Fostul președinte Ion Iliescu a încetat din viață

ion iliescu
Distribuie:

Fostul președinte Ion Iliescu (95 de ani) a încetat din viață marți, 5 august 2025. Guvernul a făcut anunțul oficial în jurul orei 18.00.

„Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Fostul președinte al statului român a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.
Guvernul României transmite condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați!
Detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului șef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare.” – este postarea pe pagina oficială de facebook a Guvernului României.
Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viață, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” transmite sincere condoleanțe familiei și apropiaților. Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare. Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viața, demnitatea și respectul pentru pacienții săi.”- este mesajul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” printr-o postare pe pagina de Facebook.

Luni, 4 august, la ora 09.00, Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” printr-o postare pe pagina de Facebook a anunțat că starea fostului președinte se menține la fel de gravă
„În legătură cu starea de sănătate a domnului Ion Iliescu, internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, vă informăm următoarele: Starea generală a pacientului se menține la fel de gravă, cu afectarea severă a funcției respiratorii și persistența disfuncțiilor multiple de organ. Beneficiază de îngrijire medicală avansată în secția de terapie intensivă, sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare. Vom reveni cu detalii în funcție de evoluția stării de sănătate.” , scria în postare.

Sâmbătă, 2 august, Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” printr-o postare pe pagina de Facebook a anunțat că starea fostului președinte s-a deteriorat

 „În legătură cu starea de sănătate a domnului Ion Iliescu, internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu, vă informăm următoarele: Starea generală a pacientului s-a deteriorat, la acest moment fiind critică, cu instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe, cu afectare respiratorie severă și rezervă ventilatorie semnificativ redusă. Beneficiază de terapie intensivă maximală, sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare”, scria în postare.

Ion Iliescu a fost internat în Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” pe 9 iunie, cu probleme respiratorii, medicii stabilind ulterior că suferă de cancer pulmonar.

Fostul președinte al României a făcut anterior controale periodice la Spitalul Elias. În aprilie 2019, Ion Iliescu a fost operat de medicii de la Institutul „C.C. Iliescu”, diagnosticul său fiind pericardită lichidiană – tamponadă cardiacă.

În ultimii ani, Ion Iliescu nu a mai avut apariţii publice, el transmiţând însă mesaje pe blogul său. Ultimul astfel de mesaj a fost cel din 19 mai, în care l-a felicitat pe Nicuşor Dan pentru alegerea ca preşedinte.

Chiar dacă s-a declarat toată viața un ateu convins care a crezut mai degrabă „în forţa omului”, Ion Iliescu va fi îngropat într-un cimitir creștin ortodox alături de familia sa, mai exact în Cimitirul Sfânta Vineri din București, acolo unde are un cavou din marmură neagră realizat în urmă cu mai mulți ani.


S-a întrunit Comitetul de organizare a funeraliilor de stat

Pentru organizarea funeraliilor de stat este necesară o coordonare unitară având în vedere implicarea mai multor instituții cu atribuții în organizarea ceremoniilor oficiale.

Conform Regulamentului din 8 februarie 2024, Comitetul de organizare a funeraliilor de stat se convoacă de către șeful Cancelariei Prim-Ministrului în cazul decesului Președintelui României și al foștilor șefi de stat ai României. Comitetul mai poate fi convocat de șeful Cancelariei Prim-Ministrului pentru aprobarea sau modificarea Procedurii privind organizarea funeraliilor de stat.

Funeraliile de stat sunt ceremonii oficiale organizate de Guvern în cazul decesului Preşedintelui României şi al foştilor şefi de stat ai României. Funeraliile de stat includ şi onoruri militare.

Președinții României după Revoluție | Primul fost președinte decedat este Ion Iliescu

După Revoluția din decembrie 1989, România are patru foști președinți. Primul fost președinte decedat este Ion Iliescu. Trei dintre foștii șefi de stat sunt în viață, este vorba despre Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis.

Fost demnitar al statului comunist, Ion Iliescu a devenit președinte al României în 1990. A mai avut două mandate de șef de stat în 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD.

