Etichetă: Excelența Sa Xu Feihong

[EXCLUSIV] „Aradul mi-a lăsat o impresie de neuitat (…) având un enorm potenţial” – interviu cu Excelența Sa Xu Feihong, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România

Vizita în orașul nostru a ambasadorului Republicii Populare Chineze în România, Excelenta Sa Xu Feihong cu prilejul Simpozionului Internațional de Cultură și Civilizație Chineză – Arad 8 – 10 noiembrie, mi-a oferit nu doar o revelație personală, ci, mult mai important, cunoașterea unui reprezentant al unei uriașe culturi și puteri economice totodată.
Am înțeles că merită cu prisosință să facem diligențele diplomatice pe lângă Ambasada RPC la București pentru a obține un interviu – nu-i așa?, clasic –  cu E.S. Xu Feihong, în care să abordăm subiecte cu tematică mai aproape de local, pornind de la politica internațională pe care țara cu o civilizație multimilenară o promovează prin reprezentanții săi cei mai valoroși.

Le mulțumim celor implicați în acest demers care ne-au ajutat să deschidem ușile, mailurile și telefoanele importante, pentru a vă oferi acest dialog.

Basil Mureșan: Excelenţă, sunt onorat a vă întâlni. Trebuie să recunosc faptul că a vă cunoaşte este una din surprizele foarte plăcute ale pe care le-am avut în ultimul timp. Dar întrebarea de început este, invariabil, aceeaşi: Cine sunteţi, domnule ambasador? Povestiţi-ne puţin despre dumneavoastră.

E. S. Xu Feihong:  dată cu apropierea sărbătorilor Crăciunui şi Anului Nou, doresc să urez prin intermediul dumneavoastră, sărbători fericite tuturor cititorilor şi prietenilor români! În ianuarie 2015 mi-am început mandatul de Ambasador al Chinei în România, în prealabil am activat ca director general adjunct în cadrul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Europa şi Departamentul Resurse Umane, Ambasador al Chinei în Afganistan şi ca membru al Ambasadelor şi Consulatelor Chinei în Finlanda, Republica Coreană, Noua Zeelandă şi Marea Britanie. De la sosirea în România acum 2 ani, în afară de Bucureşti, am fost în vizită în câteva zone minunate, am învăţat câteva vorbe de zi cu zi şi cum să intonez imnul naţional al României.

Cum vi se pare România acum?

În perioada cât am ocupat postul de director general adjunct în cadrul Departamentului Europa al MAE chinez, am vizitat România de trei ori cu ocazia vizitelor efectuate de către preşedintele Chinei şi de către reprezentanţi ai ministerului. Ţara dumneavoastră mi-a lăsat o frumoasă şi adâncă impresie prin minunatele sale peisaje, oamenii ospitalieri şi, în special, prietenia de lungă durată dintre cele două ţări. Mă simt aproape ca acasă în mandatul de Ambasador, cu toate că, uneori, am simţit şi unele presiuni.
Pe de-o parte, chinezii din generaţia mea au crescut uitându-se la filme româneşti, ascultând muzică românească, preţuind sentimentul special de prietenie din acest loc.  În perioada anilor ‘70 – ‘80, tenişii, creioanele şi multe alte produse chinezeşti erau foarte la modă în România. Cele două ţări sunt prietene, parteneri buni, adeseori sprinijindu-se şi oferindu-şi ajutor recriproc. Prietenia dintre cele două popoare este o fundaţie extrem de solidă. Dar pe de altă parte, înţelegerea reciprocă a noilor generaţii nu este comparabilă cu cea a generaţiei trecute. De exemplu, tinerii chinezi nu au ascultat niciodată Hora românească, iar tinerii români nu au cunoştinţe despre China modernă. Ca ambasador, am încurajat încontinuu întărirea schimburilor dintre tineri, pentru a continua prietenia celor două ţări de la generaţie la generaţie. Anul acesta, partea chineză a sprijinit difuzarea seriei documentare ‘’China, gust şi savoare’’ pe postul TVR şi a participat ca invitat de onoare la Târgul de Carte Gaudeamus,  iar partea română a organizat expoziţia ‘’Comorile României’’ în China, cu principalul scop de a promova întelegerea reciprocă bilaterală, consolidând prietenia tradiţională. Anul viitor este anul schimburilor media dintre China şi statele Europei Centrale şi de Est, ambele părţi putând profita de această oportunitate pentru a promova schimburile culturale. Organizaţiile mass-media din cele două ţări de asemenea pot întări colaborarea reciprocă, întemeind un pod pentru comunicare şi cooperare mutual-benefică.

