Proteste la Arad împotriva măsurilor de austeritate

În zilele de 20, 27 august și 03 septembrie se organizează măsuri de protest prin pichetarea Prefecturii Arad. Aceste proteste se înscriu în seria celor organizate la nivel național prin implicarea a 4 confederații (CSDR, CNSLR Frăția, CNS Cartel Alfa și CSN Meridian) care au decis organizarea în comun a unor acţiuni de protest față de măsurile de austeritate şi politicile sociale şi economice ale Guvernului României.

Declarații ale liderilor sindicali

Cadrele didactice, polițiștii, polițiștii locali și angajații Romsilva din Arad au decis să iasă în stradă și să picheteze Prefectura. 

• Cadrele didactice – „Măsurile pentru învățământ au fost cele mai drastice: creșterea normei didactice, comasarea de școli, diminuarea plății cu ora, plus ceea ce s-a întâmplat la nivelul întregii țări: au crescut cota TVA”
• Membrii sindicatului de la Romsilva  – nemulțumiți mai ales de imaginea negativă pe care a primit-o regia și acuzând Guvernul de lipsă de dialog în ceea ce privește doleanțele angajaților
• Polițiștii locali – nemulțumiți pentru schimbările de termeni și sursa care stă la baza calculului. În ceea ce privește Poliția Locală, măsurile prevăd reducerea personalului la 1 post la 1200 locuitori, deși inițial se discutase reducerea doar a polițiștilor locali și viza o restrângere chiar mai mare (1 la 1500 locuitori). Acum, în loc de norma actuală de 1 polițist la 1000 locuitori, noua propunere stabilește un post pentru fiecare 1200 de locuitori.  Liderul Sindicatului Meridian, filiala Arad, a explicat că în noul proiect nu se mai face distincție între polițiștii locali și personalul auxiliar (femei de serviciu, lăcătuși etc.), ceea ce duce la diminuarea mai mare a numărului de polițiști disponibili. În plus, raportarea la Recensământul din 2021 este considerată inadecvată, întrucât datele rămân fixe timp de 10 ani, ceea ce face imposibilă stabilirea anuală a unui număr minim și maxim de posturi de către prefect. Sindicatul propune ca referință să fie utilizate datele actualizate anual de către INS, care reflectă mai fidel evoluția populației din fiecare unitate administrativ-teritorială.

• Sindicatul Democratic al Polițiștilor SIDEPOL – printre protestatari s-au aflat și polițiștii de la Poliția Națională, iar liderul de sindicat a declarat că sunt mai multe motive care stau la baza nemulțumirilor polițiștilor odată cu adoptarea deciziei conform căreia vor lucra la program de 8 ore, și nu 12 cum este în prezent, și care, cel mai probabil, va fi instaurată la nivelul întregului Inspectorat Județean de Poliție Arad. „Am venit să susținem colegii de Confederație Sindicală și totodată suntem cetățeni ai Statului Român, prin urmare toate hotărârile care se iau împotriva cetățenilor, măsurile de austeritate ne afectează direct și pe noi, chiar dacă suntem polițiști”, a declarat Radu Dărău, liderul SIDEPOL, care a prezentat și o schemă de calcul menită să reliefeze că statul mai mult cheltuiește decât câștigă cu această măsură:

Impactul  financiar asupra instituției

1. Majorarea costurilor cu decontarea navetei

• Trecerea la 3 schimburi zilnice înseamnă creșterea frecvenței deplasărilor la și de la locul de muncă pentru personalul navetist, de la 12 deplasări în medie lunar la 22 deplasări în medie lunar.
• În sistemul 12/24 sau 12/48, un polițist navetist are, în medie, 10–12 deplasări/lună.
• În sistemul de 8 ore/zi, numărul acestora crește la aproximativ 20–22/lună, ceea ce conduce la o creștere între 84% și 100% a costurilor cu decontarea transportului pentru fiecare angajat care face naveta.

2. Creșterea costurilor cu orele suplimentare

• Turele de 8 ore, prin dinamica intervențiilor neprevăzute, vor conduce inevitabil la prelungirea frecventă a timpului de lucru peste cele 8 ore, aspect absolut indubitabil pentru structurile operative.
• În prezent, în turele de 12 ore, prelungirile sunt limitate, întrucât polițistul are deja o marjă mai mare de timp pentru finalizarea activităților specifice.
• Estimarea realistă indică o creștere cu cel puțin 50% a numărului de ore suplimentare lunare, ceea ce implică o presiune bugetară suplimentară semnificativă. În contextul actual al limitării procentuale a numărului de ore suplimentare din fondul total de timp presupus de norma de lucru, pe care un angajat le poate presta, va genera multiple situații în care personalul va atinge timpuriu plafonul maxim și se vor afla în imposibilitatea legală de a mai presta ore suplimentare deși situația operativă va impune acest lucru. Această probabilitate va pune presiune suoplimentară atât pe personalul cu funcșii de execuție cât și pe personalul cu funcții de conducere. Deopotrivă va genera o scădere a calității serviciului polițienesc prestat de către instituție, lucru care va genera nemulțumire în comunitate și o imagine proastă a Poliției Române.

3. Costuri suplimentare indirecte (administrative, logistice)

• Creșterea numărului de schimburi zilnice implică un efort administrativ mai mare (predare primire, centralizări, planificări) și o uzură mai accentuată a mijloacelor auto și echipamentelor. Costurile asociate efectuării schimburilor de serviciu doar pe linie de birotică și papetărie vor crește cu minimum 50%. Din perspectiva costurilor generate de întreținerea autospecialelor, costurile asociate consumului de carburant, uzurii diferitelor componente mecanice, cât și a uzurii presupuse de creșterea frecvenței de schimb între diferitele stiluri de șofat ale polițiștilor vor crește cu precente care pot varia între 50 și 80%
• Costurile asociate cu întreținerea și amortizarea echipamentelor vor crește proporțional cu intensificarea utilizării zilnice, respectiv cu precente care pot varia între 50 și 80%

Protestul de la Arad a fost autorizat pentru toate cele trei zile de miercuri, conform calendarului protestelor.

De asemenea, se vor lua în considerare acţiunile de protest deja anunţate de către federaţiile sindicale din învăţământ, în 8 septembrie.

Pe parcursul lunii iulie, confederaţiile şi federaţiile sindicale din administraţia centrală şi locală, educaţie, silvicultură, transporturi, agricultură, finanţe etc. au organizat, separat, mai multe acţiuni de protest faţă de diminuarea salariilor, creşterea taxelor şi condiţiile de muncă.