Sportul românesc primeşte lovitură după lovitură. După ce joi, 26 mai, 2016 WBC a dat publicităţii faptul că Lucian Bute a fost depistat pentru ostarină, vineri s-a anunţat că toţi componenţii loturilor de seniori de la kaiac canoe au fost descoperiţi pozitiv cu meldonium, informează TVR.
Conform sursei citate, este vorba nu numai de componenţii celor patru bărci care ar fi urmat să reprezinte România la Jocurile Olimpice de la Rio, ci de toţi componenţii loturilor feminine şi masculine de seniori. Conform informaţiilor ProSport, există o singură excepţie: campionul mondial Victor Mihalachi. Acesta s-a pregătit separat de restul lotului, alături de colegul său, Liviu Alexandru Dumitrescu. De aici pleacă şi unele semne de întrebare vizavi de faptul că acesta din urmă a fost descoperit pozitiv. Şi el, şi Mihalachi au luat aceleaşi susţinătoare de efort. Unul a fost pozitiv la antidoping, celălalt, nu!
Din câte se pare, sportivii din loturile de kaiac-canoe au avut parte de un ”tratament” special în luna februarie, cu ocazia unui cantonament desfăşurat în Portugalia.
Rămâne de văzut ce decizie va lua COSR vizavi de participarea sportivilor de la kaiac-canoe la Jocurile Olimpice de la Rio. Conform unor surse din interiorul FRKC, nici nu ar mai avea cine să plece la Rio.
Pe lângă kaiacişti şi canoişti, a fost depistată pozitiv şi atleta Daniela Stanciu, calificată la JO 2016 la săritura în înălţime.
Secretarul general al COSR, Ioan Dobrescu, spune că vestea reprezintă o veritabilă „tragedie” şi că va fi demarată o anchetă în regim de urgenţă pentru a se afla cum au ajuns sportivii în posesia medicamentului interzis.
„În afara celor doi prinşi anterior (n.r. Dumitrescu şi Mitrea), mai sunt alţi 7 sportivi calificaţi la Rio din lotul de kaiac canoe care au fost depistaţi pozitiv cu meldonium. Este o tragedie pentru sport şi o veste dezarmantă. Vom demara o anchetă, pentru că noi credem că sunt oameni din anturajul sportivilor care le furnizează acest medicament”, a declarat Ioan Dobrescu, citat de TVR.
Ulterior, Ioan Dobrescu a detaliat şi a precizat că testele antidoping vor fi intensificate, vizaţi fiind în primul rând sportivii români calificaţi la JO 2016.
„A venit astăzi (n.r. vineri, 27 mai) o informare de la Agenţia Naţionala Antidoping, care ne spune că practic toată echipa de kaiac canoe este în situaţie de dopaj. Este vorba numai de testul A şi aşteptăm să vedem reacţia sportivilor, a Federaţiei, dacă vor hotărî să facă testul B. Până se face testul B au încă prezumţia de nevinovăţie.
Comitetul Olimpic a cerut controale la toţi sportivii calificaţi sau în curs de calificare pentru Jocurile Olimpice. În momentul în care au fost două cazuri – Dumitrescu şi încă un sportiv – Agenţia s-a autosesizat şi s-au verificat toţi sportivii […] Vom insista pe controale la absolut toţi sportivii prezumtivi sau deja calificaţi pentru Olimpiada de la Rio, pentru că flagelul dopajului s-a întins foarte mult şi este în acest moment cel mai discutat capitol din sportul mondial”, a declarat Ioan Dobrescu pentru Digi Sport.
La kaiac-canoe, România are opt sportivi calificaţi la JO: kaiac dublu feminin 500 m (Elena Meroniac şi Irina Lauric), kaiac patru masculin 1.000 m (Cătălin Turceag, Traian Neagu, Daniel Burciu, Petruş Gavrilă), canoe dublu 1000 m (Leonid Carp şi Ştefan Strat), canoe simplu 1000 m (Leonid Carp).
Liviu Dumitrescu şi Ionuţ Mitrea (kaiac-canoe), Mirela Lavric (atletism), Mihai Donisan (atletism), Claudia Ştef (atletism) şi Eva Tofalvi (Biatlon), fuseseră depistaţi pozitiv până ieri.
Ce este Meldonium și de ce s-a interzis?
