Perioada concediilor se apropie de sfârșit, dar luna septembrie rămâne în continuare pentru mulți dintre noi pretext – mai accesibil financiar vorbind – de odinnă și de reîncărcare a bateriilor. Cu suișuri și coborâșuri în trecerea ei prin ani, stațiunea Moneasa rămâne la îndemâna arădenilor și nu numai, atât din motive curative, cât și doar pentru relaxare.
În timp ce unele spații de tratament au rămas demult în paragină, iar altele au dat înapoi, altele și-au menținut poziția sau chiar s-au revigorat. Cu pensiunile e cam la fel: unele sunt date spre vânzare, în timp ce altele se străduiesc să-și păstreze ofertele la standardele de altă dată, iar altele, cu aer ușor aristocratic, reînvie parcă atmosfera interbelică prin arhitectură, dar și prin configurarea spațiului interior.
Ne-am ferit să dăm nume din mai multe motive, cel principal fiind că am străbătut din nou acest spațiu relativ recent, ca simplu vizitator. În această calitate am putut constata cu bucurie preocupări fie ale administrației locale, fie ale unor ONG-uri, fie altele private, care se stăduiesc să mențină nu doar funcțională, ci și vie această veche stațiune.
La un sfârșit de săptămână găsești aici toate vârstele: pensionari veniți pe o perioadă mai îndelungată la tratament; oameni între două vârste aflați în trecere pentru o noapte sau două dintr- un tur zonal mai amplu, dar și copii și adolescenți. Pentru cei veniți să-și îngrijească sănătatea, există spațiile de tratament binecunoscute, dar și altele mai noi. Astfel o inițiativă recentă o
reprezintă clinica de recuperare medicală NeoKlinik, dotată cu aparatură de ultimă generație,
precum și cu o salină proprie.
La Moneasa chiar și simplele plimbări prin natură au efect terapeutic, întrucât aerul are proprietăți speciale, cu efecte pozitive asupra sistemului nervos.
Așa că, după o săptămână stresantă, un tur al stațiunii sau al împrejurimilor ei este binevenit. În ultimii ani inițiativele de îmbunătățire a zonei au vizat toate tipurile de turiști, respectiv toate vârstele. Indicatoare turistice foarte bine realizate duc spre ruinele cuptorului de topit fier, spre cariera de marmură, spre punctul belvedere care oferă o imagine panoramică asupra stațiunii, spre lacul cu nuferi, spre peștera liliecilor etc.; altele marchează diverse trasee turistice de parcurs pe distanțe relativ accesibile.
Un punct recent de atracție îl reprezintă Grota Ursului care pe o anumită porțiune a fost făcută accesibilă publicului larg.
Pereții de la intrarea în grotă sunt împânziți de poze care reproduc descoperiri ale desenelor primitive reprezentând diverse animale, semn al prezenței umane în această zonă din timpuri străvechi.
(Foto / video grota și interviu administrator grotă)
La dispoziția celor care nu agreează plimbările pe jos, stau biciclete de toate felurile sau diverse tipuri de mașini de teren. Alții preferă o plutire lină cu hidrobicicletele pe lacul liniștit. Dar alții, marii iubitori de liniște, se aventurează în zone ușor mai sălbatice, cunoscute mai mult pădurarilor, pe drumuri forestiere care merg lin sau în urcuș ușor de-a lungur pâraielor. Aici îți pot ieși în cale tot felul de vietăți, dintre care unele târâtoare ieșite pentru câtăva vreme într-o pată mai însorită.
(video cu Valea rugii)
În sfârșit, există locuri special amenajate pentru copii și adolescenți, cum ar fi Parcul de Aventură
unde se poate exersa semiplutirea în aer sau deplasarea pe sârme subțiri, toate pentru dezvoltarea
curajului și abilităților fizice ale celor mici.
O asemenea ieșire în spațiu ar trebui să însemne o ieșire din rutina zilnică, altfel nu și-a atins scopul. Dar uneori, în cazuri cu totul fericite, ea echivalează și cu o veritabilă ieșire din timp, creînd impresia dilatării la nesfrârșit a clipei. Asemenea momente reprezintă din păcate un lux pentru omul modern – luxul de a fi o simplă prezență și de a te simți cu adevărat o parte din lumea care te înconjoară. Luxul bucuriei pure de a fi.
