Scriitorul James Joyce a pătruns în mintea unei femei și a identificat că „o noapte cu Molly Bloom” e mai complexă decât narațiunea iscodită de un mascul excitat de niște nuri provocatori. Ne-o demonstrează analiza elevată pe care Mircea MIHĂIEȘ o realizează în studiul O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei (2019), personajul lui James Joyce din romanul Ulysses. Amplul eseu de analiză psiho-sexuală identifică 14 înfățișări ale femeii (și feminității), de la Molly evantai, prin Molly impudica ori nocturna, până la Molly grande-bouffe. E o interpretare „multitriunghiulară a gândurilor, acțiunilor și vieții unui personaj”, adoptând două tehnici ale modernismului: „pluralitatea punctelor de vedere” asupra unui personaj și renunțarea la cronologia „clasică”. A rezultat „un joc de oglinzi”, într-un „spectacol al inteligențelor”, din perspectiva „unui ospăț critic”. Se dorește înțelegerea „complexității minții unei femei imperiale, cu trăsături dăltuite în piatră, poli-stratificată, singură și purtând în ea însemnele unui complicat asamblaj al dorinței și forței de supraviețuire și necontenită regenerare” (p. 432). MOLLY BLOOM, personajul feminin din romanul lui James Joyce (Ulysses) e născută în Gibraltar, urmașa unui ofițer al armatei britanice și o mamă cu gene hispanice, maure, gitană și evreice. Are ca principale însușiri dominația în cuplul maritak…
Există cărți care se nasc dintr-o idee și cărți care se nasc dintr-o viață. Cartea venerabilului jurist Alexandru Bochiș Borșanu aparține celei de-a doua categorii. Textele sale adunate în volumul de față, cu titlul OMUL, in oglinda timpului, nu au fost scrise, la început, cu gândul de a deveni o carte. Narativele s-au născut din întrebări: despre om, despre societate, despre familie, școală, educație și valorile care dau sens existenței. Altele despre România și locul ce îl ocupă într-o lume aflată într-o continuă transformare. Iar unele au pornit de la marile frământări ale timpului nostru: crize, războaie, conflicte geopolitice, globalizare, suveranitate, putere, informație și revoluția tehnologică și relația acestora cu omul. Privite împreună, ele alcătuiesc aceeași întrebare: Ce se întâmplă cu omul într-o lume care se schimbă atât de repede? E întrebarea care străbate întregul volum. Autorul certifică prezența omului într-o comunitate. Se naște într-o familie, învață într-o școală, își formează caracterul prin relațiile cu ceilalți și devine, la rândul său, constructor al societății în care trăiește. Familia este prima sa școală. Acolo învață iubirea, respectul, solidaritatea și responsabilitatea. Școala îi continuă formarea, transmițându-i nu doar cunoștințe, ci și capacitatea de a gândi, de a discerne și de a înțelege…
În Aici putem vorbi deschis – nici umbră de pin, volum apărut la Editura Charmides în 2025, Adrian Bodnaru își continuă demersul poetic deja recognoscibil, prin concentrarea extremă a expresiei, prin jocurile de limbaj și prin capacitatea de a transforma obiectele și situațiile cotidiene în mici revelații. Poezia lui pornește adesea de la gesturi și situații banale, pentru a le deplasa subtil într-un teritoriu în care realul începe să pară straniu. Este, înainte de toate, o poezie a limbajului. Bodnaru pare să caute momentul în care expresia obișnuită își pierde caracterul familiar și începe să producă alte sensuri. Cuvântul este privit din mai multe unghiuri, despărțit de sensul său imediat, pus în relație cu forma grafică, cu sunetul, cu ambiguitatea sau cu sensurile sale secundare. De aici provine o bună parte din umorul cărții, dar și una dintre sursele melancoliei ei: „Să prindem răsăritul! — stăm în cameră și tragem linie, și adunăm.” În acest univers, jocul de cuvinte nu este niciodată doar o glumă. El funcționează ca instrument de cunoaștere. Poetul descoperă în limbaj mici fisuri prin care se vede o altă realitate. Un termen aparent banal poate deveni, printr-o simplă deplasare, începutul unei reflecții despre timp, singurătate, iubire…