În momentul de faţă, China este o superputere economică, cu o dezvoltare a indicelui de emergenţă în economia globală. Cu alte cuvinte, Republica Populară Chineză este cel mai mare exportator şi, posibil, cel mai mare importator. După ani de dezvoltare rapidă, cum rezistă Miracolul Chinezesc?

De la începerea reformei şi deschiderii Chinei din 1978 până acum, economia a crescut cu mare viteză, GDP-ul crescând neîncetat timp de 38 de ani, devenind a două economie mondială. În ultimii ani, în contextul ajustării la depresiunea economică, economia Chinei a intrat intr-o „nouă normalitate”, caracterizată prin creşterea la viteză medie, escalarea modernizării structurale, dezvoltarea economiei pornind de la factori esenţiali, trecerea de la investiţii la inovaţie, oferind stabilitate economiei. GDP-ul din primele nouă luni a anului acesta a crescut cu 6,7%, fiind o contribuţie importantă la economia mondială.
Capacitatea Chinei de a obţine progresele de azi se datorează în principal conducerii corecte a Partidului Comunist Chinez. Sub conducerea Partidului, China continuă aprofundarea reformei şi deschiderii, mergând înainte, pentru a inţia şi dezvolta Socialismul cu caracteristici chinezești. Continuând pe calea pragmatismului, bazându-ne pe entuziasm, pionierat şi stabilitate, menţinând consolidarea economiei, ţinând pasul cu vremea şi noile inovaţii. Continuarea dezvoltării pentru popor, bazându-se pe popor, de ale cărei rezultate se bucură poporul, mergând împreună pe calea prosperităţii. Sprijinirea politicii externe de pace, independenţă şi de sine stătător şi politicile naţionale de deschidere. Deschizând uşa şi implicându-ne în construcţia lumii de astăzi, vom apropia China de lume, dar şi lumea de China.
Cu putin timp înainte, Partidul Comunist Chinez a convenit cea de-a şasea sesiune plenară a celui de-al 18-lea Comitet Central, întâlnirea clarificând poziţia de nucleu a Secretarului General Xi Jinping.  Prin intermediul ]Directive pentru noile circumstanţe din viaţa politică a partidului’’ şi Reglementări de supervizare a Partidului Comunist Chinez’’ a fost îmbunătăţită standardizarea, progamarea şi sistematizarea administrării riguroase a partidului, pentru a desăvârşi construirea unei societăţi prospere, adâncirea reformelor, promovarea guvernării prin statutul de drept.

În perioada Guvernului Ponta, liderii Republicii Populare Chineze au vizitat România pentru a discuta despre proiectele de cooperare pe termen mediu. De ce nu au fost implementate aceste proiecte?

