Astăzi încep probele scrise ale examenului de Bacalaureat. Un moment de emoție profundă pentru zeci de mii de adolescenți din toată țara, dar și un prilej de analiză, autocritică pe alocuri și introspecție din partea celor responsabili de soarta tinerilor din România. Soartă care, în primul rând, se construiește având ca temelie educația. Din nefericire, anul acesta marchează o prăbușire istorică, cu cel mai mic număr de elevi înscriși la susținerea Bacalaureatului din ultimii 20 de ani: în septembrie 2024, peste 123.000 de elevi au început clasa a XII‑a dar doar 94.400 dintre ei s-au înscris efectiv la Bacalaureat 2025. Aproape 28.600 de elevi – adică circa 23,3% din întreaga generație – nu au ajuns la examen. Ce planuri are statul român cu aceşti zeci de mii de copii care se pierd pe drum din școli și nu reuşesc să-şi continue studiile? – habar nu avem…
Se pare că întrebarea retorică Ce planuri are statul român cu aceşti zeci de mii de copii care se pierd pe drum din școli și nu reuşesc să-şi continue studiile? – îi macină și unii dintre politicieni:
„Refrenul zilei: deficitul bugetar. Reforma fiscală. Taxe, impozite, reduceri, ajustări, negocieri. Obsedant.
România pare că nu mai respiră altceva. Ceasul națiunii e blocat într-o așteptare permanentă, într-o lamentare fără sfârșit despre apocalipsa care vine. Dar, în tot acest timp, un alt ceas ticăie. Mai vechi. Mai profund. Mai periculos.
Ticăie de 35 de ani. Iar anul trecut – plus încă vreo cinci luni scurse din acest an – bomba a explodat. Pentru cine a avut urechi să audă, România a vorbit. Asurzitor. Dureros. Direct.
Aude cineva? Înțelege cineva? Sau continuăm să trăim în lumi paralele. România oficială, care taie, ajustează și dezbate formule fiscale… negociază interminabil și România reală, care astăzi, prin zeci de mii de tineri, își trăiește emoțiile, visele, speranțele.
Astăzi încep examenele de Bacalaureat. Examenul de maturitate, cum i se spunea pe vremuri – atunci când școala forma caractere, nu doar statistici.
Dar Bacalaureatul de azi nu mai e doar despre elevi. Este despre starea unei națiuni:
În septembrie 2024, peste 123.000 de elevi au început clasa a XII‑a.
Doar 94.400 dintre ei, însă, s-au înscris efectiv la Bacalaureat 2025. Aceasta înseamnă că aproape 28.600 de elevi – adică circa 23,3% din întreaga generație – nu au ajuns la examen. 1 din 4 elevi nu au ajuns în sălile de examen.
În 2024 erau înscriși la Bac 119.042, iar în 2023 –113.888.
Anul acesta marchează o prăbușire istorică, cu cel mai mic număr de elevi înscriși din ultimii 20 de ani.
Nu e o simplă cifră. Este diagnosticul unui colaps anunțat.
Și nu e totul. România educată arată cam așa: 16,8% – rata abandonului școlar: cea mai mare din Uniunea Europeană.
Peste 23.000 de copii părăsesc anual școala fără să termine învățământul obligatoriu.
Aproape 30% dintre elevii care încep clasa I nu mai ajung niciodată în clasa a XII-a.
Iar dintre cei care rămân:
- 48% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim la matematică
- 41% nu înțeleg un text scris
- 44% nu pot interpreta concepte științifice de bază.
Analfabetismul funcțional nu mai e o problemă doar a școlii. Educația este o problemă ce ține de viitorul României ca nație.
Bacalaureatul de azi, cu săli tot mai goale și cu viitorul pus între paranteze, este vârful aisbergului.
Nu mai avem doar o criză de profesori, de școli sau de elevi.
Avem o criză de țară.
Pentru că, în timp ce ne certăm pe cifre și deficit, România își pierde copiii. Îi pierde din școli. Îi pierde din visuri. Îi pierde din viitor.” – a postat deputatul Mihai Fifor pe pagina sa de facebook.
Foto: info1.md
