Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a decis miercuri să acorde Premiul Nobel pentru Chimie din 2026 lui Henri B. Kagan şi Kenso Soai „pentru descoperirea efectelor neliniare şi a autocatalizei în sinteza organică asimetrică”. Unele molecule, precum aminoacizii, există sub forma a două variante care sunt imagini în oglindă una faţă de cealaltă. Cu toate acestea, organismele vii conţin doar una dintre aceste imagini în oglindă. Modul în care ar fi putut apărea o astfel de asimetrie chimică a reprezentat mult timp un mister pentru chimişti. Henri B. Kagan şi Kenso Soai au primit Premiul Nobel pentru Chimie din 2026 „pentru descoperirea unei soluţii la această enigmă”, potrivit comunicatului Comitetului Nobel. Chimia vieţii este ceea ce chimiştii numesc „homochirală”, termen derivat din cuvintele greceşti care înseamnă „acelaşi” şi „mână”. La fel ca mâinile, toţi aminoacizii există sub forma a două variante oglindite, dar numai una dintre ele se regăseşte în proteinele din celulele tale. Cealaltă variantă se întâlneşte foarte rar în natură. Multă vreme, chimiştii s-au întrebat cum poate apărea homochiralitatea Când au început să experimenteze cu reacţii chimice care pot forma două molecule oglindite, au obţinut întotdeauna proporţii egale ale ambelor în eprubetele lor. Cu toate acestea, chimiştii s-au…
Academia Regală Suedeză de Științe a acordat, marți, Premiul Nobel pentru Fizică cercetătorului Francis Halzen „pentru contribuțiile decisive la Observatorul de Neutrini IceCube și pentru descoperirea neutrinilor de înaltă energie de origine astrofizică”. „Oamenii de știință știu de mult timp că Universul conține acceleratoare naturale de particule, care emit particule cu energii de până la un milion de ori mai mari decât cele care pot fi obținute în laboratoarele de pe Pământ”, notează Academia de la Stockholm în comunicatul în care a anunțat câștigătorul. „Multe lucruri legate de aceste surse rămân un mister: ce sunt ele, unde se află și care sunt principalele procese care au loc în interiorul lor?”, subliniază acesta. Neutrinii cu energii extrem de ridicate sunt creați în aceleași medii ca și alte tipuri de particule. Cu toate acestea, spre deosebire de celelalte particule, neutrinii ajung până la noi fără să-și schimbe direcția sau să-și piardă energia. Acest lucru înseamnă că ei pot furniza informații care nu pot fi obținute în niciun alt mod. Ideea premiată în 2026 cu Premiul Nobel pentru Fizică Francis Halzen, și-a prezentat pentru prima dată în 1988 viziunea privind detectarea neutrinilor la Polul Sud. Atunci când un neutrino se ciocnește cu un…
Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis luni, 05 octombrie, să acorde Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2026, în comun, cercetătorilor Karl Deisseroth , Peter Hegemann și Georg Nagel „pentru descoperirile lor privind canalele ionice controlate de lumină și optogenetică”. A înțelege cum creierul formează amintiri, sentimente și comportamente a fost mult timp un vis pentru cercetători. Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2026 pentru descoperiri care au condus la optogenetică, care face posibilă activarea sau dezactivarea activității celulelor nervoase individuale dintr-un creier viu. Această metodă este utilizată acum în laboratoare din întreaga lume pentru a dezvălui misterele creierului. Hegemann și Nagel au descoperit canalrodopsina, o proteină cu proprietăți unice. Ei au descoperit că, indiferent de celula în care au introdus proteina, acele celule deveneau sensibile la lumină. Deisseroth a introdus gena canalrodopsinei în celulele nervoase de la șobolani. Prin iluminarea celulelor cu lumină albastră, a reușit să declanșeze un semnal nervos. Mai târziu, a făcut ca acest comutator controlat de lumină pentru celulele nervoase să funcționeze în creierul șoarecilor vii. Această metodă de control al semnalelor nervoase cu ajutorul luminii se numește acum optogenetică și a…
