[ACTUALIZARE] (ora 23.10):
Magistrații Curții de Apel București au decis joi seara cu privire la solicitarea procurorilor de instituire de măsuri preventive pe numele celor șase bărbați reținuți pentru trădare și anume: admiterea solicitării Parchetului și arestarea preventivă a inculpaților Dinu Adrian-Robertin și Semeniuc Marius pe o durată de 30 de zile; respingerea propunerii de luare a arestării preventive a inculpaților LUPU Raul-Mihail și ATITIENE Georgică-Cristian față de care s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile; respingerea propunerii de luare a arestului la domiciliu față de inculpații MATEESCU Ștefan și ŞOFRAN Radu-Pompiliu față de care s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile. Decizia nu este definitivă, putând fi contestată în 48 de ore.
Tip soluție: Admis fond
Soluția pe scurt: În baza art. 226 C.proc.pen. raportat la art. 223 alin. 2 C. proc. pen. şi art. 202 alin. (1) şi (3) C.proc.pen. admite propunerea de arestare preventivă, formulată de Ministerul Public –Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală – Structura Centrală- Secția de Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a Criminalității Informatice, în dosarul de urmărire penală nr. 6758/19/P/2024 în ceea ce îi privește pe inculpații Dinu Adrian-Robertin și Semeniuc Marius. Dispune arestarea preventivă a inculpaților Dinu Adrian-Robertin și Semeniuc Marius pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a măsurii. Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă în ceea ce îi privește pe inculpații Dinu Adrian-Robertin și Semeniuc Marius.
În baza art. 227 alin. 2 C. proc. pen. respinge ca neîntemeiată propunerea de luare a arestării preventive formulată de Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală – Structura Centrală- Secția de Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a Criminalității Informatice, în dosarul de urmărire penală nr. 6758/19/P/2024 în ceea ce îi privește pe inculpații LUPU Raul-Mihail și ATITIENE Georgică-Cristian.
În temeiul art. 227 alin. 2 C. pr. pen. dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul LUPU Raul-Mihail pe o perioadă de 60 de zile, de la 06.03.2025 la 04.05.2025, inclusiv. În baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la organele de urmărire penală, la judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie în a cărei circumscripție își are domiciliul conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată. În baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii: a) să nu părăsească limitele teritoriale ale României decât cu încuviinţarea instanţei de judecată d) să nu comunice cu suspecții, inculpații și martorii din cauză În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În temeiul art. 227 alin. 2 C. pr. pen. dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul ATITIENE Georgică-Cristian pe o perioadă de 60 de zile, de la 06.03.2025 la 04.05.2025, inclusiv. În baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la organele de urmărire penală, la judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie în a cărei circumscripție își are domiciliul conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată. În baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii: a) să nu părăsească limitele teritoriale ale României decât cu încuviinţarea instanţei de judecată d) să nu comunice cu suspecții, inculpații și martorii din cauză În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În baza art. 219 alin. 7 C. proc. pen. respinge ca neîntemeiată propunerea de luare a arestului la domiciliu formulată de Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală – Structura Centrală- Secția de Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a Criminalității Informatice, în dosarul de urmărire penală nr. 6758/19/P/2024 în ceea ce îi privește pe inculpații MATEESCU Ștefan și ŞOFRAN Radu-Pompiliu.
În temeiul art. 219 alin. 9 C. pr. pen. dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul MATEESCU Ștefan pe o perioadă de 60 de zile, de la 06.03.2025 la 04.05.2025, inclusiv. În baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la organele de urmărire penală, la judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie în a cărei circumscripție își are domiciliul conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată. În baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii: a) să nu părăsească limitele teritoriale ale României decât cu încuviinţarea instanţei de judecată d) să nu comunice cu suspecții, inculpații și martorii din cauză În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În temeiul art. 219 alin. 9 C. pr. pen. dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul ŞOFRAN Radu-Pompiliu pe o perioadă de 60 de zile, de la 06.03.2025 la 04.05.2025, inclusiv. În baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la organele de urmărire penală, la judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie în a cărei circumscripție își are domiciliul conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată. În baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii: a) să nu părăsească limitele teritoriale ale României decât cu încuviinţarea instanţei de judecată d) să nu comunice cu suspecții, inculpații și martorii din cauză În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În temeiul art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariile apărătorilor pentru inculpații ATITIENE Georgică-Cristian, ŞOFRAN Radu-Pompiliu, Dinu Adrian-Robertin și Semeniuc Marius, în cuantum de 1000 de lei, urmează a se avansa din fondurile Ministerului Justiției. Cu contestație în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunțată în camera de consiliu, astăzi, 06.03.2025.