Se întâmplă atâtea „chestii” pozitive lângă noi, aici în Arad, fără să le cunoaștem, deși prin semnificația lor ar merita. OVIDIU BLAJ, de la Carmel Print, este un scriitor pasionat de scrieri pentru copii și tineret, atât de necesare pentru lectura cărților din generația școlară. Mulți se întreabă de ce nu citesc elevii. Există în literatură texte potrivite ori fragmente în manuale care să aibă mesaj educațional implicit potrivit pentru ei? Se scriu texte care să trateze chestiuni care să intereseze curiozitatea tinerilor? Răsfoind manualele, constatăm că textele după care învață elevii provin din literatura universală, nerelevante pentru învățarea limbii române. (De pildă, Manualul de clasa a III-a cuprinde texte ca: Întâia zi de zăpadă de Edmondo de Amicis (zăpadă la mijloc de septembrie !), Semnul de iarbă, după Silvia Kerim, Poveste de iarnă de Zacharias Topelius, Omul de zăpadă și Privighetoarea de Andersen, Scrisoarea III de Eminescu, Leul cel fricos, după L. Frank Baum, O zi de pomină, după Mark Twain etc. Atunci, ori autorii de manuale nu au de unde alege din literatura română ori le este mai lesne să preia din ceilalți ani textele traduse după autori străini.) ARĂDEANUL OVIDIU BLAJ ARE MAI MULTE VOLUME PUBLICATE ȘI…
Resident Evil al lui Zach Cregger revitalizează franciza pentru o nouă eră a cinematografiei, cu un succes răsunător. Regizorul filmelor de succes Barbarian și Weapons a revenit cu o adaptare delicios de grotescă a francizei Resident Evil. Așteptările erau mari. Oamenii chiar iubesc aceste jocuri, sau iubesc să aibă păreri puternice despre ele. Povestea rămâne simplă, spre avantajul său. Bryan, (Austin Abrams), este un curier medical care acceptă în ultima clipă o misiune de a transporta un pachet prin munți până la Spitalul General din Raccoon City. Nu este un super-soldat, ci doar un tip obișnuit cu un pachet de livrat. După zece minute, întâlnește primul lui zombi, iar filmul practic nu mai lasă loc de respirat după aceea. Surprinzător este cât de amuzant este filmul. Cregger găsește mereu exact punctul în care o scenă ar putea aluneca fie spre râs, fie spre țipăt, și o menține acolo cât poate de mult. Umorul vine din incompetența lui Bryan, așa că groaza rămâne intactă chiar și atunci când tonul virează brusc. Singurul loc unde acest lucru șchiopătează este o mână de referințe cu subînțeles la istoria jocurilor, replici care există pentru a fi citate online, nu pentru a servi scenei sau poveștii. Filmul…
Ținut pe raft de Warner Bros. din 2023, Coyote VS Acme primește în sfârșit șansa de a străluci și ne aduce una dintre cele mai originale povești dintr-o mare franciză. Coyote VS Acme este un film absurd de la un capăt la altul, pornind de la premisa de bază în care Wile E. Coyote angajează un avocat și dă în judecată o corporație uriașă; de acolo, lucrurile nu fac decât să escaladeze spre bizar. Erau multe lucruri care puteau merge prost aici, dar echipa de scenariști condusă de Samy Burch și James Gunn a avut o viziune atât de clară asupra lumii pe care o construiau, precum și asupra universului deja existent al francizei Looney Tunes, încât totul se leagă perfect. Filmul excelează la capitolul comedie într-un mod clasic, exact așa cum ne-am obișnuit de la Looney Tunes, ale cărui personaje au ajuns mai degrabă niște mascote și un domeniu istoric decât ceva consumat activ în zilele noastre. Cu toate acestea, atmosfera desenelor animate există în conștiința colectivă globală într-o asemenea măsură încât practic oricine de pe planetă le-a văzut. Animat fenomenal, filmul scoate în evidență cât de mult caracter poate fi exprimat exclusiv prin mijloace vizuale, prin intermediul lui Roadrunner și al Coiotu-ului.…