Misiunea Transporter-18 a companiei SpaceX este un zbor dedicat de tip rideshare (partajare a încărcăturii), conceput pentru a plasa pe orbita joasă a Pământului, de tip sincron-solar (SSO), un număr record de sateliți de mici dimensiuni. Lansarea este programată pentru data de 1 octombrie 2026, având o fereastră de zbor de 58 de minute care se deschide la ora 11:18 PT (ora 21:18 în România). O transmisiune web în direct a acestei misiuni va începe cu aproximativ 15 minute înainte de lansare, pe care o puteți urmări aici și pe X @SpaceX . Detaliile acestei misiuni: Locația lansării: Complexul de Lansare Spațială 4 Est (SLC-4E) de la Baza Forțelor Aeriene Vandenberg din California, SUA. Vehiculul de lansare: O rachetă Falcon 9 Block 5. Misiunea marchează o performanță remarcabilă de reutilizare, fiind al 25-lea zbor pentru boosterul din prima treaptă. După separare, acesta va încerca să aterizeze pe Zona de Aterizare 4 (LZ-4) de la baza Vandenberg. Încărcătura utilă: Racheta transportă nu mai puțin de 130 de încărcături utile separate, printre care se numără cubesats, microsateliți și două vehicule spațiale cu capacitate de reintrare în atmosferă. Dintre aceștia, integratorul german Exolaunch gestionează desfășurarea a 45 de sateliți pentru clienții săi. Importanța…
China a obținut primul fascicul la sincrotronul Hefei (HALF), o facilitate de generația a patra care o plasează în cursa globală cu SUA, UE și Japonia.
FinalSpark închiriază organoide cerebrale umane vii pentru calcul, iar cercetătorii avertizează asupra riscului ca simularea conștiinței să devină reală.
Povestea PacBio începe la Cornell University, unde Jonas Korlach și Stephen Turner au pornit de la o întrebare ambițioasă: cum ar putea fi observată, în timp real, activitatea unei singure molecule de ADN polimerază, enzima care copiază ADN-ul? Din această idee s-a născut tehnologia zero-mode waveguide, sau ZM, un godeu microscopic atât de mic încât lumina este limitată la un volum extrem de redus, de ordinul zeptolitrilor (10 la puterea -21). În acest spațiu minuscul, sistemul poate urmări activitatea unei singure molecule de ADN polimerază, fără ca restul moleculelor fluorescente din soluție să fie luminate și să producă un semnal de fundal puternic. Acesta este principiul tehnologiei PacBio SMRT, adică Single Molecule, Real-Time sequencing: secvențiere în timp real, la nivel de moleculă unică. În timpul secvențierii, polimeraza copiază ADN-ul adăugând nucleotidele A, C, G și T. Fiecare nucleotidă are un semnal fluorescent diferit, iar sistemul transformă succesiunea impulsurilor luminoase într-o secvență genetică. Un aspect foarte interesant al tehnologiei PacBio este că, în timp ce citește secvența ADN, sistemul observă și felul în care polimeraza lucrează. Aceasta se numește cinetica polimerazei: ritmul cu care enzima adaugă nucleotidele, cât durează fiecare semnal luminos și cât timp trece între două incorporări succesive. Acest…
Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Nobel pentru Chimie pentru 2025 lui Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi „pentru dezvoltarea cadrelor metalo-organice.” Laureații Premiului Nobel pentru Chimie 2025 au creat construcții moleculare cu spații mari prin care pot curge gaze și alte substanțe chimice. Aceste construcții, cadre metalo-organice, pot fi folosite pentru recoltarea apei din aerul deșert, captarea dioxidului de carbon, depozitarea gazelor toxice sau catalizarea reacțiilor chimice. Kitagawa, Robson și Yaghi au dezvoltat o nouă formă de arhitectură moleculară. În