Văd cum același chibrit a aprins Franța și Italia, iar gândul îmi fuge la Roma antică. Aceasta s-a prăbușit într-o zi, dar catacombele de sub ea s-au săpat încet, an după an. Pe dinafară, imperiul era la fel de strălucitor, dar, pe dinăuntru, era fisurat/ putred. Lupte pentru putere, neîncredere, triburi care veneau cu obiceiurile lor, conducători dispuși să ofere o jumătate de lume pentru o jumătate de tron. Europa de azi are și ea catacombele ei. Acestea nu mai sunt săpate cu târnăcopul, ci cu telefonul. În fiecare zi, câteva milioane de degete mai sapă câte un centimetru.…