CORNEL DRĂUCEAN | „OAMINII ȘI MUIERILE SĂ DIVĂNESC LA ULIȚĂ” (Editura Rebeca, Arad, 2026) Cornel Drăucean, acum cetățean american așezat într-o suburbie a metropolei Chicago, a fost locuitor al Aradului, cu domiciliul în cartierul Micălaca. Pe atunci, oameni foloseau o vorbire înțesată cu ”cuvinte și expresii micălăcene”. Astăzi, Micălaca, integrată în modul de viață citadin, cu un amalgam de locuitori mulți fără ”certificat de micălăcean” (s-a instituit o asemenea departajare!) are ținuta orășenească. Din loc în loc, se mai păstrează case în stilul rural, cu grădini și lătrat de câine, cu pisici și geamuri cu rolete, case cu acoperișuri țiglate, pe care figurează anul construcției și numele bărbatului pe frontonul locației. Nostalgia vieții de la țară se păstrează în miental, iar cazul lui Cornel DRAUCEAN, micălăcean care a ales să se americanizeze, este un exemplu de melancolie afectivă. De peste ocean, privirea întoarsă spre locul nașterii l-au îndemnat să-și amintească despre limbajul „vorbit” în Arad – Micălaca, la uliță, „pă laviță, la umbra meleghestenului”. A elaborat un dicționar cu „Cuvinte și expresii micălăcene și regionalisme”, un foarte interesant inventar lingvistic despre „Micălaca, lapte dulce, când îl bei nu te-ai mai duce. Micălaca, lapte dulce, când îl mulge-n târg îl duce”.…
Victor Neumann este un istoric autentic, provenit din profesor universitar, cu studii avansate complementare la diferite instituții dintre cele mai prestigioase din capitale europene și americane. Pentru lucrările sale (peste 150 de cărți și studii), elaborate în limbi moderne, a fost premiat cu distincții academice internaționale, fiind membru al Uniunii Scriitorilor din România și al mai multor Academii de Științe. Domeniul științific de exprimare este „istoria intelectuală românească”, istoria „prin concepte”, istoria Banatului etc. Tratatul „Tentația lui Homo Europaeus” (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2022), apărut în cinci ediții, în condiții grafice respectabile, i-a acumulat prestigiu la edituri din Londra, New York și acum la… Cluj-Napoca. Care este tentația lui „Homo europaeus”? Folosind argumente științifice, rezultate din lecturi specifice ale unor remarcabili cercetători din domeniu, Victor Neumann demonstrează (cu gândul de a convinge intelectualitatea științifică occidentală) că Europa răsăriteană și centrală are o contribuție reală la modernizarea europeană și la coerența occidentală a spiritului cultural, ca formulă de coerență întregită a europenismului. În acest sens, identifică preocupările unor intelectuali români (Olahus, Honterus, Cantemir) care argumentau ideea unei Europe unite. Efortul de a ține pasul cu occidentalizarea, ca element de modernitate și de civilizație culturală, a fost încetinit de condițiile administrative și politice.…
The Invite, regizat de Olivia Wilde se anunță printr-un val dezorientant de lumini și muzică, înainte de a se stabili în ceva mult mai intim și mai controlat structural: o disecție a unei petreceri private de cină, cu un singur decor, în care două cupluri ale căror resentimente nerostite s-au cristalizat tăcut în ceva ce seamănă cu ruina. Rezultatul este inegal pe alocuri, dar când funcționează, cântă cu adevărat. Adaptat după filmul spaniol The People Upstairs al lui Cesc Gay, povestea îi închide pe Joe (Seth Rogen) și Angela (Wilde) într-o cină din ce în ce mai tensionată cu vecinii de la etaj, Piña (Penélope Cruz) și Hawk (Edward Norton). Angela organizează seara sperând la o noapte rară de socializare. Joe apare în principal dorind să îi confrunte pe cei doi în legătură cu zgomotul pe care îl fac când fac sex. Ceea ce începe ca o conversație ușoară și tensionată se transformă, pe parcursul unei singure seri, în ceva care seamănă mai mult cu un audit al căsniciei lor, în timp real și în fața martorilor. Construcția este teatrală: un singur decor, patru actori principali, o singură noapte care se desfășoară fără pauză. În mâini mai puțin capabile, asta…