construcțiile lor, ionii metalici funcționează ca pietre de temelie legate de molecule organice lungi (pe bază de carbon). Împreună, ionii și moleculele de metal sunt organizate pentru a forma cristale care conțin carii mari. Aceste materiale poroase sunt numite cadre metalo-organice (MOF). Prin variația blocurilor folosite în MOF, chimiștii le pot proiecta pentru a capta și depozita substanțe specifice. MOF-urile pot, de asemenea, genera reacții chimice sau pot conduce electricitatea. „Cadrele metalo-organice au un potențial enorm, aducând oportunități neprevăzute anterior pentru materialele făcute la comandă cu funcții noi”, spune Heiner Linke, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie. Totul a început în 1989, când Richard Robson a testat utilizarea proprietăților inerente ale atomilor într-un mod…
Academia Regală Suedeză de Științe a acordat Premiul Nobel pentru Fizică 2025 lui John Clarke (SUA), Michel H. Devoret (SUA) și John M. Martinis (SUA) „pentru descoperirea tunelului cuantic macroscopic și a cuantizării energiei într-un circuit electric”. Cei trei cercetători au reușit ceva spectaculos: au observat efecte cuantice într-un circuit electric suficient de mare încât să-l poți ține în mână. Cu alte cuvinte, au arătat că regulile ciudate ale fizicii cuantice, de obicei aplicabile la nivelul atomilor sau particulelor foarte mici, pot apărea și la scară vizibilă. Mecanica cuantică permite unei particule să treacă direct printr-o barieră de energie, printr-un proces numit „tunel cuantic”. Conform legilor fizicii clasice, acest proces nu ar putea să aibă loc. Experimentele laureaților Nobel au arătat că proprietățile cuantice pot fi observate însă și la scară macroscopică. „E uimitor că mecanica cuantică, veche de un secol, încă ne oferă surprize și tehnologii noi”,a spus Olle Eriksson, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică. Experimentele lor pe un cip au dezvăluit fizica cuantică în acțiune O întrebare majoră în fizică este dimensiunea maximă a unui sistem care poate demonstra efecte mecanice cuantice. Laureații Premiului Nobel din acest an au efectuat experimente cu un circuit electric în care au…
Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pentru anul 2025 a fost acordat luni unui trio de oameni de știință pentru descoperirile lor „privind toleranța imunitară periferică”. Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi vor împărți premiul pentru lucrările lor privind prevenirea efectelor negative ale acțiunii sistemului imunitar asupra organismului, a anunțat Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia. „Descoperirile laureaţilor au dat naştere domeniului toleranţei periferice, stimulând dezvoltarea tratamentelor medicale pentru cancer şi boli autoimune. Acest lucru poate duce, de asemenea, la transplanturi mai reuşite. Mai multe dintre aceste tratamente sunt în prezent în fază de…
De la descoperirea vaccinurilor în 1798 de către un medic englez (Edward Jenner) cu ocazia unei epidemii de variolă, s-au salvat multe milioane de vieți. O sută de ani mai târziu, Louis Pasteur a descoperit vaccinurile împotriva holerei, antraxului și rabiei, stabilind principiile cheie ale vaccinării: slăbirea virulenței agenților patogeni și folosirea lor pentru a stimula sistemul imunitar al unui organismului neinfectat, fără a declanșa boala. Tot pe atunci au apărut și vaccinurile împotriva ciumei, holerei și febrei tifoide.
Genetica este ca o carte de rețete pentru viață, scrisă într-un limbaj codat numit ADN. Indiferent dacă ești om, pisică, copac sau virus, această carte conține instrucțiuni precise – ca niște rețete – care spun fiecărei celule ce ingrediente să folosească și cum să le combine pentru a crește, a funcționa și a se reproduce.