Până la sfârşitul lui 2015, sportivii puteau utiliza Meldonium în siguranţă. Medicamentul, comercializat sub numele de Mildronat, a fost trecut de Agenţia Mondială Anti-Doping pe lista celor interzise începând cu 1 ianuarie 2016.
Ce a determinat această decizie?
Anul trecut, Partnership for Clean Competition (Parteneriat pentru Competiţii Curate), o alianţă nonprofit între Agenţia Americană Anti-Doping, Comitetul Olimpic American şi anumite federaţii sportive, a finanţat un studiu pentru testarea consumului de Meldonium. Din 8.300 de teste de urină, anonime şi luate la întâmplare, s-a descoperit că în 182 se găseau urme ale respectivei substanţe. Un procentaj de 2,2%, care din perspectivă antidoping a devenit îngrijorător. Pentru că este de două ori mai mare decât cazurile pozitive depistate cu orice altă substanţă aflată pe lista celor interzise de WADA.
Asta a determinat trecerea Meldoniului de la lista de medicamente aflate sub supraveghere la cea a interziselor. De la acel moment zero, 1 ianuarie 2016, devenea responsabilitatea oricărui sportiv de a înceta folosirea respectivei substanţe, dacă o lua, sau evitarea ei, în caz că îi era recomandată.
ŞARAPOVA – DECLICUL
Iniţial, cele câteva depistări pozitive din 2016 au trecut aproape neobservate, precum al patinatoarei Ekaterina Bobrova sau al ciclistului Eduard Vorganov, de la echipa Katusha, ambii ruşi.
Ceea ce a declanşat însă un interes abrupt, febril, a fost anunţul făcut pe 7 martie de una dintre cele mai valoroase jucătoare de tenis ale ultimilor ani, Maria Şarapova, în care spunea că a testat şi ea pozitiv la acelaşi medicament, în timpul Australian Open. De atunci, cazurile s-au înmulţit, ajungând la 41, iar sporturile sunt dintre cele mai variate, de la biatlon, patinaj viteză şi schi fond până la gimnastică, rugby, volei, judo sau box. Dincolo de acest val, există câteva întrebări care încă nu şi-au găsit răspuns.
De ce a început Meldonium să fie utilizat atât de intens în ultima vreme?
Medicamentul nu este nici pe departe o invenţie recentă, dimpotrivă. A fost creat în 1970 de chimistul leton Ivars Kalvins, fiind produs, în principal, de firma Grindeks şi comercializat în ţări precum Rusia, Ucraina, Georgia, Kazahstan, Azerbaidjan, Belarus, Uzbekistan, Moldova şi Kirghistan.
Un articol publicat în 2009 de ziarul leton Diena arăta că ar fi fost elaborat pentru uzul soldaţilor sovietici, pentru ca aceştia să reziste mai bine la stres şi la condiţii vitrege. Şi atunci, de ce a început să fie luat masiv abia de un an-doi?
Care sunt exact efectele Meldoniumului asupra performanţei sportive?
Medicamentul este prescris pentru tratarea anginei pectorale şi a urmărilor infarctului miocardic. De ce ar fi luat însă de oameni tineri şi sănătoşi, cu atât mai mult de sportivi? Un studiu din decembrie 2015 publicat în revista Drug Testing and Analysis susţine că uzul acestui medicament duce la „o creştere a rezistenţei atleţilor, îmbunătăţeşte recuperarea după efort, protejează împotriva stresului şi activează funcţiile sistemului nervos central”.
Pe de altă parte, Forbes a publicat părerea profesorului Michael Joyner, care a studiat, la rândul său, răspunsul oamenilor la stres în timpul exerciţiului fizic. Acesta susţine că „lipsesc dovezile care să conducă spre îmbunătăţirea performanţei sportive. E o legendă urbană, m-aş mira să aibă un efect mai mare decât cafeina sau creatinina”.
Kalvins, creatorul Meldoniumului, spune că e „ca şi cum ar interzice aspirina numai pentru că e populară între sportivi”.
Cât timp rămâne această substanţă în corp?
Altă întrebare care nu are încă un răspuns clar, cu atât mai mult cu cât unii sportivi depistaţi pozitiv la Meldonium au declarat că au întrerupt administrarea lui după ce au aflat că a devenit ilegal. WADA l-a încadrat la categoria „modulatori de metabolism”, din care mai face parte, spre exemplu, insulina.