În urmă cu un deceniu, prof. dr. Dorel SINACI a avut inițiativa alcătuirii monografiilor tuturor localităților din județul Arad. În acest scop, a înființat Colectivul monografilor în jurul Bibliotecii Județene A. D. Xenopol Arad. Curând, au apărut monografii ale satelor și comunelor, au apărut autori – istorici și proesori, clarificându-se multe necunoscute legate de viața publică și socială, de devenirea civică și de „cultura minoră”, cum susține atât de filosofic Lucian Blaga. Cu prilejul omagierii din acest an a „vieții cotidiene a Aradului”, din august 2026, Aurel DRAGOȘ și-a prezentat studiul amplu monografic despre comuna Hășmaș, care cuprinde alte…
„Our Hero, Balthazar” este un film pentru vremurile în care trăim, care abordează teme precum desensibilizarea adolescenților postmoderni și dependența de faimă pe internet, fiind în același timp sumbru-comic într-un mod care pare inteligent, spre deosebire de similarul „Eddington”. O tematică foarte dificilă, dar un echilibru de tonuri reușit cu brio, care m-a făcut să râd, apoi să mă simt vinovat pentru exact ceea ce mă amuzase. Filmul pune în scenă o ciocnire sumbră între două forme foarte diferite de singurătate americană. Cei doi protagoniști: Balthazar are bani, privilegii și vocabularul activismului, iar Solomon are sărăcie, resentimente și o masculinitate modelată…
Cuvinte pe drumuri de Adrian-Nicolae Popescu (poet, prozator și medic din Rădăuți) este mai mult decât o simplă culegere de proze scurte. Volumul, apărut la prestigioasa editură Mirador din Arad, este un itinerariu afectiv și moral, în care fiecare povestire reprezintă o oprire într-o lume dominată de memorie, credință, iubire și solidaritate. Deși diversitatea tematică este evidentă, cartea își păstrează unitatea printr-un motiv recurent – drumul –, înțeles atât ca deplasare fizică, cât și parcurs existențial. Cheia de lectură ne este sugerată din prefața semnată de Nicolae Pătruț: personajele călătoresc prin trenuri, sate, orașe și anotimpuri, dar mai ales…
Pe Ioana Burghel am cunoscut-o în calitate de poetă, în urmă cu un an, la tabăra de literatură din Lugoj, astfel că am fost puțin surprins când i-am descoperit acum volumul de proză scurtă Magia unei lumi amputate, proaspăt apărut la editura Neuma. Autoarea ne propune o proză fragmentară, confesivă și în mare parte autobiografică, o colecție de povestiri și instantanee existențiale, unite prin aceeași preocupare pentru fragilitatea omului contemporan. De la primele și până la ultimele pagini, se simte o tensiune permanentă între trecut și prezent, între inocență și deziluzie, între satul tradițional și lumea modernă, dezumanizată. În…
După cum am văzut în articolele precedente, problematica centrală a romanului în discuție ilustrează tocmai titlul. Dar există în subsidiar un alt aspect dominant, deși poate mai puțin evident: ideea de putere, în câteva dintre variatele ei manifestări. Vom încerca să deslușim semnificațiile ideii de putere prin prisma psihologiei (folosim termenul la modul general, de lume interioară a omului prezentată în mecanismele ei intime, cu efect în plan existențial) dezvoltate de Erich Fromm în celebra sa carte Frica (teama) de libertate. Realizând o analiză de excepție a tarelor lumii moderne și a impactului negativ pe care acestea îl au…
Am văzut în articolele precedente că fiecare dintre personajele lui Dostoievski săvârșește la modul propriu sau metaforic o crimă, și fiecare dintre acestea își are pedeapsa ei. Am lăsat intenționat la final discuția despre Svidirgailov, unul dintre marii demoni ai romanelor scriitorului. El este întruparea răului pur, este „omul cel mai desfrânat și cel mai păcătos din câți există”, care nu are nici scrupule și nu are niciun Dumnezeu. Naratorul îl introduce în scenă încă de la începutul romanului, prin intermediul scrisorii pe care Raskolnikov o primește de la mama sa. De aici studentul află despre drama Duniei, sora…