Cercetătorii au rezolvat misterul unei mumii vechi de secole, descoperind o metodă de îmbălsămare complet neobișnuită, și anume realizată prin rect. Rămășițele, păstrate în cripta bisericii din satul austriac St. Thomas am Blasenstein, aparțin, cel mai probabil, preotului Franz Xaver Sidler von Rosenegg, care a murit în 1746, la vârsta de 37 de ani. Supranumit de localnici „capelanul uscat la aer”, se credea că trupul său a fost conservat natural. Însă un nou studiu condus de dr. Andreas Nerlich, patolog la Universitatea Ludwig Maximilian din München, arată că trupul a fost îmbălsămat intenționat. Cavitățile abdominală și pelviană au fost…
Romulus și Remus sunt primii reprezentanți vii ai unei specii dispărute de milenii, readusă la viață prin inginerie genetică. Născuți în toamna anului 2024, acești canis dirus marchează un moment istoric pentru știință și ridică în același timp întrebări etice și ecologice profunde. Într-un țarc bine păzit dintr-o locație secretă din Statele Unite, doi pui albi ca neaua se joacă între ei. Aleargă, se mușcă ușor și se tăvălesc, dar comportamentul lor e departe de cel al unor cățeluși obișnuiți. Dacă cineva încearcă să se apropie, Romulus și Remus se retrag instinctiv. Nici măcar îngrijitorii lor nu pot avea…
Astronomii au identificat recent 128 de noi luni care orbitează Saturn, consolidând astfel statutul planetei ca având cei mai mulți sateliți naturali din Sistemul Solar. În urma acestei descoperiri, numărul total al lunilor saturniene a ajuns la 274, depășindu-l semnificativ pe cel al lui Jupiter, care are 95 de luni confirmate până în prezent. Cercetătorii au folosit telescopul Canada-France-Hawaii pentru a analiza traiectoria obiectelor din jurul lui Saturn. În urma observațiilor efectuate în 2023, aceștia au utilizat tehnica „shift and stack”, care combină imagini secvențiale pentru a evidenția corpurile cerești mai puțin vizibile. Această metodă a permis detectarea celor…
O echipă de cercetători de la compania Colossal Biosciences a reușit să creeze un „șoarece lânos”, un rozător modificat genetic care prezintă mai multe trăsături asemănătoare mamutului lânos, inclusiv blană ondulată, mustăți crețe și o culoare mai deschisă a părului. Această realizare reprezintă un pas important pentru validarea tehnologiilor care ar putea duce la readucerea la viață a unor specii dispărute. Pentru a obține acest rezultat, cercetătorii au analizat diferențele genetice dintre mamutul lânos și cea mai apropiată rudă a sa existentă, elefantul asiatic. Aceștia au identificat 10 variante genetice responsabile de trăsături precum lungimea, grosimea, textura și culoarea…
Marte, supranumită „planeta roșie” datorită nuanței sale distinctive, ar putea avea o explicație diferită pentru această culoare decât se credea anterior. Cercetătorii au descoperit că un mineral numit ferihidrit, care se formează în prezența apei reci, ar putea fi responsabil pentru roșeața planetei, contestând teoria conform căreia hematita – un mineral uscat – ar fi cauza principală. Descoperirea, publicată recent în Nature Communications, sugerează că Marte ar fi fost mai umedă în trecut decât se estima. Analiza prafului marțian, realizată printr-o combinație de date transmise de sondele spațiale și experimente de laborator, indică faptul că ferihidritul s-ar fi format într-o…
Un nou studiu arată că plantele și solurile Terrei au atins capacitatea maximă de absorbție a dioxidului de carbon în 2008, iar de atunci această abilitate este în continuă scădere. Cercetătorii avertizează că fenomenul sporește riscul unei crize climatice severe. De-a lungul ultimului secol, nivelurile ridicate de dioxid de carbon au favorizat creșterea plantelor, iar temperaturile mai mari au prelungit sezonul de vegetație. Totuși, efectele negative ale schimbărilor climatice – precum incendiile de vegetație, secetele, furtunile și stresul termic asupra plantelor – au început să reducă treptat capacitatea acestora de a capta carbonul. Analizând fluctuațiile concentrației de dioxid de carbon…
