
Decizia cu privire la notificatorii de încredere:
ar trebui să se renunțe la lista de domenii de competență din formular. Eventual se poate cere ca organizația care face aplicația să identifice exact conținutul ilegal pe care îl raportează și temeiul legal specific din fiecare caz.
ANCOM ar trebui să demareze un efort de identificare, împreună cu alți stakeholderi, a modului de implementare a verificărilor cerute de DSA (inclusiv posibilitatea de externalizare a acestora) și abia apoi să realizeze actualizarea acestei decizii.
Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu, a afirmat că aplicația TikTok a devenit o problemă de siguranță națională și ar trebui interzisă pe telefoanele angajaților la stat.
Se pare că multe personalități din politică vor ramâne fără TikTok, printre acestea nu putem să omitem starul TikTok-ului arădean, Călin Bibarț, care făcea furori în vară fiind un adevărat maestru al saluturilor stradale. Călin Bibarț a devenit celebru pentru saluturile sale aleatorii, surprinzându-i pe trecători și filmându-se în cele mai neașteptate locuri și împrejurări. Se pare că schimbările în politica de utilizare a TikTok-ului ar putea să îi lase pe mulți fără acces la scenă, inclusiv pe politicienii care încearcă să imite generația Z.
Popescu a subliniat că există dovezi că TikTok utilizează datele într-un mod negativ, adăugând că recomandă tuturor românilor să nu își instaleze această aplicație.
„Există dovezi clare că această aplicație folosește datele într-un mod negativ”, a avertizat vicepreședintele ANCOM într-o declarație pentru Digi24. El a explicat că datele colectate de TikTok sunt transferate către servere guvernamentale străine, calificând aceasta ca o problemă de siguranță națională.
Pavel Popescu a subliniat că nu au existat recomandări clare în România privind evitarea utilizării TikTok, iar apelul său vine după ce, în 2023, aplicația a fost oficial interzisă pe dispozitivele furnizate de NATO din cauza preocupărilor legate de securitate.
Interdicția oficială pentru personalul NATO aplicată pe 31 martie 2023, s-a bazat pe preocupările legate de securitatea datelor utilizatorilor TikTok și teama că guvernul chinez ar putea avea acces la aceste date prin intermediul companiei-mamă, Bytedance. Discuții similare despre interzicerea TikTok din cauza preocupărilor privind securitatea datelor au avut loc și la nivelul instituțiilor Uniunii Europene.
[ACTUALIZARE] ( 20 august 2020): O nouă sesizare a fost depusă la ANCOM pe tema serviciilor de slabă calitate ale operatorilor IT și de telefonie în județul Arad
[COMUNICAT DE PRESĂ ]
Deputatul Tripa din nou în dialog cu ANCOM, pe tema serviciilor de slabă calitate ale operatorilor IT și de telefonie în județul Arad
„ Pe data de 8 iulie am sesizat din nou, printr-o interpelare oficială, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) privitor la lipsa infrastructurii terestre de internet și de telefonie, precum și a acoperirii și calității semnalului, pe linie de servicii date și telefonie, într-un număr mare de localități din mediul rural din județul Arad.
În ciuda faptului că ANCOM a dispus controale în teritoriu, ca urmare a sesizării mele din 2018 și a aplicat amenzi, situația nu s-a schimbat în mod radical iar datele aplicației aisemnal.ro atestă acest fapt, certificat și de primarii și cetățenii satelor și comunelor în cauză, cu care mă aflu într-un dialog continuu.
Astăzi, mai mult ca oricând, când administrația prezidențială și guvernul României vorbește despre începerea anului școlar în format online, mi se pare esențial să reevaluăm tema calității serviciilor oferite de operatorii români IT&C în teritoriu. Consecințele pot fi dintre cele mai dramatice și mă gândesc în primul rând la abandonul școlar. Am cerut ANCOM să verifice din nou care este realitatea la zi din teritoriu, una pe care am expus-o pe baza a sute de dialoguri cu primarii de comune din județul Arad și cu cetățenii.
În cursul zilei de ieri, domnul Sorin Grindeanu, președintele ANCOM, mi-a trimis un răspuns, pe cale oficială, în care menționează eforturile instituției pe care o conduce de a monitoriza atent calitatea serviciilor oferite de operatori în mediul rural, recunoscând că există încă probleme serioase privind acoperirea în localități care țin de comunele: Beliu, Craiva, Hășmaș, Săvârșin, Șiștarovăț, Vărădia de Mureș, Archiș, Conop și Vârfurile.
Sper ca monitorizarea să nu se oprească aici iar ANCOM să fie cât mai imparțial și exigent, pentru că cetățenii plătesc bani grei operatorilor de date și telefonie pentru servicii de o calitate absolut îndoielnică. Știm prea bine că există o diferență esențială între teorie și practică, între datele empirice comunicate de operatori, total fanteziste și realitatea din teritoriu. De aici până la abuzuri nu e cale lungă iar consecințele negative decurg de la sine” spune deputatul PSD Florin Tripa.