Marius-Sorin Enache (21.08.2002), născut în Costești, județul Argeș, a absolvit Facultatea de Litere, secția Română-Engleză, în orașul Pitești. A lucrat pe post de ziarist, editor și copywriter. A publicat proză și poezie pe diverse platforme literare (Omiedesemne, Laconic, Ficțiunea, Literomania, Revista Golan, Matca Literară, etc.), precum și articole jurnalistice și de opinie (Republica). A câștigat Premiul Săptămâna Online la categoria proză, Concursul Național de Literatură „Rețeaua Literară”, ediția a VII-a, 2024 și a fost Finalist la categoria poezie, Concursul Național de Literatură „Rețeaua Literară”, ediția a VIII-a, 2025. A debutat, în 2026, la Editura Datagroup, cu romanul „Ultima Aniversare…
Deși singurul care comite o crimă propriu-zisă este Raskolnikov, putem spune că, în felul lui, fiecare personaj săvârșește (metaforic sau nu) o crimă și că, pentru fiecare, Dostoievski găsește tot atâtea tipuri de pedeapsă corespunzătoare. Pentru crimele sale (personajul le ucide pe ambele cămătărese, pe una cu intenție, pe cealaltă prin conjunctură, datorită apariției ei neașteptate), Raskolnikov e pedepsit atât de legea juridică (prin trimiterea la închisoare), cât și de legea morală interioară sau, am putea spune, de legea divină (după cum am văzut, în speță coșmarurile sale joacă acest rol). Dar Dostoievski merge mai departe, analizând natura umană…
Puține romane science-fiction reușesc să fie în același timp un thriller cosmic, un tratat de epistemologie și o meditație asupra limitelor morale ale omenirii. Fiasco (1986), ultimul mare roman al lui Stanisław Lem (despre primul am scris tot aici), este exact un astfel de text. Am făcut un pariu cu mine însumi să îi citesc un roman în fiecare an, iar varianta românească pe care am pus mâna este una relativ recentă, apărută în 2022 la Paladin, în traducerea experimentatului Mihai-Dan Pavelescu. Deși Fiasco este prezentat ca o poveste despre primul contact cu o civilizație extraterestră, romanul nu vorbește, în…
Când cronicarul zice că nu este „alta și mai de folos zăbavă decât cetitul cărților”, cuvântul zăbavă trebuie înțeles în ambele sensuri: și acela de petrecere a timpului, amuzament, dar și ritm lent, fără grabă al unei activități (vezi DEX). În esența ei, lectura (literaturii mai ales) le presupune pe ambele. Întâi, pentru că e de folos să vezi chipul omului răsfrânt într-o oglindă ce îl restituie cu tot cu sensul lui. În al doilea rând, pentru că marile texte literare (capodoperele), cer o tihnă aparte, o petrecere a timpului cu ele care e în afara oricărui timp… Crimă și…
Volumul Dumnezeu ne iubește în Braille (editat de asociația Cetatea 9) al lui Emilian Pal este o carte despre fragilitate, singurătate, memorie și nevoia aproape disperată de iubire și sens. Autorul nu încearcă să impresioneze prin artificii livrești sofisticate, ci prin sinceritate și printr-un limbaj direct, adesea confesiv, în care tandrețea coexistă cu sarcasmul, iar sacrul se amestecă permanent cu banalul cotidian. Titlul însuși sugerează o relație dificilă cu divinitatea: Dumnezeu există, iubește, dar această iubire trebuie „citită” tactil, intuită printre răni, absențe și traume. În poemul „John Doe”, poetul visează la o lume în care identitatea individuală ar fi…
Volumul În miezul zilei caniculare (editura Cartex, 2026) al Mihaelei Farcaș se construiește în jurul unei tensiuni permanente între fragilitate și rezistență, între vulnerabilitatea asumată și nevoia de a supraviețui într-o lume care le cere femeilor să fie mereu puternice. Încă din prefața semnată de Ramona Boldizsar, cartea este definită ca „un proces subtil al rezilienței”, iar această idee devine firul roșu al întregului demers poetic. Mihaela Farcaș nu caută să idealizeze suferința, ci să o analizeze lucid, să îi înțeleagă mecanismele și efectele. Poemul „Sati” funcționează aproape ca o declarație de identitate, debutând cu versul: „bună! numele meu e…