O descoperire recentă stârnește atât entuziasm, cât și îngrijorare în rândul biologilor și al iubitorilor de gastronomie: crevetele oriental de apă dulce (Macrobrachium nipponense), o specie originară din Asia, a fost identificat în apele României. Inițial descoperiți pe brațul Chilia al Deltei Dunării la finalul anului 2020, acești creveți par să-și fi extins deja arealul, fiind semnalați în amonte de Galați. Specia a fost introdusă în fostul spațiu sovietic pentru acvacultură, ca hrană pentru crapii chinezești, iar ulterior s-a dovedit valoroasă și pentru consum uman. Din cauza unor inundații, populațiile de creveți s-au răspândit în ecosistemele naturale și au început…
Pentru prima dată, cercetătorii au reușit să filmeze întregul proces de ovulație, surprinzând modul în care foliculul ovarian se extinde, se contractă și, în cele din urmă, eliberează ovulul. Echipa condusă de Melina Schuh, Christopher Thomas și Tabea Lilian Marx de la Institutul Max Planck pentru Științe Multidisciplinare a dezvoltat o nouă metodă de imagistică live, care a permis observarea procesului de ovulație în foliculii de șoarece cu o rezoluție temporală și spațială deosebită. În fiecare ciclu menstrual, între 15 și 30 de ovule se maturizează în foliculi umpluți cu lichid, însă doar cel mai mare și bine dezvoltat ajunge…
Academia Regală Suedeză de Științe a decis, miercuri, să acorde Premiul Nobel pentru Chimie 2024 jumătate lui David Baker „pentru design proteic computațional” și cealalte jumătate, în comun, lui Demis Hassabis și John M. Jumper „pentru predicția structurii proteice. ” Premiul Nobel pentru Chimie 2024 este despre proteine, instrumente chimice ingenioase ale vieții. David Baker a reușit aproape imposibilul de a construi cu totul noi tipuri de proteine. Demis Hassabis și John Jumper au dezvoltat un model AI pentru a rezolva o problemă veche de 50 de ani: prezicerea structurilor complexe ale proteinelor. Aceste descoperiri au un potențial enorm. Diversitatea…
Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Nobel pentru Fizică 2024 lui John J. Hopfield și Geoffrey E. Hinton pentru „descoperiri fundamentale și invenții care permit învățarea programată cu rețele neuronale artificiale.” Ei au antrenat rețele neuronale artificiale folosind fizica Laureații de fizică din acest an John Hopfield și Geoffrey Hinton au folosit instrumente din fizică pentru a construi metode care au ajutat la punerea bazei pentru învățarea automată puternică de astăzi. Hopfield a creat o structură care poate stoca și reconstrui informații. Hinton a inventat o metoda care poate descoperi independent proprietati in date si care…
Cercetătorii Victor Ambros şi Gary Ruvkun au fost recompensați cu Premiul Nobel pentru Medicină în 2024 pentru „descoperirea microARN şi a rolului său în reglarea post-transcripţională a genelor”. Anunțul a fost făcut de Thomas Perlmann, secretarul general al Comitetului Nobel de la Karolinska Institutet. Se onorează astfel cei doi oameni de ştiinţă pentru descoperirea unui principiu fundamental care guvernează modul în care este reglată activitatea genelor. Informaţiile stocate în cromozomii noştri pot fi comparate cu un manual de instrucţiuni pentru toate celulele din corpul nostru. Fiecare celulă conţine aceiaşi cromozomi, deci fiecare celulă conţine exact acelaşi set de gene şi…
Porsche, împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) au anunțat astăzi că au obținut un nou brevet pentru un motor cu ardere internă, care promite să revoluționeze tehnologia motoarelor cu combustie. Noul concept, numit „de două ori trei timpi”, ar putea aduce îmbunătățiri semnificative în eficiență și densitatea puterii, marcând un pas important pentru viitorul motoarelor termice. Potrivit unui comunicat emis de UTCN, brevetul descrie un design inovator de motor, care a fost deja depus în Germania și la Oficiul de Brevete și Mărci din Statele Unite (USPTO). Colaborarea între Porsche și universitatea română a dus la dezvoltarea acestui nou…
