6 septembrie 2025. În aparență o zi frumoasă ca multe altele, dar importantă pentru noi, cei care ne-am revăzut după 45 de ani de la absolvirea liceului, noi, foștii elevi…
Ajung și la episodul cu prima beție. Mă rog, eu sunt elegant: îi spun prima socializare. Eram de ceva vreme la ziar, dar n-aveam capacitatea de a sta la masă,…
Revin după o săptămână de pauză, prilejuită nu doar de sărbători, ci și dintr-o dorință de a prospecta, într-un fel, piața. Iar „piața” mi-a răspuns! Mai mulți prieteni mi-au simțit…
La ziar, era, într-adevăr, o ierarhie, dar bazată pe repartizarea muncii. Fiecare, piramidal, știa ce trebuie să facă și, venea în plus, cu inspirația, inventivitatea, cultura generală și talentul proprii.…
Primul număr de ziar și prima semnătură. În al doilea număr… Era începutul lui octombrie Am lucrat câteva zile la „rece”, adică fără să iasă ziarul, doar să întocmim o…
Începând cu 3 noiembrie 1812 și până astăzi. Cohorte întregi de minți luminate au pornit să deprindă harul de luminare a sufletul copiilor, mirați că lumea are și alte dimensiuni…
Fotografia care însoțește acest foileton nu este aleasă întâmplător, ci mă ilustrează pe mine în zilele astea, rubicond, cam la 85 de kile (în ’97, la debut, sfidam cântarul, aveam…
Cu toții cunoaștem acea persoană care găsește mereu o modalitate de a se eschiva de la responsabilitatea propriei vieți. De cele mai multe ori noi înșine suntem acea persoană.…
6 septembrie 2025. În aparență o zi frumoasă ca multe altele, dar importantă pentru noi, cei care ne-am revăzut după 45 de ani de la absolvirea liceului, noi, foștii elevi ai Liceului Pedagogic din Arad, promoția 1980. Se spune că amintirile sunt frânturi de clipe în viața unui om, care rămân neatinse de tumultul vieții și câteodată reapar ca un trăznet și te mistuie. Azi ne-am reîntâlnit cu acea perioadă,…
Ajung și la episodul cu prima beție. Mă rog, eu sunt elegant: îi spun prima socializare. Eram de ceva vreme la ziar, dar n-aveam capacitatea de a sta la masă, cot la cot, cu ziariștii versați, gen Mihuța, Balint etc. Dar, la un moment dat, ne-am intersectat, unde altundeva decât la „birtu’ lu’ Romi”, adică la Black and white, vizavi de Lido.
Revin după o săptămână de pauză, prilejuită nu doar de sărbători, ci și dintr-o dorință de a prospecta, într-un fel, piața. Iar „piața” mi-a răspuns! Mai mulți prieteni mi-au simțit lipsa în spațiul public. Sau cel puțin așa mi-au spus. Așa că, voi continua…
La ziar, era, într-adevăr, o ierarhie, dar bazată pe repartizarea muncii. Fiecare, piramidal, știa ce trebuie să facă și, venea în plus, cu inspirația, inventivitatea, cultura generală și talentul proprii. Acolo directorul, redactorul șef sau șeful de secție erau cu funcția doar la ședințe și când ne dădeau sarcini. În rest, eram colegi, colaboram, făceam schimburi de informații. Scriu asta pentru că mi s-a adus un reproș, după primele două…
Prin utilizarea serviciilor noastre, va exprimați acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie și alte tehnologii similare in scopul imbunătățirii și al personalizarii conținutului nostru. Politică Cookies.