Câştigarea alegerilor din decembrie de către coaliţia PSD-ALDE a arătat, fără urmă de îndoială, dorinţa românilor de a trăi mai bine, într-un stat care pune accentul pe protecţia propriilor cetăţeni şi a intereselor acestora. Acest principiu, care a călăuzit adevăratul liberalism încă de la începuturi, acest naţionalism economic sănătos nu putea fi pe placul grupurilor ce reprezintă interesele marelui capital străin în România, concernele multinaţionale, beneficiare de deduceri şi reduceri de taxe incredibile, în situaţia în care câştigă enorm de pe urma românilor, sub masca strategică de „investitori”. Cu o mare parte a mediei aservită, şi cu prieteni sus puşi în zona politică, numitele grupuri de interese continuă să agite spirite şi să arate ce „dezastru” economic se preconizează înb România, deoarece guvernul a decis că ţara ar trebui redată cetăţenilor ei.
Ca urmare, una dintre aceste mişcări mediatice o constituie proiecţiile Fondului Monetar Internaţional, în mod vădit contrastante cu adevărul statistic. Aceste proiecţii au caracter de „otravă mediatică”, fiind insinuări economice ale unui grup de bănci cu interese financiare în întreaga lume. Strategiile FMI au adus foarte multe necazuri, atât României, cât şi vecinilor săi, Ungaria şi Bulgaria. Lipsa de sustenabilitate faptică, precum şi expunerea excesivă în presă a unor scenarii departe de realitate, constituie modus operandi pentru acestă instituţie. Dar să vorbim pe cifre.
Potrivit proiecţiilor prezentate în Raportul FMI privind „Perspectivele de creştere economică la nivel global”, România ar urma să aibă în 2017 o creştere economică de 4,2%, a doua la nivel european, după Islanda (5,7%). În 2018, specialiştii FMI estimează o creştere economică de 3,4% din PIB pentru România. La nivelul întregii Europe, creşterea economică prognozată este de 2,0% atât pentru 2017, cât şi pentru 2018, în timp ce pentru zona euro cifrele sunt de 1,7% în 2017 şi 1,6% în 2018. Dacă în 2016 indicele preţurilor de consum a scăzut în România cu 1,6%, FMI estimează o creştere cu 1,3% în 2017 şi cu 3,1% în 2018. La capitolul balanţei contului curent, România ar urma să înregistreze un deficit de 2,8% în 2017 şi de 2,5% în 2018, potrivit proiecţiilor Fondului Monetar Internaţional. Conform datelor FMI, rata şomajului a fost în anul 2016 de 6,0 % în România, fiind estimată să ajungă la nivelul de 5,4% în 2017 şi de 5,2% în 2018.
Proiecţia statistică a Eurostat contrastează cu ceea ce spune Fondul. Economia zonei euro a urcat cu 1,7% în primele trei luni din 2017 comparativ cu perioada similară din 2016, iar Uniunea Europeană a înregistrat un avans de 2%. În trimestrul patru din 2016, expansiunea a fost de 1,8% în zona euro și de 1,9% în UE. Cele mai mari creșteri din UE în perioada ianuarie — martie 2017 s-au înregistrat în România (5,6%), Polonia și Lituania (ambele cu 4,1%), Letonia (3,9%), Ungaria (3,7%) și Bulgaria (3,4%). Nu s-au înregistrat scăderi ale PIB-ului în UE în primele trei luni din 2017 cu excepția Greciei (minus 0,5%). De asemenea, în primul trimestru din 2017 comparativ cu precedentele trei luni, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, de 1,7%, față de o expansiune de 1,5% în trimestrul patru din 2016. Cele mai mari creșteri trimestriale din UE în perioada ianuarie — martie 2017 s-au înregistrat în România (1,7%), Finlanda (1,6%), Letonia (1,5%) și Lituania (1,4%), în timp ce Grecia a raportat un declin de 0,1%. În primele trei luni din acest an, zona euro și UE au înregistrat o creștere trimestrială de 0,5%, față de un avans în perioada octombrie — decembrie 2016 de 0,5% în zona euro și de 0,6% în UE.
Şi acum, date concrete. Potrivit datelor publicate marți de Institutul Național Statistică (INS), economia României a înregistrat o creștere cu 5,7% pe serie brută și cu 5,6% pe seria ajustată sezonier în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară din 2016. Produsul intern brut în trimestrul I 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,7% comparativ cu trimestrul IV din 2016. ca urmare, o creştere economică vizibilă, după un an de regresie econimică cu guvern tehnocrat. Regresie care nu se regăseşte în cazul multinaţionalelor prezente aici, care au avut profituri record, dar doar la nivel central. Probabil printr-un management riguros, ajutţi şi de prietenii tehnocraţi, PNL şi ceea ce a devenit, pentru o scurtă perioadă, USR.
Este important să rămânem oneşti, domnilor. O datorăm românilor, atât ca politicieni, specialişti, cât mai ales ca şi cetăţeni.
(Alexandru Vlasiu)
6 comentarii. Leave new
Mare,mare atenție la folosirea unor termeni economici pentru reflectarea stării si evoluției reale a vieții economico-sociale! Creșterea economică este un proces de durata,neputând fi reflectata in luni,trimestre,semestre ori de la un an la altul! In aceste situații termenii realiști pot fi:evoluție,stagnare sau regres! Reflectarea creșterii economice reale trebuie sa ia in considerare condițiile realizarii PIBului(structura economică,eficientă,productivitatea sa)dar,mai cu seama,EVOLUȚIA PREȚURILOR in perioada respectiva! Acest ultim aspect ne poate arată dacă avem o CREȘTERE REALA sau una artificiala,datorata creșterii acestora(deflația/deflatorica). ,,Manci 1leu pâine sau pâine de 1leu?” P.S. Nu m-a supăr dacă sunt contrazis cu argumente! Multumesc anticipat!
Scuze! In loc de deflația,deflatica!
Cred că titlul spune aproape tot despre implicarea și interesul politicienilor pentru cetățeni. Succes Alex.
Domnule Vlasiu, cum va explicati trecerea dvs. de la PMP, de dreapta, la alde (cu litere mici mici de tot), de stanga ? Care a fost motivatia? Vi s-a promis ceva functie ? Asta a determinat reintoarcerea dvs intempensiva din strainatate ? Intreb si eu… E pacat de faptul ca, un intelectual ca dvs. intrati in cloaca politica numita alde (cu litere mici mici de tot…). Mai ganditi-va…
Interesant articol. M-a pus pe gânduri si trist e faptul ca reflecta realitatea neștiută de unii dar trăită de toti.
PS: legat de scrierile unora Gica, Gicuti si Gigei , lansările va rog, sa râdă si altii de modul lor de-as afisa prostia.
Multumesc Sorin ca ai inteles!