Consiliul Tineretului din România, federația reprezentativă a tinerilor și organizațiilor de tineret din România, la nivel național și internațional, face apel la responsabilitatea administrațiilor locale, solicitând o alocare bugetară pentru tineri corespunzătoare cu nevoile lor, gândită și dezbătută împreună cu beneficiarii acesteia.
În ciuda faptului că articolul 28 din Legea 350/2006 a tinerilor reglementează obligativitatea consiliilor județene și consiliilor locale ale municipiilor reședință de județ de a constitui anual ,,Fondul destinat activităților de tineret”, majoritatea administrațiilor locale aleg să ignore această prevedere și să aloce fonduri „zero” pentru generația tânără.
De asemenea, prin articolul 10 al aceleiași legi, autoritățile administrației locale au datoria de a asigura toate mijloacele necesare ca tinerii să participe la luarea deciziilor care îi privesc și au obligația de a consulta organizațiile neguvernamentale de tineret în toate problematicile care vizează tineretul. Mai mult decât atât, autoritățile administrației publice au responsabilitatea de a înființa consilii consultative pe probleme de tineret, constituite și din organizațiile de și pentru tineret de pe lângă fiecare autoritate sau instituție publică centrală ori locală care gestionează fonduri destinate tineretului, care să contribuie activ la elaborarea politicilor publice de tineret (art. 4, e), L350/2006). Conform cercetărilor noastre, și aceste foruri consultative sunt o raritate, cele active putând fi numărate pe degete.
Anul 2022 a fost declarat, la nivel european, ca fiind ,,Anul European al Tineretului”, acest titlu având scopul de a scoate în evidență rolul esențial pe care tinerii îl au în construirea viitorului și de a-i susține pentru a deveni niște cetățeni mai activi, care să propage schimbări benefice în societate. Acest context deosebit implică, desigur, și o serie de activități pe care statele europene le vor desfășura, însă toate aceste activități nu vor avea niciun impact real dacă ele nu sunt susținute și la nivelul comunităților locale, printr-o strânsă și constantă colaborare între administrațiile publice și organizațiile neguvernamentale de tineret.
Strategia Europeană de Tineret 2019-2027 prevede 11 obiective dezvoltate împreună cu
tinerii, printr-un amplu proces de consultare. Aceste obiective au fost adaptate la contextul național în cadrul Rezoluției Tinerilor din România 2020-2027, cel mai amplu document de analiză și viziune al tinerilor. De asemenea, fiind conștienți de impactul pe care pandemia de coronavirus l-a avut și îl are asupra tinerilor, am dezvoltat și planul de măsuri de revitalizare a sectorului de tineret România tânără. România prosperă.
Ce pot face administrațiile publice locale?
Pentru a materializa toate aceste schimbări imperioase pentru crearea unui climat propice pentru tineri, este necesară o alocare bugetară adecvată, inclusiv la nivel local. În acest sens, noi considerăm că este o prioritate ca în toate bugetele locale alocate anului 2022 să se regăsească fonduri pentru:
1. Cercetarea locală în domeniul tineretului
● identificarea, analizarea și propunerea de soluții pentru problemele cu care se confruntă tinerii, prin dezvoltarea unei Strategii de Tineret, care să fie concepută printr-un dialog amplu și susținut cu aceștia și organizațiile neguvernamentale de tineret locale.
2. Sporirea/inițierea colaborării dintre autoritățile administrației locale și organizațiile neguvernamentale de tineret/tinerii din comunitate
● înființarea/întreținerea unui Centru de Tineret, unde ONG-urile de și pentru tineret și nu numai să poată desfășura activități care să contribuie la dezvoltarea personală și profesională a tinerilor din comunitate;
● înființarea/susținerea activității unui Consiliu Consultativ pe Probleme de Tineret, constituit din ONG-urile locale de și pentru tineret, care să fie consultat în tot ceea ce înseamnă politicile publice locale de tineret și, desigur, să vină și cu propuneri de măsuri pe care administrația ar putea să le implementeze pentru îmbunătățirea vieții tinerilor;
● organizarea de dezbateri/consultări periodice ale tinerilor și ONG- urilor de și pentru tineret, pe problematici care vizează tinerii (spre exemplu: organizarea unei dezbateri publice pe tema bugetului local corespunzător anului 2022, la care să fie invitați și reprezentanții tinerilor
– ONG-urile de și pentru tineret).
3. Susținerea/demararea de proiecte/programe/demersuri pentru tineri
● finanțarea inițiativelor pentru tineret, prin concursuri de proiecte în acord cu Legea 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general sau prin sprijinirea demersurilor ONG-urilor de și pentru tineret;
● dezvoltarea de proiecte și programe pentru tineri (exemple de domenii de interes pentru tineri, care ar putea să fie vizate de aceste proiecte și programe: angajabilitatea și introducerea pe piața muncii, sprijinirea tinerelor familii, integrarea socială și profesională a tinerilor vulnerabili, ameliorarea migrației tinerilor, locuirea tinerilor și alte problematici identificate la nivelul comunității locale de tineri);
● crearea și implementarea unui Plan de Acțiune local pentru Anul European al Tineretului, care să sporească și să faciliteze implicarea tinerilor în comunitate.
În această perioadă, multe administrații publice locale și-au lansat propunerea de buget pentru anul 2022 în dezbatere publică, în mediul online, multe încă nu au făcut acest lucru și unele dintre acestea, probabil, nu au de gând să împărtășească această informație de interes public cu cetățenii.
Cu această ocazie, reamintim că în termen de 15 zile de la data publicării sau afișării proiectului de buget, cetățenii respectivei unități administrativ teritoriale au posibilitatea să depună contestații cu privire la acesta (conf. art. 39, (3), L273/2006), așadar, încurajăm și susținem tinerii și organizațiile neguvernamentale de tineret să militeze pentru nevoile lor și să se asigure că propunerile de bugete locale pentru anul 2022 nu omit componenta de tineret, chiar și în anul dedicat acestora.
Astfel, împreună cu organizațiile noastre membre, am transmis o adresă către consiliile județene și primăriile municipiilor reședință de județ din țară, prin care facem apel la dialog și o finanțare a tineretului corelată cu nevoile acestora.
[COMUNICAT DE PRESĂ – Consiliul Tineretului din România]
