Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost contestat la Curtea Constituțională, iar Federația Asociațiilor de Români din Europa cere clarificări oficiale privind campania electorală a lui Călin Georgescu

Atribuţia Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmarea rezultatelor sufragiului este reglementată de dispoziţiile art.146 lit.f) din Constituţie şi de art.37 şi art.38 din Legea nr.47/1992.

Legislaţie incidentă: art.37 din Constituţie; Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.650 din 12 septembrie 2011: art.27 şi art.28, art.31 alin.(1) şi (2), art.51 alin.(3), art.52, art.53 şi art.54 alin.(2)

Această atribuţie are 2 componente:

• în cadrul primei componente, Curtea veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României;
• în cea de-a a doua, Curtea confirmă rezultatele sufragiului.

1. Respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României

În temeiul art.37 alin.(1) şi al art.38 din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României.

Subiecte

Persoanele care se pot adresa Curţii în acest sens sunt prevăzute de art.31 alin.(1) din Legea nr.370/2004, aceştia fiind candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii.

Contestaţia

• se depune la sediul Curţii Constituţionale, în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art. 29 alin. (2), respectiv la art. 30 alin. (6) din Legea nr.370/2004,
• se face în scris;
• vizează, în concret, decizia prin care Biroul Electoral Central a admis/a respins înregistrarea candidaturii sau a semnelor electorale, după caz, cu respectarea condiţiilor prevăzute de art.27 şi art.28 din Legea nr.370/2004.

Procedura

Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare [art.31 alin.(2) din Legea nr.370/2004]. Dezbaterile au loc fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.

În cadrul aceleiaşi atribuţii prevăzute de art.146 lit.f) din Constituţie, Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii – art.42 alin.(7) din Legea nr.370/2004.

Contestaţiile formulate în temeiul art.146 lit.f) din Constituţie pot urmări şi anularea alegerilor.

În temeiul art.52 din Legea nr.370/2004, Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

Subiecte

Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri.

Cerinţe procedurale

Cererea de anulare a alegerilor trebuie introdusă în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor.

Tipul actului emis

În cadrul acestei atribuţii, Curtea Constituţională pronunţă, în conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) lit. B. a) din Legea nr.47/1992, o hotărâre. Aceasta se ia cu votul majorităţii judecătorilor Curţii.

Comunicarea hotărârii

Hotărârile se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

2. Confirmarea rezultatelor sufragiului

După soluţionarea tuturor contestaţiilor formulate în temeiul art.37 alin.(1) teza întâi din Legea nr.47/1992, Curtea, pe baza procesului-verbal încheiat de Biroul Electoral Central şi a proceselor-verbale încheiate de birourile electorale de circumscripţie, pronunţă hotărârea privind rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României.

În situaţia în care Curtea constată că niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, prin aceeaşi hotărâre aduce la cunoştinţa publică prenumele şi numele celor 2 candidaţi care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin şi ziua votării, care va fi  la două săptămâni de la primul tur de scrutin [art.54 alin.(1) din Legea nr.370/2004].

Curtea Constituţională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin şi asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin.

Dacă nu există această situaţie sau după ce au loc alegerile din al doilea tur de scrutin, Curtea, prin hotărâre, stabileşte şi aduce la cunoştinţa publicului rezultatele alegerilor, precizând numele persoanei care a câştigat alegerile, data  şi ora la care va avea loc validarea în funcţia de Preşedinte al României prin depunerea jurământului la sediul Curţii Constituţionale.

Actul de validare se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut la art. 82 alin. (2) din Constituţie, iar al treilea se înmânează candidatului ales [art.53 alin.(2) din Legea nr.370/2004].