În România a avut loc un singur eveniment funerar special dedicat unui fost conducător, după anii comunismului. Este vorba despre funeraliile regelui Mihai, care au avut loc în decembrie 2017, realizate după un protocol stabilit de Casa Regală.

Nu toată lumea este, însă, de acord ca Ion Iliescu să beneficieze de lege. Un deputat PNL (Florin Roman, mai exact) a propus în 2024 ca Iliescu și Traian Băsescu să nu aibă parte de onorurile militare. În cazul lui Iliescu e invocată legătura sa cu PCR și morții de la Revoluție și Mineriade, iar în cazul lui Băsescu s-a pus accent pe dosarul său de colaborator cu fosta Securitate.


Viața lui Ion Iliescu

S-a născut în data de 3 martie 1930, în Oltenița, județul Călărași.

Acesta a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD și apoi președinte de onoare al PSD.

Alexandru Iliescu, tatăl lui Ion Iliescu, a fost un comunist ilegalist. În decembrie 1931 a plecat clandestin în URSS, unde a participat la lucrările Congresului al V-lea al Partidului Comunist Român, ținut la Gorikovo (lângă Moscova). A mai rămas în Uniunea Sovietică încă patru ani. La întoarcerea în țară a fost condamnat la închisoare. La vârsta de un an Ion Iliescu a fost abandonat de mama lui naturală, Maria Dumitru Toma (de origine bulgară), care nu s-a interesat niciodată de soarta lui. La scurt timp Alexandru Vasile Iliescu s-a căsătorit cu Maria P. Iliescu, care l-a crescut pe Ion Iliescu.

Iliescu a absolvit Liceul Spiru Haret din București în anul 1949, după care studiat mecanica fluidelor la Institutul Politehnic București, iar apoi la Institutul Energetic al Universității din Moscova. În timpul șederii sale la Moscova a fost secretar al „Asociației studenților români”.

Iliescu a fost căsătorit din 1951 cu Elena (Nina) Iliescu (fostă Șerbănescu) dar nu au avut niciun copil.

Activitatea sa din timpul Revoluției din decembrie 1989

În timpul Revoluției din decembrie 1989, Iliescu și o parte a disidenților politici au constituit Frontul Salvării Naționale, care a preluat puterea cu sprijinul forțelor armate conduse de Gen. Stănculescu. Iliescu a fost recunoscut ca lider al FSN și, prin urmare, al autorității provizorii a statului până la alegerile din 1992. Calitatea de lider provizoriu a statului a fost recunoscută și de Consiliul Frontului Salvării Naționale care s-a constituit ulterior din membrii FSN și a partidelor noi create.

Iliescu a propus o democrație cu alegeri la care puteau participa mai multe partide. Iliescu a susținut mai degrabă adoptarea la scară largă a reformelor în stil Perestroika decât eliminarea completă a instituțiilor existente. A avut o legătură puternică cu puterea de la Moscova care a fost dovedită de primirea călduroasă a noului regim de către conducerea URSS, precum și faptul că primul acord internațional post-revoluționar a fost semnat cu URSS.

Viața de după Revoluție

După revoluție Iliescu a fost membru fondator al Frontului Salvării Naționale (FSN), urmând transformările sale în FDSN (Frontul Democrat al Salvării Naționale), apoi în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) și în final în Partidul Social Democrat (PSD).

Consiliul Frontului Salvării Naționale s-a prezentat poporului ca organizator al primelor alegeri libere, după care urma să se autodizolve. Odată cu dizolvarea acestuia, mare parte din membri au format FSN, care a candidat în primele alegeri și le-a câștigat cu 70% din voturi.

Ca membru fondator, Iliescu a rămas în FSN, organizația trecând prin câteva scindări politice care au dus la formarea FDSN-ului (aripa Iliescu) ulterior schimbându-și denumirea prin diferite fuziuni în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), apoi Partidul Social Democrat (PSD)

Sub presiunea evenimentelor care au condus la mineriade, atitudinea lui politică a virat cu timpul de la un susținător al Perestroikăi, la social-democrație, aliniindu-se spectrului politic occidental de stânga. România, și în special aripa naționalistă, a fost dur criticată pentru faptul că, în comparație cu celelalte state din blocul comunist, a avut tendința de a reține elementele de bază comuniste.