Gazele cu efect de seră rezultate din activitatea umană au fost cel mai important factor al schimbărilor climatice începând de la mijlocul secolului al XX-lea – în special din agricultură. Numai industria cărnii de vită din SUA este responsabilă pentru 3,3% din emisiile totale ale țării și, chiar dacă partenerii din industria cărnii de vită și-au asumat angajamente mai mari de reducere a emisiilor și au înregistrat progrese semnificative în ultimii 50 de ani, lanțul de aprovizionare extrem de complex rămâne un obstacol. O nouă cercetare publicată în Nature Food, realizată de Institute on the Environment (IonE) din cadrul Universității…
Roverul Curiosity al NASA aniversează 12 ani de descoperiri revoluționare pe Marte. Minunea științifică cu șase roți, care a explorat terenul Planetei Roșii de la aterizarea sa spectaculoasă din 5 august 2012, își continuă misiunea, urcând la poalele unui munte marțian. Aterizarea reușită a lui Curiosity a fost o realizare monumentală, punând în evidență manevra inovatoare a NASA „sky crane”. Această tehnică îndrăzneață a implicat un jetpack robotizat care a adus roverul pe suprafața lui Marte cu precizie. Jetpack-ul l-a coborât pe Curiosity cu ajutorul unor frânghii de nailon înainte de a le tăia și de a zbura pentru a…
Un studiu efectuat pe cai – care au multe asemănări importante cu oamenii în ceea ce privește cromozomii și sarcinile – a dezvăluit că 42% dintre avorturile spontane și pierderile de sarcină din primele două luni de sarcină s-au datorat complicațiilor cauzate de un set suplimentar de cromozomi, o afecțiune numită triploidie. ,,Pe parcursul acestei perioade embrionare [până la opt săptămâni de la concepție], triploidia fusese rareori raportată la mamifere în afara femeilor„, a declarat Mandi de Mestre, profesor de medicină ecvină la Universitatea Cornell. ,,Studiul ne spune că în primele șase săptămâni de gestație, aceasta va fi probabil cauza…
Medicamentele pe bază de semaglutid, cum ar fi Ozempic și Wegovy, care pot ajuta oamenii să piardă în greutate, pot reduce, de asemenea, pofta de tutun. Semaglutida, ingredientul activ din medicamente precum Wegovy și Ozempic, poate ajuta oamenii să piardă în greutate – și un nou studiu spune că poate ajuta, de asemenea, oamenii să renunțe la fumat. În studiu, publicat luni în Annals of Internal Medicine, cercetătorii au descoperit că semaglutida a fost asociată cu riscuri mai mici pentru măsurile de îngrijire a sănătății legate de tulburările legate de consumul de tutun, inclusiv prescripții reduse de medicamente pentru renunțarea…
Descoperirile, compilate de o echipă formată din mai multe instituții, au fost publicate luni în revista ,,The Astrophysical Journal Letters” O echipă de astronomi a identificat o exoplanetă temperată ca fiind o lume de gheață sau de apă promițătoare pentru un super-Pământ. Descoperirile, conduse de Université de Montréal, arată că exoplaneta din zona locuibilă, LHS 1140 b, nu este un mini-Neptun, un mic gigant gazos, cu o atmosferă groasă bogată în hidrogen. Planeta, situată la aproximativ 48 de ani-lumină în constelația Cetus, apare ca una dintre cele mai promițătoare exoplanete candidate cunoscute pentru zona locuibilă, putând adăposti o atmosferă și…
„Substanțele chimice veșnice” toxice sunt din ce în ce mai des utilizate în pesticidele din SUA, amenințând sănătatea umană pe măsură ce acestea contaminează cursurile de apă și sunt pulverizate pe alimentele de bază, se arată într-un studiu publicat miercuri, 24 iulie. Substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS) au fost subiectul unei examinări din ce în ce mai atente în ultimii ani, însă reglementările de mediu împotriva acestora au acordat atenție în principal unor surse precum instalațiile industriale, depozitele de deșeuri și produsele de consum, cum ar fi anumite vase de gătit și vopsele. O nouă cercetare publicată în revista cu…
