[COMUNICAT DE PRESĂ – IPJ ARAD]
FRAUDELE INFORMATICE #CYBERSCAMS ÎN SECOLUL 21
Luna Europeană a Securității Cibernetice – The European Cyber Security Month (ECMS) este o campanie de conștientizare a Uniunii Europene care promovează securitatea în mediul online în rândul beneficiarilor persoane fizice și companii, evidențiind măsuri simple care pot fi luate pentru protejarea datelor personale, financiare și profesionale.
In luna octombrie, timp de o săptămână, toate agențiile de aplicare a legii din Statele Membre U.E. și 24 de asociații bancare naționale vor acționa pentru creșterea gradului de conștientizare în rândul beneficiarilor cu privire la acest fenomen infracțional.
Conform recomandărilor IOCTA 2018 (Internet Organised Crime Threat Assesment), cea mai eficientă metodă de apărare împotriva amenințărilor de tip social engineering este reprezentată de educația potențialelor victime, care, în cazul de față, pot fi toți cei care accesează internetul. Creșterea gradului de informare și conștientizare a publicului general cu privire la modalitățile de identificare a comportamentelor și tehnicilor deluzorii va conduce la o siguranță ridicată atât pentru beneficiari, cât și pentru patrimonial acestora, în mediul online.
Pentru această campanie, au fost elaborate materiale de promovare în 27 de limbi. Acestea includ informații și recomandări cu privire la celor mai întâlnite 7 tipuri de fraude în mediul online și cum pot fi acestea evitate:
Frauda ”Mesaj de la șef” – CEO fraud: Vizând angajații autorizați să efectueze plați, autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul din managerii de top din companie și îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.
Fraude cu facturi – Invoice fraud: O firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor de bunuri/servicii legitim. Angajații cu atribuții de efectuare de plăți sunt determinați să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.
Phishing/Smishing/Vishing: autorii te apelează telefonic, îți trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail, prin care te induc în eroare, pentru a-ți divulga date personale, financiare ori de securitate.
Website-uri bancare contrafăcute – Spoofed bank website fraud: Autorii folosesc mesaje de tip ”phishing” cu link-uri către site-uri bancare false. Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, și se colectează ilegal datele personale și/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferențe, deseori greu sesizabile.
Iubire prefacută – Romance scam: Autorii pretind că sunt îndragostiți și își doresc o relație cu potențiala victimă. Deși debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau pe rețele sociale pentru menținerea contactului, câștigarea și exploatarea încrederii.
Furtul de date personale – Personal data theft: Autorii îți colectează nelegitim datele personale de pe rețele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru a-ți accesa conturile bancare, contracta împrumuturi ori derula afaceri ilegale în numele tau.
Fraude cu investiții și cumpărături online – Investment and online shopping scams: Autorii îți oferă oportunitați ”speciale” de investiții cu profituri rapide… sau îți prezintă ”oferte-bombă” de ”chilipiruri” în mediul online.
Infractorii utilizează tehnicile de social engineering pentru a atinge mai multe scopuri: sa vă obțină datele personale, să vă pirateze conturile, să vă fure identitatea, să inițieze plăți ilicite în numele dvs. ori să vă convingă să faceți orice tip de activități împotriva propriului interes, precum transfer de bani ori divulgare de date. Un singur click în astfel de situații poate compromite o întreagă organizație.