„Până aici, ar fi o frumoasă poveste de familie, care filigranează un veac din istoria intelectualității ardelene românești”, scrie încântată Lavinia Betea, prefațatoarea volumului Ținutul Hălmagiului conceput în 4 volume de eminentul profesor preparandial, Traian Mager și publicat în 1938. Despre ce poveste familială este vorba și care sunt faptele relatate? Familia Mager este originară din Vidra, sat de lângă Vârfuri, care și-a pus amprenta, prin patriotismul ei și virtuțile umane, asupra ținutului Hălmagiului și care a dat cohortei de intelectuali (dascăli și preoți) de la poalele celebrului munte Găina un număr reprezentativ de personalități, inclusiv pe Episcopul Aradului, dr. Andrei Magier.
Răspunzând inițiativei lui D. Gusti privind elaborarea monografiilor rurale prin anchete sociologice și sistematice ale unor echipe mixte, profesorul de la Preparandia din Arad, Traian Mager (n. 1887, Lazuri – m. 1950, Bodești) scrie una dintre cele mai tulburătoare prezentări ale unui ținut moțesc, cu o istorie tragică, o cultură întreținută de români devotați păstrării limbii, tradițiilor, istoriei și respectului față de oamenii vrednici, luptători pentru dreptate și demnitate. Cele patru părți se referă la „Așezări omenești în străvechea organizație voievodală”, „Frământările religioase”, „Revoluția lui Horia, Cloșca și Crișan”, „Istoricul a 33 de localități (toponimii, onomastică și servicii aduse istoriei)” (1), apoi despre „Revoluția de la 1848”, despre „martiriul lui Buteanu și Iancu” (2), despre rezistența națională la „Dualismul austro-ungar”, cu schițe monografice (Ioan Moga, N. Butariu, N. Robu, Constantin Taloș și scriitoarea Constanța Hodoș, autoarea romanului Martirii – căruia i se elaborează o amplă recenzie), precum și biografii ale Episcopului Oradiei, Roman Ciorogariu, protopopul Traian Magier și Episcopul Aradului, Andreiu Magier (3), iar ultimul volum prezintă „Evenimentele Unirii (1918 – 1919)” (4). Ca nucleu al românismului Munților Apuseni, Tinutul Hălmagiului este locuit „de un neam de oameni dârji în sărăcia lor, care, de când se știe au trăit în permanență revoluție… S-au răsculat ori de câte ori stăpânirea străină i-a împiedicat să trăiască după firea lor, irosind multă energie în apărarea legii strămoșești”.
Cine este acest om „care și-a sfințit locul”? Fiul dascălului din Bodești (unul din cei 6 supraviețuitori din zece născuți), Traian MAGER a devenit învățător la vestita Preparandie a lui Țichindeal, profesând la Lazuri, de unde a putut cerceta „mirificul Ținut al Hălmagiului, în orizontul rotund boltit de culmile munților, pe drumul mare care leagă marginea de răsărit a Gurahonțului, șesul Tăcășelelor, culmile Hireadului și Șortocului, cu linul satelor lipite de Valea Crișului către Țebea; ori pe potecile din fânețele, crângurile și cătunele de pe versantul vestic al Apusenilor”, cum atât de afectuos spune Lavinia Betea, ea însăși originară din lumea emblematică a lui Avram Iancu, din Hălmagiu. În 1918, învățătorul din Lazuri organizează Gărzile Naționale Românești din zonă, cu sediul în Hanul Moților din Hălmagiu (administrat acum de dl Ionaș, un pasionat om de cultură istorică locală), luptând cu trupele maghiare, drept pentru care este condamnat la moarte de către Curtea marțială maghiară. Învățătorul Traian Mager este încadrat, în 1921, profesor de limbă românească (în urma cursurilor de conversie de la Cluj) la Școala Normală Ortodoxă (Preparandia) din Arad. În Arad, a fost un intelectual reprezentativ și model de profesor, prin activitatea sa didactică, publicistică și autor de lucrări monografice legate de spațiul său natal. Publică Aspecte din Munții Apuseni, descrie Ghețarul de la Scărișoara, Târgul de fete de la Găina, dar mai ales elaborează lucrarea de sinteză în patru volume „Aspecte din Munții Apuseni. Ținutul Hălmagiului. Monografie” (Tipografia Diecezana, Arad, 1937 – 1939).