Cercetătorii au folosit mai mult de 120 de ani de date pentru a descifra modul în care topirea gheții, diminuarea apelor subterane și creșterea nivelului mărilor influențează axa de rotație a planetei și prelungesc zilele. Zilele pe Pământ devin ușor mai lungi, iar această schimbare se accelerează. Motivul este legat de aceleași mecanisme care au făcut ca axa planetei să se miște cu aproximativ 10 metri (30 de picioare) în ultimii 120 de ani. Descoperirile provin din două studii recente finanțate de NASA, axate pe modul în care redistribuirea gheții și a apei legate de climă a afectat rotația Pământului.…
Defrișările din Amazonul brazilian au scăzut la cel mai scăzut nivel din martie 2018, potrivit noilor date ale guvernului brazilian. Defrișările din Amazonul brazilian au continuat să scadă vertiginos în luna mai, atingând cel mai scăzut nivel din martie 2018, potrivit noilor date ale sistemului de alertă gestionat de institutul național de cercetare spațială din Brazilia, INPE. Conform sistemului DETER, despădurirea în mai 2024 s-a ridicat la 501 kilometri pătrați (193 mile pătrate), o suprafață de 147 de ori mai mare decât Central Park din New York City. Această cifră ridică defrișările cumulate detectate de DETER în ultimul an la…
Săptămâna aceasta, o echipă de biologi marini a publicat descoperirile unei noi creaturi marine care se târăște încet prin adâncurile oceanului din Golful Alaska. ,,Synallactes mcdanieli” este prezentă în Pacificul de Nord-Est, de la Knight Inlet, British Columbia, Canada, până la Insula Kodiak, Golful Alaska, SUA, la adâncimi cuprinse între 21 și 438 m. Această nouă specie este unică printre speciile genului Synallactes datorită numărului și aranjamentului papilelor dorsale, numărului de vezicule poliene, împreună cu întregul aranjament al oscioarelor. În plus, această specie are cea mai puțin adâncă distribuție batimetrică înregistrată vreodată pentru acest gen. Cercetătorii – Francisco A Solís…
Un studiu realizat la Harvard descoperă o legătură între singurătate și riscul crescut de accident vascular cerebral în rândul adulților în vârstă. Singurătatea cronică poate crește semnificativ riscul de accident vascular cerebral la adulții în vârstă, potrivit unui nou studiu condus de Harvard T.H. Chan School of Public Health. ,,Singurătatea este considerată din ce în ce mai mult o problemă majoră de sănătate publică. Constatările noastre subliniază în continuare de ce este așa„, a declarat autorul principal Yenee Soh, cercetător asociat în cadrul Departamentului de Științe Sociale și Comportamentale. ,,Mai ales atunci când este experimentată în mod cronic, studiul nostru…
Europa se confruntă cu o serie de fenomene meteorologice extreme, cu valuri de căldură în Turcia și Ungaria și furtuni puternice în Germania. Aceste condiții au avut un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi, ducând la anulări și avertismente pe întreg continentul. În Turcia, un val de căldură intensă continuă să pună stăpânire pe națiune. Temperaturile din regiunile sudice și vestice au depășit în mod constant 40°C de la începutul verii, cu mult peste normele sezoniere. Umiditatea ridicată a exacerbat disconfortul, determinându-i pe mulți locuitori să caute alinare, îndreptându-se spre litoral. Căldura excesivă a declanșat, de asemenea, incendii…
Milioane de oameni care depind de apa provenită din topirea zăpezilor din Himalaya se confruntă cu un risc „foarte serios” de penurie de apă în acest an, după una dintre cele mai scăzute rate de ninsori, au avertizat luni oamenii de știință. Topirea zăpezii este sursa a aproximativ un sfert din debitul total de apă din 12 bazine hidrografice majore care își au originea în partea înaltă a regiunii, se arată în raport. ,,Acesta este un semnal de alarmă pentru cercetători, factorii de decizie politică și comunitățile din aval„, a declarat autorul raportului, Sher Muhammad, de la Centrul Internațional pentru…
Prin utilizarea serviciilor noastre, va exprimați acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie și alte tehnologii similare in scopul imbunătățirii și al personalizarii conținutului nostru. Politică Cookies.