Filmul lui Cristian Mungiu se diferențiază de multe alte producții din cinematografia românească prin abordarea sa rece și analitică a unei situații complexe. Fjord este un film complex care explorează unele aspecte cu adevărat complicate și ambigue din punct de vedere moral ale relațiilor umane și modul în care acestea funcționează. Inspirându-se din cazul familiei Bodnariu, filmul ne obligă să facem un exercițiu de empatie față de niște oameni cu care, în mod normal, nu am fi de acord. Este greu de spus dacă filmul reușește sau nu în această încercare. Premisa de bază a unei familii românești stricte care…
Disclosure Day este al 35-lea film al lui Steven Spielberg și, deși efortul constant al producției de a transmite optimism, precum și amploarea sa spectaculoasă, sunt demne de apreciat, rămâne impresia că povestea suferă sub greutatea unui regizor de o asemenea anvergură. Subiectul vieții extraterestre — mai exact, dezvăluirea existenței acesteia și consecințele psihologice și sociale ale unui asemenea eveniment — a fost întotdeauna tematica mea preferată, indiferent de mediul în care este abordată, fie că vorbim despre filme sau cărți. Este un subiect fascinant, iar Steven Spielberg nu este străin de el, unul dintre primele filme importante ale carierei…
Cătălin Stanciu s-a născut în 1978, la Haţeg. Este poet, eseist și psiholog – a studiat psihosociologie la Universitatea din Petroșani și are studii postuniversitare în consiliere familială și de cuplu la Universitatea de Vest din Timișoara. Este supervizor și psiholog principal clinician, psihoterapeut de orientare integrativă, fondator al revistei umaniste de cultură Psyche și președinte al Asociației de Cultură și Psihologie „Oedip”. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (2018) și PEN România (2025). Noul său volum, Rămâne ce e bun din mine, publicat de curând în colecția Amaterasu a editurii Cartex, este o carte despre fragilitatea existenței, despre confruntarea…
Backrooms dă ce are mai bun atunci când își reia rădăcinile din legendele urbane de pe internet, reușind astfel să creeze un film care se încadrează într-un univers cu totul unic. Am ajuns în sfârșit la momentul în care generația anilor 2000 începe să se impună cu putere în lumea artei. La doar 20 de ani, regizorul Kane Parsons a reușit să se impună și să-și domine concurența din marile studiouri, atât din punct de vedere comercial, devenind cel mai tânăr regizor care a ajuns locul 1 în box office, cât și artistic. Realizarea unui film bazat pe ceva atât de…
În volumul Nomad (Editura Castrum de Thymes, 2025), Firuț Mihuț construiește o poezie a neliniștii interioare, a fragilității afective și a căutării de sine prin intermediul unor imagini simbolice recurente: marea, tăcerea, iarba, noaptea, cochilia sau nisipul timpului, într-un spațiu al rătăcirii existențiale, dar și al supraviețuirii prin poezie. Poemul „Nomad”, care dă și titlul volumului, funcționează ca o artă poetică, sintetizând temele majore ale universului liric construit de Firuț Mihuț: rătăcirea interioară, sacralitatea cuvântului și transformarea suferinței în expresie poetică. Poetul se (auto)definește metaforic drept „un nomad al cuvintelor”, imagine care sugerează atât instabilitatea existențială, cât și libertatea creatorului…