Elaborând această monografie, profesorul Traian Mager „a respectat structurile monografiei gustiene”. Pentru clarificări, prefața Laviniei Betea oferă date despre universitarul Dimitrie Gusti (1880 – 1955), președinte al Academiei, ministru, întemeietor al Muzeului satului, cercetător monografic al satelor românești. În plus, descrie succint activitatea arădeană a unor monografiști, cum ar fi dr. Sabin Manuilă din Sâmbăteni, Ioan T. Florea din Covăsânț și Anton Golopenția din Prigor. „Mica noastră patrie zărăndeană” beneficiază, prin recuperare concretă – documente surse orale și anchete sociale -, de informații complexe: explicarea denumirii localităților, numele persoanelor, toponimia, fapte istorice, prezentând evenimente familiale și fapte cu rezonanță națională, căsătorii, despre țărani și intelectualitatea satelor, despre relațiile religioase și etnice, petrecute în 35 de localități montane și folosind în plus fotografii, tabele, grafice, statistici. Relatarea scrisă este impregnată de un exaltant patriotism local, cu gândul că asemenea volume se pot utiliza „ca manuale școlare regionale în vederea localizării învățământului”. Contemporaneizând textul, scriitorul, psihologul, publicistul și distinsul om de cultură, universitarul Lavinia BETEA se lasă ademenit de aleanurile unei lumi înmiresmate de „văile, crângurile, fânețele din Ținutul Hălmagiului, frumos ca pășunile Raiului”. Restituirea Aspectelor din Munții Apuseni răspunde dorinței autorului, de a fi „o desfătare sufletească” și „de a oferi cunoștințe pe care trebuie să le știe cetățeanul despre satul și regiunea sa”. „Ținutul Hălmagiului” (ediția Lavinia Betea) se citește ca un superb roman, cu personaje cunoscute, desfășurându-și viața într-un mediu geografic încântător, dezvoltând relații interumane complexe și participând activ la încropirea istoriei ținutului hălmăgean și păstrarea identității de limbă, tradiții, prețuirea valorilor folclorice și menținerea cultului pentru Avram Iancu.
Reactualizarea textului constituie un ademenitor omagiu adus unui spațiu, dominat de frumuseți naturale și înconjurat de faimoase toposuri cultural-istorice: Muntele Găina, Monumentul de la Țebea, Stațiunea Moneasa și Laurul de la Zimbru. Vidra și Măgulicea (doamne, ce nume frumos!) au găzduit copilăria poetei Carolina Ilica, verișoară cu cel care semnează această prezentare, adică Anton ILICA.
Consiliul Județean Arad a tipărit harta turistică a județului și a municipiului!
Consiliul Județean Arad începe o prezentare detaliată, atractivă și concretă a județului, prin hărți ale circuitelor tematice. Primii beneficiari ai acestor hărți vor fi participanții la „Circuitul Cramelor”, care primesc weekendul viitor, 27 octombrie, o hartă turistică a județului Arad și harta principalelor obiective din municipiu.
Harta turistică a județului a fost tipărită în 10.000 de exemplare, dintre care 8000 în română – engleză, respectiv 2000 în limba maghiară, iar harta municipiului a fost tipărită în 10.000 de exemplare, română – engleză. Acestea conțin informații însoțite de imagini pentru principalele obiective turistice din municipiu și județ. Printre atracțiile prezentate se numără circuitele culturale, ecumenice, istorice și sportive, precum și Podgoria Aradului, stațiunea Moneasa și Parcul Național Lunca Mureșului.
„Peisajul turistic arădean are obiective de patrimoniu material și imaterial care îi conferă unicitate. Valorificăm atracţiile din judeţ care să-i determine pe arădeni să devină «turişti la ei acasă», dar în același timp ajutăm turiștii străini sau din alte zone ale țării să descopere frumusețea județului nostru”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.
Hărțile, realizate de Consiliul Județean Arad, vor fi distribuite gratuit turiștilor care apelează la serviciile Centrului Național de Informare și Promovare Turistică, cât și în cadrul evenimentelor cu specific turistic și cultural.