Biroul de Presă al PSD Arad
***
[TITLUL INIȚIAL] (17 octombrie 2018): În urma sesizării deputatului PSD Florin Tripa, ANCOM sancționează operatorii naționali de telefonie mobilă pentru nerespectarea obligațiilor contractuale și a prevederilor legale
[COMUNICAT DE PRESĂ ]
În urma sesizării deputatului PSD Florin Tripa, ANCOM sancţionează operatorii naţionali de telefonie mobilă pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale şi a prevederilor legale.
Deputatul PSD Florin Tripa a sesizat în scris, în luna septembrie, conducerea ANCOM cu privire la carenţele serioase de semnal pe linie de telefonie mobilă care se înregistrează într-o serie de localităţi din judeţul Arad precum şi în ceea ce priveşte absenţa unor soluţii viabile de conectare la internet. Domnia sa a cerut arbitrajul autorităţii naţionale şi implicarea în medierea discuţiilor între comunităţile locale şi operatorii naţionali de internet şi telefonie mobilă. Domnul Sorin Grindeanu, preşedintele instituţiei a formulat un răspuns oficial ce include poziţia ANCOM, conform legislaţiei în vigoare ce reglementează regimul serviciilor de telecomunicaţii în România, precum şi măsurile punitive adoptate pentru nerespectarea normelor specifice de către anumiţi operatori.
„Nu am urmărit să instrumentez o campanie împotriva operatorilor români de telefonie şi date, ci să îi determin să ofere servicii conform licenţelor dobândite şi reglementărilor tehnice în domeniu. Scopul meu vizează în mod unic îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru comunităţile rurale din judeţul Arad”, spune deputatul social democrat Florin Tripa.
Iată cum sună răspunsul oficial al ANCOM:
Stimate domn,
Ca urmare a adreselor Dvs., înregistrate la ANCOM cu numerele de mai sus, vă aducem la cunoștință următoarele:
1.Cu titlu general, precizăm că, în cazul serviciilor de telefonie şi date mobile, anumite cerinţe referitoare la acoperire sunt stabilite prin impunerea unor condiţii de acordare a licenţelor de utilizare a frecvenţelor radioelectrice, dar aceşti parametri nu vizează relaţia cu anumiţi utilizatori, ci activitatea globală a furnizorului, vizând utilizarea eficientă a resurselor alocate.
După încheierea fiecărei faze de dezvoltare a reţelelor deţinute de operatori, ANCOM efectuează controale pentru a verifica respectarea obligaţiilor minime de acoperire impuse prin licenţe.
2.Având în vedere obligațiile prevăzute anterior, ANCOM a desfășurat o amplă campanie de măsurare a acoperirii naţionale cu servicii de voce, în cadrul căreia s-au efectuat măsurători în 12.786 de localităţi locuite de peste 19,8 milioane de locuitori din totalul de 20,1 milioane. Campania de măsurători a ANCOM s-a derulat pentru a verifica în ce măsură operatorii de telefonie mobilă respectă obligaţia de acoperire cu servicii de voce a zonelor locuite de cel puțin 98% din populația României, obligație asumată prin licenţe.
Rezultatele campaniei de măsurători privind acoperirea cu servicii de voce sunt următoarele: Orange România -97.56% din populație, Telekom România Mobile Communications – 96.8% din populație și Vodafone Romania – 97.80% din populație.
Potrivit măsurătorilor ANCOM, localitățile Mișca, Satu Nou, Vânători, Zerindu Mic, Adea, Țipar, Julița, Vărădia de Mureș, Sintea-Mare, Săvârșin și Temeșești, jud. Arad, beneficiază de acoperire cu servicii de voce în rețelele de telefonie mobilă ale Vodafone, Orange, Telekom Mobile și RCS&RDS.
Localitățile Archiș, Bârzești, Groșeni și Stejar, jud. Arad, beneficiază de acoperire parțială cu servicii de voce în rețelele de telefonie mobile menționate anterior.
Localitățile Troaș, Lupești, Pârnești și Nemești, jud. Arad, nu beneficiază de acoperire cu servicii de voce în rețelele de telefonie mobile menționate anterior.
Având în vedere faptul că niciunul dintre operatorii de telefonie mobilă menționați nu a atins valoarea stabilită prin licențe şi ținând cont de gradul de îndeplinire a obligației, ANCOM a sancționat contravențional Orange România S.A. (Orange) și Vodafone Romania S.A. (Vodafone) cu avertisment și Telekom România Mobile Communications S.A. (Telekom Mobile) cu amendă în cuantum de 500.000 de lei.