După președinție

La alegerile parlamentare din 2004, obține un nou mandat de senator în circumscripția electorală București și revine în fruntea grupului parlamentar al PSD. La alegerile interne din PSD din 21 aprilie 2005, Iliescu a pierdut în fața lui Mircea Geoană, dar a fost ales președinte de onoare al partidului în 2006, o poziție fără autoritate executivă în cadrul formațiunii, creată special pentru el.

Conform emisiunii TVR „Mari români” din anul 2006, lansată sub forma unei campanii de identificare a celor mai mari români din toate timpurile, din 100 de „Mari români” aleși de participanți, Ion Iliescu a ieșit pe locul 71.

Trimiterea în judecată în dosarul Mineriadei

În iunie 2009 Ion Iliescu a fost scos de sub urmărire penală în dosarul „Mineriada 13-15 iunie 1990”, în care era acuzat de genocid, complicitate la tortură, propagandă pentru război, tratamente neomenoase, distrugere, favorizarea infractorului și complicitate la rele tratamente. În octombrie 2015 presa a anunțat că a fost pus sub urmărire penală în același dosar, pentru infracțiuni contra umanității.

Pe 13 iunie 2017 a fost trimis în judecată alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Miron Cozma și alții, pentru infracțiuni contra umanității. Procesul a fost suspendat pe durata stării de urgență declarate ca urmare a pandemiei COVID-19. În data de 10 decembrie 2020 instanța a decis retrimiterea dosarului la Parchet, pentru refacerea rechizitoriului.

Trimiterea în judecată în dosarul Revoluției

În data de 9 aprilie 2019 a fost trimis în judecată alături de Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus pentru crime împotriva umanității, în Dosarul Revoluției. În data de 24 februarie 2023 Înalta Curte de Casație și Justiție și-a declinat competența de judecare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Prin Decretul-Lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990, când încă nu fusese ales președinte, Ion Iliescu a amnistiat toate infracțiunile săvârșite care se încadrau la mai puțin de 3 ani pedeapsă. Astfel au scăpat de pușcărie toți cei care au bătut revoluționarii arestați.

Printre controversele care îl învăluie pe fostul șef de stat se numără și cele prin care Ion Iliescu a grațiat și pe membrii C.P.Ex. al C.C. al P.C.R. care fuseseră condamnați pentru că au aprobat, în ședința din 17 decembrie 1989, reprimarea Revoluției române din 1989. De asemeni a grațiat ofițerii condamnați pentru deschiderea focului în zona Calea Lipovei din Timișoara și a protestat la condamnarea generalilor Victor Atanasie Stănculescu și Mihai Chițac, care fuseseră de asemenea găsiți vinovați de reprimarea Revoluției, dar fuseseră numiți membri în primul guvern FSN de Iliescu. După ce Iliescu a reajuns în 2001 la conducerea României, noul procuror general numit de el, Tănase Joița, a făcut recurs în anulare împotriva sentințelor de condamnare a celor doi generali, care astfel au scăpat de detenție.

În decembrie 2003 Ion Iliescu l-a grațiat pe Iosif Veverca, un milițian care a ucis o persoană în revoluția din 1989 la Timișoara. În același decret prin care l-a grațiat pe Miron Cosma, fostul președinte l-a grațiat și pe Ioan Corpodean, ofițer de miliție implicat în reprimarea Revoluției de la Timișoara.



 

Categorie: Știri, In memoriam
Etichete: a murit Ion Iliescu, ion iliescu
Distribuie:
Articolul anterior
AQUA ȘTRAND MONEASA – oaza de relaxare din inima munților Codru-Moma
Articolul următor
Funeralii de stat pentru Ion Iliescu | 7 august – zi de doliu național | Ceremonia de înhumare, doar în prezența familiei și persoanelor apropiate | PROGRAM

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Din aceeași categorie

almas

Minor de 15 ani din Almaș, reținut pentru furt

La data de 28 mai 2026, polițiștii orașului Sebiș au fost sesizați despre mai multe furturi, dintr-un magazin din Almaș. „Din cercetări, a reieșit că un minor de 15 ani,…