-
- Rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, atrage atenția asupra subfinanțării educației, atât în mediul universitar, cât și în cel preuniversitar;
- Procentul din PIB al educației este sub media europeană, iar semnalele primite din mediul preuniversitar sunt că odată cu tăierile din ultimul an, a scăzut calitatea actului educațional;
- De asemenea, rectorul UPT consideră că într-o perioadă dificilă pe plan economic trebuie stabilite domeniile prioritare la nivel de țară, în care să fie făcute investiții masive întrucât România înregistrează decalaje semnificative de competitivitate față de alte state.
Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, semnalează o presiune tot mai mare asupra sistemului educațional din România, generată de finanțarea insuficientă și de lipsa unei direcții strategice clare. Într-un context economic dificil, educația ajunge să suporte ajustări care afectează direct calitatea procesului de învățare și capacitatea sistemului de a răspunde nevoilor societății și ale pieței muncii.
„În ultima vreme în spațiul public s-a discutat doar despre tăieri în învățământ, procentul din PIB care merge spre educație este în continuare sub media europeană. Acum este o nevoie mai mare ca niciodată ca ministerul să se așeze la masă cu experți în educație, inclusiv din diaspora, pentru a începe să găsim soluții la problemele pe care le avem de ani de zile. Este nevoie de măsuri care să țină cont de angajabilitate, atunci când vorbim de finanțarea universităților. De asemenea, trebuie stabilite domeniile prioritare la nivel de țară pentru dezvoltarea României. Mulți politicieni au început să vorbească despre ele, însă noi nu avem nimic concret și adaptat la realitatea în care trăim. Enumerarea vagă a unor domenii nu înseamnă că știm în ce să investim pentru pregătirea viitorilor specialiști” susține Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.
Totodată, rectorul Universității Politehnica Timișoara atrage atenția asupra importanței măsurilor de sprijin pentru studenți, în special în perioade de instabilitate economică. Bursele cu componentă socială, investițiile în cămine și asigurarea unor condiții minime de masă reprezintă instrumente esențiale pentru reducerea abandonului universitar.
„Dacă nu reușim să păstrăm studenții în sistem și să le oferim șanse reale de finalizare a studiilor, efectele scăderii natalității se vor resimți și mai puternic. Educația trebuie tratată ca o investiție strategică, nu ca o zonă din care se pot face economii pe termen scurt. Sunt situații în care părinții unor studenți și-au pierdut locurile de muncă și nu își mai permit să îi țină în universitate. De asemenea, mulți dintre cei care urmează să vină la studii dintr-un oraș mai mic într-un oraș universitar, se gândesc de două ori dacă vor face acest pas. În prezent, o bursă socială acoperă doar cazarea la cămin și cel mult o masă pe zi la cantină, cu mult sub nevoile unui tânăr la 20 de ani”, subliniază Florin Drăgan.
Preuniversitarul, punct sensibil pentru viitorul învățământului superior
Florin Drăgan avertizează că problemele din zona universitară sunt strâns legate de evoluțiile din învățământul preuniversitar, unde deciziile recente riscă să producă efecte structurale pe termen lung. Creșterea numărului de elevi în clasă, pe fondul reducerilor bugetare, vine într-un context în care generațiile au profiluri diferite, iar procesul educațional are nevoie de adaptare și de atenție individuală sporită. În opinia rectorului UPT, astfel de măsuri pot conduce la o scădere a calității predării și, implicit, la o pregătire mai slabă a viitorilor studenți.
„Noi am crescut numărul de elevi în clasă, însă natalitatea este pe un trend descendent și avem din ce în ce mai puțină populație școlară. Semnalele de la profesorii din licee sunt clare: nu au cum să se ocupe de 30 de elevi în același timp, la fel cum se ocupa atunci când erau 25-26. Scăderea natalității, dublată de menținerea abandonului școlar la niveluri ridicate, va reduce semnificativ numărul tinerilor care ajung în învățământul superior și, ulterior, pe piața muncii. Nu putem compensa declinul demografic prin decizii administrative care pun presiune suplimentară pe școli și profesori. Avem nevoie de investiții în formarea cadrelor didactice, de stabilitate managerială în școli și de politici coerente care să urmărească reducerea abandonului, nu accentuarea lui. În majoritatea școlilor din țară, directorii au mandate interimare lucru ce face ca ei să aibă o autoritate slăbită”, afirmă Florin Drăgan, rectorul UPT.
Cercetarea și inovarea, verigile slabe într-un context european competitiv
Rectorul Universității Politehnica Timișoara atrage atenția și asupra situației cercetării, domeniu în care România rămâne pe ultimele locuri la nivel european în ceea ce privește finanțarea și capacitatea de a genera impact economic. În lipsa unor investiții consistente și predictibile, universitățile nu pot construi ecosisteme solide de cercetare și inovare, capabile să susțină competitivitatea economiei românești și să păstreze specialiștii în țară.
„În perioade de criză, multe state europene aleg să investească suplimentar în educație și cercetare, tocmai pentru a crea premisele relansării economice. Dacă la nivel european un nivel competitiv este considerat între 2 și 3% din PIB, în România finanțarea cercetării este undeva în jur de 0,5%. Fără o viziune coerentă care să lege educația, cercetarea și economia, riscăm să pierdem oportunități majore de dezvoltare și să accentuăm dependența de forță de muncă slab calificată. Doar prin investiții direcționate și printr-o abordare strategică, educația poate deveni un motor real de dezvoltare pentru România, capabil să răspundă provocărilor demografice, economice și tehnologice ale următorilor ani”, a încheiat Florin Drăgan, rectorul UPT.