Microromanul Viața cu Neluțu (Editura Polirom, 2026), semnat de Constantin Buduleci, este una dintre acele cărți care nu impresionează prin spectaculozitatea acțiunii, ci prin forța emoțională a detaliilor și prin delicatețea cu care autorul vorbește despre pierdere, memorie și familie. Cartea construiește o poveste profund umană, plasată într-o Cisnădie muncitorească, unde viața oamenilor gravitează în jurul fabricilor de covoare, a relațiilor de familie și a traumelor care se transmit dintr-o generație în alta. Unul dintre cele mai reușite aspecte ale romanului este perspectiva narativă. Povestea este filtrată prin ochii unui copil care încearcă să înțeleagă lumea din jurul său, fără…
CIPRIAN EMANUEL CRISTEA, DICTATURA TĂCERII: TEMPLUL VIU (Editura Mirador, Arad, 2026) | GHID SIMBOLIC RÂNDUIT ÎN ASPIRAȚII LITERARE (Foto: Ciprian Emanuel Cristea) Ciprian Emanuel Cristea, arădean cu numele și faptele legate de Centrul de medicină „Rubio” prin fondarea organizației „Rubio pro Copilăria Pro Viață” menită să ajute social efectiv copiii orfani; este director de vânzări la Chem-Trend România, dar se ocupă de proiecte culturale și …de scrierea unor texte cu conotație masonică: Ucenicul pe calea desăvârșirii (2024) – construcția parcului Bujor Buda din centrul Aradului -, Firul de aur – Povestea unui Atelier…
Andrei Zbîrnea este scriitor, jurnalist și promotor cultural, născut în 1986, la Urziceni. Din 2018, manager de proiect al atelierului de poezie Mornin’ Poets. Începând cu 2021, moderează întâlniri de poezie în cadrul FILIT, iar din 2023, ediții de Poetic Hub organizate de Cărturești. Din 2024, secretar general al PEN România și reprezentant în Young Writers Committee din PEN International. Coordonatorul volumelor Antologeek (2024, 2025). Din 2025, are în grijă colecția de poezie Arcane a Editurii pentru Artă și Literatură. Scrie despre trupe muzicale și albume de nișă în revistele „Familia” și „Matca”. Fan Borussia Dortmund. Studiază limba suedeză în…
Maria CIUREA (n. 2003), poetă, studentă a Facultății de Drept a Universității din Craiova. Membră a grupului de poezie „Shak-Poetry”, coordonat de Ana Andrei. Invitată la Cenaclul „Matca”, la „Poetic Hub”, la Cenaclul „Interior”, la Festivalul Internațional de Poezie București, la Maratonul PEN și la Festivalul de Literatură Transdanubiană. Prezentă cu grupaje de poeme în mai multe reviste și pe platforme online, printre care: Noise Poetry, Clivaj, O mie de semne, Matca, Golan, Luceafărul de dimineață, Revista de Povestiri, Planeta Babel, Timpul. Inclusă în antologiile „Noise Poetry” – O tandrețe strict teoretică și „Poetic Hub” – contorsionări zilnice. Câștigătoarea marilor premii la Concursul Național de Creație Literară Studențească „Pavel Dan”…
Jurnalul Proximități și mărturisiri (ediție revăzută și adăugită, 2025, Editura Polirom), al lui Ioan Pintea este, înainte de toate, un spațiu viu de reflecție, în care experiența personală, cultura vastă și dimensiunea religioasă se întâlnesc într-un discurs coerent și profund. În primul rând, trebuie remarcat caracterul hibrid al volumului. Proximități și mărturisiri funcționează simultan ca jurnal, eseu și confesiune. Autorul (preot și scriitor) nu se limitează la înregistrarea evenimentelor cotidiene, ci transformă fiecare experiență într-un pretext pentru meditație. Astfel, întâlnirile cu oameni, lecturile sau călătoriile devin episoade interconectate într-o rețea mai largă de idei, în care literatura, teologia și filosofia…
Volumul Fricile cu care nu ne naștem (Editura Eikon, 2025) de E.M. Arion se conturează ca o confesiune în care vocea lirică explorează fragilitatea și mecanismele prin care frica se insinuează în conștiință. Poezia nu este aici un simplu exercițiu estetic, ci devine un instrument de introspecție și de confruntare cu sinele. Titlul, sugestiv și paradoxal, anunță încă de la început o temă centrală: frica nu este o condiție originară, ci una dobândită, cultivată prin experiențe, traume și relații. Un prim element definitoriu al volumului este caracterul său confesiv. Vocea poetică se dezvăluie treptat, într-un discurs fragmentat, dar intens, în…
