Noul program de guvernare aduce o revoluţie în fiscalitate. Iar aceste schimbări sunt în concordanţă cu ceea ce am promis românilor. Cu toate acestea, în spaţiul public, şi mai ales în mass media, au apărut informaţii scoase din context sau pur şi simplu modificate, gândite astfel încât să atingă credibilitatea măsurilor fiscale luate de coaliţie. Căzând de acorrd că totul este perfectibil, cred totuşi că e momentul să privim mai atent la ceea ce înseamnă implementarea acestor noi măsuri.
Salariul minim va creşte accelerat, în timp ce este introdus impozitul pe venitul global. Începând cu 2018, veniturile pentru medici nu vor fi impozitate. Numărul de taxe va fi redus la 50, cel mult 10 taxe pentru populaţie (dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobil, impozitul pe maşină, contribuţia de solidaritate, vinieta) şi maximum 40 de taxe pentru companii. Cota de TVA nu va mai fi redusă din 2018, ci Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18% începând cu 1 ianuarie 2019. Apare o cotă de 5% de TVA pentru vânzarea de locuinţe (cele cu o suprafaţă mai mică de 120 mp) şi pentru inputuri în agricultură. Impozitul pe cifra de afaceri a companiilor, începând cu 1 ianuarie 2018, este cea mai importantă dintre schimbările pe care le are în vedere guvernul. Noul impozit va avea 2 trepte de impozitare. Va dispărea impozitul pe profit de 16%. Motivaţia este simplă. Multinaţionalele raportează un profit de trei ori mai mic decât companiile româneşti. Noua impozitare urmează să afecteze companiile cu venituri mari, indiferent de profitul pe care îl raportează.
Salariul minim brut va creşte la 2.000 de lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. El va fi diferenţiat pentru cei cu studii superioare, de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 şi 3.000 lei în 2020. În ceea ce priveşte salariul minim, acesta va creşte o dată pe an, aşa cum se întâmplă în toate ţările dezvoltate din Europa: Franţa, Germania, Italia, Olanda. Astăzi în România munca este răsplătită cu 32% – 34% din totalul valorii producţiei obţinute. Ţinta pentru 2020 o reprezintă depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie. Legea insolvenţei va fi modificată cel târziu până la 1 noiembrie 2017, astfel încât o firmă să nu poată rămâne în faliment mai mult de 2 ani sau dacă nu-şi respectă planul de conformare pe o perioadă mai mare de 6 luni. De asemenea, o persoană nu va mai putea înfiinţa o societate un anumit număr de ani după două insolvenţe. Până la 31 decembrie 2019, firmele cu capital negativ trebuie să-şi reîntregească capitalul şi ANAF-ul să fie împuternicit cu urmărirea îndeplinirii acestei condiţii. Firmele care înregistrează constant pierderi vor intra sub supravegherea unei direcţii speciale din cadrul ANAF. Amenzile pentru evaziune şi muncă la negru vor creşte. Inspectorii vor avea dreptul să stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată.
Tinerii vor putea să ia credite fără dobândă garantate de stat până la suma maximă de 40.000 de lei, pentru a-şi plăti studiile, chiria sau pentru a-şi construi locuinţa. Această măsură urmează să fie implementată de la 1 ianuarie 2018. Atât studenţii, cât şi ceilalţi tineri vor trebui să îndeplinească doar o formalitate: aceea de a prezenta băncilor prin care statul va derula acest program contractul de chirie sau de construcţie al locuinţei, respectiv facturile pentru cursuri sau pentru cărţile necesare. Începând cu 2018, va fi reintrodus impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. Veniturile mai mici de 2.000 lei/lună vor fi scutite şi se vor introduce mai multe deduceri. Va fi implementată procedura depunerii declaraţiilor de patrimoniu. Va fi introdusă contribuţia de solidaritate începand cu 1 ianuarie 2018, pentru cei care au venituri ce depăşesc zece salarii minime pe economie (14.500 lei). Banii vor ajunge la bugetul pentru Sănătate.
Guvernul va crea până cel târziu în primul trimestru din 2018, pe lângă Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), şi un al doilea fond, Fondul Naţional de Dezvoltare (FND), ambele urmând să administreze companiile de stat. Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. FND va prelua companiile aflate la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS, fosta AVAS), care va fi desfiinţată. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român. FSDI va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde euro şi se va putea folosi de veniturile din privatizări, din dividende ale lor.
Contribuţiile se reduc de la 39,25% la 35% din 2018. Vor fi eliminate 4 din cele 6 contribuţii. Rămân aşadar doar contribuţiile pe sănătate şi cea de asigurări sociale, datorate de către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului la plata către stat. Firmele vor fi obligate să plătească contribuţia pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu timp parţial de lucru. Contribuţiile nu se vor mai plăti în procente egale pentru toţi salariaţii din România, renunţându-se la actualele plafoane privind contribuţiile.
E normal ca aceste măsuri să genereze eventuale controverse, mai ales dacă sunt prezentate într-un mod tendenţios. De asemenea, e normal ca reprezentanţii multinaţionalelor, prin argaţii lor din media, dar şi prin diversele asociaţii profesionale independente ale străinilor şi anume reprezentanţi ai societăţii civile, să critice măsurile ce vor fi implementate. Sunt de acord că totul este perfectibil, dar îmi permit a le aduce la cunoştinţă acestor domni ofuscaţi de faptul că nu mai pot scoate toţi banii din ţară, următoarele: în primul rând, ALDE reprezintă interesele poporului român. Şi, în al doilea rând, ALDE este parte a coaliţiei care a câştigat alegerile. Ca urmare, a câştigat dreptul de a implementa un program care să beneficieze cetăţenilor.
Notă: Alexandru Vlasiu este doctor în economie și membru ALDE
