Pe 31 ianuarie 2018, va avea loc evenimentul astronomic „Super Luna albastră sângerie” (Super blue blood moon), denumire sub care este cunoscută producerea concomitentă a trei fenomene cosmice: o eclipsă de lună, perigeu lunar și apariţia unei Luni albastre. Acest fenomen rezultă dintr-o „Aliniere rară a acestor trei cicluri astronomice. Avem multe Super Luni şi eclipse lunare, însă aceste două fenomene nu coincid prea des cu o Lună albastră”, precizează Jason Aufdenberg, profesor de astronomie la Universitatea Embry-Riddle din Florida, SUA.
Un eveniment similar s-a petrecut ultima dată pe 30 decembrie 1982 şi a fost vizibil din Europa, Africa şi vestul Asiei. În America de Nord, acest fenomen a fost vizibil ultima dată în urmă cu 152 de ani, pe 31 martie 1866. Potrivit cercetătorilor, următoarea „Super Lună albastră sângerie” se va produce pe 31 ianuarie 2037.
Fenomenul va fi vizibil pe toată perioada desfășurării lui în Alaska, Hawaii, America de Nord, Asia şi Australia (vezi foto). Super Luna albastră sângerie nu va putea fi vizibilă în România, însă întregul eveniment va putea fi vizionat online deoarece NASA (NASA TV) va furniza imagini live (canal Youtube NASA Live) începând cu ora 12:30, ora României. Din România se va putea observa doar ieşirea Lunii din penumbra Pământului, maximul eclipsei având loc ziua, la ora 15:31.
NASA susţine că evenimentul va oferi oportunitatea de a studia momentul în care suprafaţa Lunii se răceşte rapid. „În întuneric, pot fi observate multe cratere şi structuri mult mai în detaliu”, precizează dr. Paul Hayne, cercetător în cadrul Laboratorului pentru Astrofizică/ Universitatea din Colorado.
Expresia de „Lună albastră” denumește cea de-a doua lună plină care are loc pe parcursul unei luni calendaristice; un astfel de fenomen astronomic are loc, de regulă, la fiecare doi ani si jumătate. În ianuarie 2018, prima lună plină a avut loc pe data de întâi, iar cea de-a doua va avea loc pe data de 31 ianuarie sau 1 februarie, în funcție de locul în care se află observatorul/privitorul.
Ca o curiozitate, denumirea de „Lună albastră” pentru acest fenomen astronomic se datorează unei erori tipografice făcută într-un articol, publicat în anul 1946, în revista „Sky and Telescope”.
Atunci când Luna trece prin faţa Pământului are loc eclipsa de lună, iar Super Luna se produce atunci când perigeul Lunii coincide cu momentul lunii pline. În timpul Super Lunii, satelitul natural al Pământului poate să apară cu 14% mai mare si cu 30% mai strălucitor decât de obicei.
De asemenea, în timpul unei astfel de eclipse, Luna, aflându-se în conul de umbra produs de Pământ, va căpăta o culoare roșiatică, de unde și denumirea de „Lună sângerie”. Aceasta, deoarece, o parte din lumina Soarelui va fi reflectată de atmosfera terestră și va ajunge, indirect, pe suprafața lunară producând o reflexie roșiatică.
Sursa foto și material: www.nasa.gov, www.cnet.com, www. descoperă.ro