Vor fi. China şi România împărtăşesc o veche prietenie tradiţională, Guvernul Chinez încurajează întreprinderile chineze „să grăbească paşii către lume” în concordanţă cu principiile pieţei, extinzând investiţiile în România, pentru a obţine o siuaţie win-win mutual benefică. În prezent, deşi numărul întreprinderilor ce investesc în România este mare, scara proiectelor şi suma totală sunt relativ mici, concentrându-se pe comerţul en gros sau en detail, proiectele de mare anvergură şi întreprinderile orientate pe producţie încă sunt foarte puţine. Întreprinderile chinezeşti reprezintă 6% din totalul investiţiilor străine în România, dar valoarea acestor investiţii este de numai 1%, China fiind pe locul 19 în clasament. Proiectele de investiţie chinezeşti reprezentative din România includ fabrici de ţigarete, fabrici de asamblare biciclete, precum şi fabrici pentru plăci de împrimare etc. Se doreşte o creştere a investiţiilor chineze, pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei României, creând locuri de muncă şi mărind contribuţiile la bugetul statului român prin taxe.
În ultimii ani, în urma cooperării Chinei cu Statele Europei Centrale şi de Est şi dezvoltarea amănunţită a proiectului ‘’Drumul Mătăsii’’, părţile română şi chineză au ajuns la multe consenuri în privinţa a numeroase proiecte, precum cele din domeniile  infrastructurii, energiei etc, dar încă nu au facut progrese substanţiale, existând mai multe motive, unele implică garanţiile de finanţare, unele implică finanţarea de la Uniunea Europeană, iar altele implică procedurile legate de inspecţie şi carantină în China şi România. Din fericire, ambele părţi nu intenţionează să renunţe la aceste proiecte, promovându-le cu toate forţele. Anul acesta, Preşedintele României Klaus Iohannis a fost personal la Centrala Nucleară de la Cernavodă, iar CSAT a confirmat acest proiect ca fiind unul de importanţă prioritară naţională. Întreprinderile chinezeşti de asemenea au intensificat negocierile cu partenerii români în ceea ce priveşte proiectele pe energie nucleară şi termică, continuând cu proiecte pentru autostrăzi, porturi etc. În luna noiembrie, cu ocazia celei de-al cincilea summit China-Europa Centrală şi de Est, a fost instituită Societatea Financiară Holding 16+1, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a devenit observator în cadrul proiectului ‘’Cooperarea 16+1’’, adăugând încredere în contribuţia adusă în ceea ce priveşte promovarea diversificării căilor de finanţare a proiectelor, pentru a oferi sprijin marilor proiecte chino-române.

Acum 6 ani, Federaţia Rusă a început să folosească moneda Renminbi în acordurile comerciale, multe ţări urmând îndeaproape acest exemplu. În prezent, Renminbi a devenit a cincea mare monedă de schimb internaţional. Când va deveni prima monedă de schimb pe plan global ?

Din 2008 până astăzi, neliniştea de pe piaţa financiară internaţională continuă, iar fragilitatea financiară globală creşte. Toată lumea aşteaptă cu nerăbdare stabilirea unui sistem monetar internaţional nou, pentru menţinerea stabilităţii. Internaţionalizarea Renminbi-ului va oferi un nou impuls reformei sistemului monetar, fiind un tonic pentru dezvoltarea stabilităţii financiare globale. În ceea ce priveşte rolul în decontarea financiară, investiţii, finanţări şi rezerve monetare, Renminbi-ul a avut o dezvoltare destul de mare, devenind a 5-a monedă de plată globală, a două ca investiţii şi finanţare, a şasea ca monedă de tranzacţionare şi a şaptea ca rezerve monetare internaţionale. În octombrie 2016, Renminbi-ul s-a alăturat Dolarului, Euro, Yen-ul Japonez şi Lirei Sterline în grupul monezilor cu drepturi speciale de tragere. Acesta este o piatră de hotar pentru integrarea Chinei în sistemul monetar internaţional, reprezentând recunoaşterea realizărilor reformei şi deschiderii economice a Chinei, ce va ajuta la sporirea reprezentării şi atractiviăţii Chinei şi va provoma stabilitatea pieţei financiare internaţionale. În zona Europei Centrale şi de Est, China a semnat deja acorduri bilaterale de schimb valutar în moneda locală cu Ungaria, Serbia şi Albania. Sprijinim în continuare semnarea acordurilor dintre Banca Populară Chineză şi băncile centrale ale statelor Europei Centrale şi de Est şi încurajăm întreprinderile chineze şi central-est europene să adopte Renminbi-ul în comerţul transfrontariel şi în investiţii.

