Curtea Supremă de Justiție a Uniunii Europene a anulat decizia Comisiei Europene de a refuza ziarului New York Times accesul la mesajele schimbate între președintele Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, considerând că executivul UE nu a reușit să explice în mod plauzibil de ce nu deține textele.
Într-o hotărâre mult așteptată în așa-numitul scandal „Pfizergate„, Tribunalul UE de la Luxemburg a decis: „Comisia nu a oferit o explicație plauzibilă pentru a justifica” respingerea cererii unui jurnalist de a avea acces la mesaje.
Cazul provine dintr-o plângere depusă în 2023 de The New York Times, după ce Comisia a refuzat să facă publice mesajele text schimbate între președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în 2021, în timp ce pandemia Covid-19 făcea ravagii în Europa.
Disputa privind mesajele – despre care se spune că au legătură cu negocierile privind finalizarea unui acord de 35 de miliarde EUR privind vaccinurile – a generat acuzații de secret și opacitate instituțională la cele mai înalte niveluri ale executivului UE.
Procurorul-șef european care a coordonat această acțiune este Laura Codruța-Koveși
În luna aprilie 2024, Parchetul European (EPPO) a preluat ancheta în cazul Pfizergate. Anchetatorii de la Parchetul European (EPPO) au preluat acheta de la procurorii belgieni care o investigau de câteva luni pe Ursula von der Leyen în legătură cu „interferenţa în funcţii publice, distrugerea de SMS-uri, corupţie şi conflict de interese”, potrivit unor documente legale consultate de POLITICO şi unui purtător de cuvânt al Parchetului din Liège.
Eșec pentru Ursula von der Leyen
După o lungă luptă între Comisia Europeană și The New York Times, cu privire la transparența contractelor privind vaccinul Pfizer pentru COVID-19, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a hotărât că această Comisie „nu a oferit o explicație plauzibilă pentru a justifica neposesia documentelor solicitate, conform Euronews.
Potrivit Curții, Comisia nu poate pretinde pur și simplu că nu deține documentele solicitate. Aceasta trebuie să ofere explicații credibile care să permită atât publicului, cât și Curții să înțeleagă de ce documentele respective nu pot fi găsite.
Curtea Europeană de Justiție a constatat că The New York Times a prezentat „dovezi relevante și coerente” care indică existența unor mesaje text între președintele Comisiei și directorul general al Pfizer, cu privire la achiziția de vaccinuri COVID-19. Practic, Comisia Europeană a încălcat normele de transparență cu privire la mesajele Ursulei von der Leyen.
Publicația a descoperit existența mesajelor în 2021, în timpul interviurilor cu Albert Bourla, dar a întâmpinat obstacole atunci când a solicitat accesul la acestea. Comisia a susținut că nu poate furniza textele. După repetate încercări nereușite de a obține mesajele, The New York Times a sesizat CEJ în ianuarie 2023.
Curtea a stabilit acum că Comisia „nu a clarificat în mod adecvat” și nu a precizat dacă mesajele text solicitate au fost șterse și, în caz afirmativ, dacă ștergerea a avut loc în mod deliberat sau automat.
Comisia Europeană are acum la dispoziție două luni pentru a contesta decizia Curții de Justiție.
Reacția Comisiei Europene
Comisia Europeană a transmis într-un comunicat de presă că „va analiza îndeaproape decizia Tribunalului și va decide cu privire la etapele următoare”.
„Tribunalul nu pune în discuție politica de înregistrare a Comisiei privind accesul la documente. Aceste norme urmăresc să asigure integritatea înregistrărilor Comisiei și transparența deplină prin garantarea faptului că documentele importante redactate sau primite de Comisie sunt ușor accesibile cetățenilor UE interesați.
În prezent, Comisia va analiza îndeaproape decizia Tribunalului și va decide cu privire la etapele următoare. În acest scop, Comisia va adopta o nouă decizie care va oferi o explicație mai detaliată.
Transparența a fost întotdeauna de o importanță capitală pentru Comisie și pentru președintele von der Leyen. Vom continua să respectăm cu strictețe cadrul juridic solid în vigoare pentru a ne pune în aplicare obligațiile. Ne menținem angajamentul deplin de a menține deschiderea, responsabilitatea și comunicarea clară cu toate părțile interesate, inclusiv instituțiile UE, societatea civilă și reprezentanții intereselor”.