Document: Încheiere finală (dezinvestire) 06.03.2025
[Știrea inițială] (ora 18.20): Cei șase bărbați reținuți pentru trădare au fost duși în fața Curții de Apel București cu propunere de arestare
Cei șase bărbați reținuți pentru trădare au fost scoși din arest și duși în fața Curții de Apel București. Instanța urmează să decidă dacă emite mandate de arestare preventivă pe numele a patru dintre ei, așa cum au cerut procurorii.
Ștefan Mateescu, Radu Pompiliu Șofran, Adrian Robertin Dinu, Mihail Rau Lupu, Georgică Cristian Atitiene și Marius Semeniuc sunt cele șase persoane care fac parte din Comandamentul „Vlad Țepeș” și pe care procurorii le acuză că au fost în legătură cu agenți străini și au negociat, retragerea României din NATO, înlăturarea ordinii constituţionale, desfiinţarea partidelor, instalarea unui nou guvern, înlăturarea angajaţilor din instituţiile statului, adoptarea unei noi constituţii, schimbarea numelui ţării, a drapelului şi imnului.
Gruparea era organizată ca o structură militară și avea câteva propuneri halucinante pentru schimbarea totală a României, inclusiv a numelui, a steagului și a imnului.
Organizația avea idei revanșarde și se pregătea să obțină teritoriile românești pierdute în primii ani ai Celui de-al Doilea Război Mondial. Evident relația cu Uniunea Europeană era exclusă și criticată, „Statul Major” al acestei organizații adresând ultimatumuri atât autorităților române cât și forumului european însoțite de amenințări grave.
Ce este „Comandamentul Vlad Țepeș”
Organizația comandamentul „Vlad Țepeș a fost înființată în anul 2022 de către Robertin Adrian Dinu, președinte al Fundației Centrul Româno-American (așa cum declară pe rețeaua Linkedin). Acest comandament funcționa, cel puțin în spațiul online, ca o structură paramilitară, paralelă cu structurile militare ale statului român. Avea înființat inclusiv un Stat Major, condus de generalul în retragere Radu Theodoru.
„Ca reprezentant al Statului major al comandamentului „Vlad Țepeș”, o organizație care s-a constituit, acum câțiva ani, mai precis – și am subliniat de mai multe ori, este începută în perioada PLANDEMIEI, dar a fost definitivată undeva în 2022 deoarece atunci i s-a dat această denumire, i-am dat această denumire! Și ulterior a venit… propus de subsemnatul… domnul general Radu Theodoru la conducerea Statului Major al Comandamentului Vlad Țepeș”, scria Robertin Adrian Dinu pe opusnostrum.ro, pagina oficială a Statului Major.
Membrii Comandamentului erau foarte activi în mediul online, folosind majoritatea canalelor de informare social-media pentru a răspândi tot felul de idei subversive sau elucubrații privind o nouă organizare politico-administrativă a României, în care se îmbină pseudo-istorie cu apologia și preamărirea epocii comuniste.
Geția și cele nouă ministere ale Geției
Organizația își propunea schimbarea numelui țării noastre. Adică în loc de România să se numească Geția. Partidele politice și structurile actuale urmau să fie desființate, la fel și Constituția. În locul lor, membrii Comandamentului urmau să facă nouă ministere noi, prin care să fie condus noul stat, Geția.
Cele nouă ministere erau: Ministerul Dreptații, Ministerul Omului, Ministerul Gliei, Ministerul Viitorului, Ministerul Bunăstării, Ministerul Mișcării, Ministerul Treburilor Externe, Ministerul Treburilor Interne, Ministerul Apărării Geției. Fiecare cu departamentele sale.
De exemplu, Ministerul Omului avea o direcție a educației geților și o alta a muncii geților. Iar totul era ghidat, așa cum se arată pe site-ul Comandamentului, de principii precum patriotism, naționalism și suveranism. Noul stat trebuia să se bazeze pe 10 principii printre care adevărul, libertatea suveranului get, pacea în lume, înțelepciunea aplicată, cumpătarea, demnitatea umană samd. Organismele care trebuiau să conducă statul Geția era Sfatul Înțelepților, Consiliul Bătrânilor și Comitetele Locale ale Moșilor. Din sfatul înțelepților făceau parte 13 membrii și un delegat cu treburile externe. Consiliul Bătrânilor avea 130 de membrii iar Comitetele Locale ale Moșilor câte 1300 de moși. Întregul proiect de reformare a României este semnat de un personaj care-și spunea „Deceneu On Cogaion”.
Sursa foto: INQUAM Photos Octav Ganea