Donald Trump a fost recent ales ca Preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Consideraţi că acest lucru va influenţa în vreun fel relaţiile internaţionale, în special relaţiile RPC – SUA?

După alegerea lui Donald Trump ca Preşedinte al SUA, Preşedintele chinez Xi Jinping i-a transmit un mesaj de felicitare. Cele două ţări reprezintă cea mai mare ţară în curs de dezvoltare şi, respectiv, cea mai dezvoltată ţară, fiind primele două economii globale. Cele două state promovează dezvoltarea prosperă mondială şi poartă o responsabilitate importantă în apărarea pacii şi stabilităţii globale, împărtăşind numeroase interese comune. Dezvoltarea unor relaţii sănătoase şi de lungă durată între China şi Statele Unite, în concordanţă cu interesele fundamentale ale celor două popoare, este şi dorinţa fundamentală a comunităţii internaţionale. Partea chineză acordă o importanţă deosebită relaţiilor chino-americane, dorind să lucreze împreună, fără conflict şi antagonism, cu respect reciproc, pe principiul cooperării mutual-benefică, extinzând cooperarea pe toate domeniile la nivel bilateral, regional şi global, pentru a controla divergenţele într-o metodă constructivă, promovând neîncetat noile relaţii între cele două mari puteri.

Ce impresie v-a lăsat oraşul Arad? Ce părere aveţi de dezvoltarea relaţiilor de comerţ, cultură şi educaţie ale Aradului cu China ?

În luna noiembrie a acestui an am vizitat pentru prima oara Aradul şi am avut parte de o primire extrem de călduroasă din partea autorităţilor judeţene şi municipale, filialei Casei Româno-Chineze, structurilor economice şi educaţionale locale, şi bineînţeles, din partea cetăţenilor oraşului. Aradul mi-a lăsat o impresie de neuitat, m-a marcat în mod special cooperarea pragmatică şi bogată în conţinut cu China, având un enorm potenţial. Provincia Hainan din China a stabilit relaţii de înfrăţire cu judeţul Arad acum 26 de ani, cele două părţi având legături foarte strânse. O întreprindere privată din provincia Zhejiang a investit 40 milioane de Euro pentru a construi o instalaţie fotovoltaică de 25 megawaţi în Arad. În luna iunie, reprezentantul din Arad a fost la oraşul Tangshan din provincia Hebei pentru a participa la cea de-a treia Reuniune a liderilor locali din China şi Europa Centrală şi de Est. În octombrie, reprezentanţii judeţului Arad şi ai provinciei Henan s-au întâlnit în municipiul Zhengzhou la un forum economic. Două universităţi din Arad deja oferă cursuri de limba chineză.  În noiembrie, am vizitat filiala Arad a Casei Româno-Chineze cu ocazia Forumului despre cultura şi civilizaţia Chinei şi pentru a întâlni câţiva întreprinzători şi oamenii de cultură locali, pentru a discuta propuneri constructive de cooperare bilaterală. În prezent, Ambasada Republicii Populare Chineze are două proiecte în curs de desfăşurare. Primul este sprijinirea editării unei cărţi cupinzând discursurile susţinute de reprezentanţii culturali de la simpozionul sus-menţionat. Al doilea este finalizarea sortării propunerilor de cooperare a reprezentanţilor întreprinderilor din Arad, pentru a putea acorda întreprinderilor chineze recomandări de noi proiecte. Am încrederea că eforturile comune ale ambelor părţi în cooperare vor aduce roade şi mai bogate în toate domeniile.

Vă mulţumesc pentru răspunsuri, excelenţă

Cu multă plăcere.