În această toamnă, Consiliul Județean Arad, prin Centrul Național de Informare și Promovare Turistică (B-dul Revoluției, nr. 81, tel: 0728 116 412) organizează Circuitul Cramelor în județ, iar în municipiu Circuitul Secession și Circuitul Marii Uniri.
Deputatul social-democrat Florin Tripa este bucuros că Guvernul României a înţeles cu adevărat importanţa pe care o reprezintă staţiunea Moneasa în contextul imaginii judeţului Arad la nivel naţional şi internaţional. În acest spirit, executivul a alocat suma necesară pentru refacerea Parcului din staţiune, una dintre marile atracţii locale distruse de furtuna devastatoare din 17 septembrie 2017.
„Am fost fericit să văd duminică, chiar de zilele staţiunii, cum un minunat colţ de verdeaţă prinde din nou contur spre satisfacţia localnicilor şi a numeroşilor turişti care iubesc Moneasa. Întreaga investiţie s-a ridicat la aproximativ 900.000 de lei şi a fost realizată în mare parte din fonduri guvernamentale, în urma solicitărilor formulate de administraţia locală. Parcul, locul preferat de promenadă al turiştilor este astfel redat vizitatorilor într-o formă estetică adusă la gustul zilei. Vorbim despre un gazon ce se întinde pe o suprafață de 1.800 metri pătrați, presărată cu tei, ienuperi, tuia şi alţi arbuşti.
Satisfacţia mea cea mare este însă faptul că Guvernul României a realizat locul şi rolul staţiunii în circuitul turistic naţional şi a acţionat în consecinţă, şi mă refer aici inclusiv la banii alocaţi pentru reabilitarea drumului Bârsa-Moneasa. Un aspect foarte important, necesar a fi amintit, este că staţiunea a fost inclusă în Masterplanul pentru Turism iar în prezent Primăria Moneasa lucrează la elaborarea a două proiecte majore pe această linie” spune deputatul PSD Arad Florin Tripa.
Deputatul social-democrat arădean Florin Tripa salută decizia Guvernului României de a cuprinde staţiunea Moneasa în master-planul pe turism. Prin această decizie, în staţiunea arădeană vor avea loc investiţii masive, iar scopul va fi acela de a pune Moneasa în circuitul internaţional.
„De-a lungul ultimelor luni, atât eu cât şi colegii mei parlamentari ai PSD Arad am făcut tot posibilul pentru a veni în sprijinul staţiunii Moneasa. L-am sprijinit şi încurajat pe primarul comunei Moneasa, Ioan Nuţu Herbei, în eforturile sale de a dezvolta staţiunea. Decizia Guvernului României de a include staţiunea arădeană în acest master-plan pe turism nu poate decât să mă bucure. În condiţiile în care PNL şi conducerea Consiliului Judeţean Arad nu fac altceva decât să saboteze proiectele administraţiei locale din Moneasa, iată că Guvernul României vine în sprijinul staţiunii. După ce prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, Guvernul României a aprobat modernizarea drumului Bârsa-Moneasa-limită cu judeţul Bihor, iată că acum, prin acest master-plan pe turism Staţiunea Moneasa este din nou în atenţia Guvernului. Prin acest master-plan, în staţiunea Moneasa se va amenaja un «Aventura Parc». Parcul de aventură reprezintă o formă de promovare a activităţii sportive având şi un rol recreativ, pentru care, în ultima perioadă, există o cerere tot mai mare în ţara noastră. Sunt convins că acest parc va fi pe gustul turiştilor din Moneasa, dar va atrage şi alte categorii de vizitatori în staţiunea de la poalele Munţilor Codru-Moma”, a declarat Florin Tripa, deputat PSD Arad.
La rândul lui, Ioan Nuţu Herbei, primarul comunei Moneasa, se arată încântat de reuşita administraţiei pe care o conduce.
„Am avut discuţii chiar cu ministrul Turismului, împreună cu deputatul Florin Tripa, iar proiectul expus de noi a avut câştig de cauză, semn că reprezintă un plus pentru staţiune. Sunt bucuros că proiectele de dezvoltare pentru Moneasa sunt sprijinite de Guvernul României şi de parlamentarii arădeni ai Partidului Social Democrat”, a spus Ioan Nuţu Herbei.