În prezența editorului, scriitorul Ion COCORA, și a redactorului de carte, Dana POCEA, de la Palimpsest, București, a avut loc, marți, „lansarea” cărții Ramonei PANTEA, cu titlul Povești cu inimă de copil și înțelepciune de fluture (2026). Sala Marii Unirii a fost neîncăpătoare pentru un public de calitate să asculte alocațiile verbale ale prezentatorilor: Gheorghe Schwartz, Silviu Szentesi, Anton Ilica, Dana Pocea și Andrei Ando. Prezint mai jos intervenția de prezentare a volumului Povești cu inimă de copil și înțelepciune de fluture. O MĂMĂRUȚĂ mi s-a așezat pe dosul mâinii. Era roșie și avea șapte punctulețe negre. Mi-am amintit din…
Volumul Reset interior, semnat de Carina Braina și apărut în 2025 la Casa Cărții de Știință, este o carte de poezie confesivă, intens emoțională, care explorează fragilitatea psihică, iubirea neîmpărtășită, alienarea și procesul dureros al autorecuperării. Titlul funcționează ca o cheie de lectură: poezia devine mecanismul prin care poeta încearcă să se dezinstaleze dintr-o versiune veche, disfuncțională, și să își dea refresh. Unul dintre punctele forte ale volumului este autenticitatea. Vocea poetică nu pare filtrată estetic sau intelectual, ci se exprimă direct, uneori brutal, alteori naiv, fără a căuta să seducă prin rafinament, ci prin sinceritate. Versuri precum „Iluzionez conștient…
The Secret Agent este un thriller politic neo-noir, a cărui acțiune se desfășoară în 1977, în timpul dictaturii militare din Brazilia. Filmul regizorului Kleber Mendonça Filho există într-un loc de profundă semnificație culturală pentru Brazilia și poporul său, semnificație care, în mare parte, mi-a scăpat atunci când l-am vizionat, întrucât cultura braziliană — sau, mai degrabă, cultura braziliană adancă— nu este un lucru pe care m-am străduit vreodată să-l explorez cu adevărat. Ca toată lumea, cunosc celebrul Carnaval și poveștile la fel de faimoase despre favele, dar nu am o înțelegere aprofundată a factorilor care au contribuit la formarea acestei culturi și a…
Volumul de versuri Un bărbat la graniță (Editura Tribuna, 2025) de Alexandru Petria se impune ca o carte a tensiunilor discrete, a identității trăite la limită și a unei lucidități care refuză emfaza. Poezia lui nu caută efecte spectaculoase, ci își construiește forța din acumulări lente de tensiune, din detalii cotidiene și dintr-o privire atentă asupra fisurilor dintre individ și lume. „Granița” din titlu nu este una geografică, ci una existențială: între vârste, între roluri, între ceea ce suntem și ceea ce am fi putut deveni. De remarcat tonul aproape auster, poetul scrie fără exces metaforic, mizând pe claritate și…
Volumul bilingv Decojirea cearcănelor/ Peeling the Dark Rings de Lucia Bibarț, apărut la Editura Eikon în 2025, traducere în limba engleză de Cristina-Andreea Dobre, e construit ca un exercițiu de dezvelire succesivă a ființei, o poezie a straturilor îndepărtate unul câte unul, până la nervul viu al existenței. Titlul însuși este programatic: „cearcănele” devin semn al timpului trăit, al oboselii ontologice, iar „decojirea” sugerează un gest necesar, curativ. Cartea propune un discurs poetic dens, reflexiv, adesea grav, care se hrănește din corporalitate, memorie, eros, credință și istorie personală. Lucia Bibarț are un simț vizual exersat, iar metaforele ei reușesc să…
Prin utilizarea serviciilor noastre, va exprimați acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie și alte tehnologii similare in scopul imbunătățirii și al personalizarii conținutului nostru. Politică Cookies.
![[CARTEA SĂPTĂMÂNII] Adrian Bodnaru: „Aici putem vorbi deschis – nici umbră de pin”](https://www.criticarad.ro/wp-content/uploads/2026/09/adrian-bodnaru-coperta-300x169.webp)
![[RECENZIE] Coyote VS Acme | Meep Meep!](https://img.youtube.com/vi/H-43VeYGiPM/hqdefault.jpg)
