Actorul arădean Doru Nica n-a mai apucat „ultimul spectacol”... Copleșit de boală, în ultimul stadiu al suferinței, s-a stins în această dimineață. Vestea a fost publicată de fratele său, Dan Nica, pe facebook.
„Drum lin spre stele fratele meu drag!
Dumnezeu să te aibă în pază.” – a scris cel care i-a fost aproape de-a lungul întregii vieți, îngrijindu-l până în ultima clipă.
Pentru cei care doresc să-i prezinte un ultim omagiu, fratele său a anunțat datele priveghiului și înmormântării:
Priveghi – luni, de la ora 17, cu slujba de stâlp.
Înmormântarea – marți, de la ora 12, de la Kuki (Cocorilor) cu deplasearea la cimitirul Pomenirea.
A prins 72 ani – ultimii 5 au fost un coșmar
…și fiecare dintre cei care l-am cunoscut avem ceva să ne reproșăm în legătură cu asta, pentru că ne-a cerut public ajutorul – pagina sa de Facebook stă mărturie în acest sens – iar noi am făcut-o „din vorbe”… în realitate, nu l-a ajutat nimeni cu nimic.
Trecea printr-o inumană situație imobiliară, a cărei rezolvare necesita o simplă semnătură administrativă (avem o întregistrare audio plină de amănunte legate de acest caz, pe care, dacă am publica-o, multe „vedete administrative” n-ar ieși pe stradă decât cu glugă și ochelari de soare… o bună bucată de vreme).
Viorica Nica, sora sa, s-a stins în urmă cu trei luni, după ce l-a avut în grijă în ultimii ani, în care era perfuzii non stop (am poze în telefon de la vizita pe care i-am făcut-o anul trecut, în vară… dar nici măcar nu vreau să le revăd, darămite să le fac publice!), lăsându-l chiar fără cea mai mică… ultima urmă de mângâiere, cu o pensie care nu-i ajungea nici pentru tratament și pe cale de a fi scos în stradă, cu perfuzii cu tot.
Doru Nica a fost unul dintre cei mai populari actori care au jucat pe scena Teatrului Clasic „Ioan Slavici” din anii ’70 și până prin 2015; un „om de lume” jovial, cult, generos cu toată lumea, în aceeași măsură un „acid critic” cu și pentru mediul și societatea pe care o cunoștea până-n cele mai adânci tare ale ei – direct de la sursă. Cunoscut de toți UTIȘTII (adică de tot Aradul) ca și craincul meciurilor de acasă, Doru a reprezentat acel spirit care a bântuit boema arădeană vreme de 50 de ani în cea mai pozitivă formă de manifestare a sa.
A interpretat și a regizat sute de roluri, în toate piesele de teatru din memoria afectivă a oamenilor. Le-a făcut față – n-a ratat niciunul… în afară de al său.
Merita mai mult…
Odihnește-te în pace, Dorule… Dumnezeu să ne ierte pe toți… anticipat – cum ai fi zis tu.
Fotografiile pe care le-am ales pentru a însoți știrea morții sale fac parte din spectacolul pe care l-a regizat și interpretat în premieră acum 12 ani (Data premierei, 7 noiembrie, 2013), preluate de pe site-ul Teatrului de Stat „Ioan Slavici”… preferând să ne rămână în memorie așa.
Acesta, de altfel, a fost și ultimul spectacol pe care l-a regizat și jucat pe scena teatrului arădean.
1 comentariu. Leave new
Dumnezeu să-l odihnească în pace! Condoleante familiei!