Văd cum același chibrit a aprins Franța și Italia, iar gândul îmi fuge la Roma antică. Aceasta s-a prăbușit într-o zi, dar catacombele de sub ea s-au săpat încet, an după an. Pe dinafară, imperiul era la fel de strălucitor, dar, pe dinăuntru, era fisurat/ putred. Lupte pentru putere, neîncredere, triburi care veneau cu obiceiurile lor, conducători dispuși să ofere o jumătate de lume pentru o jumătate de tron. Europa de azi are și ea catacombele ei. Acestea nu mai sunt săpate cu târnăcopul, ci cu telefonul. În fiecare zi, câteva milioane de degete mai sapă câte un centimetru.…
0
GALERIE FOTO Flavius Lucăcel și trama ca artă
Despre fire, ferestre, oameni și timpuri care ajung să se întâlnească Există cuvinte care par să aștepte imaginea potrivită pentru a-și dezvălui toate sensurile. Trama este unul dintre ele. În țesătură, trama este firul care trece transversal prin urzeală și, împreună cu aceasta, formează pânza. În literatură, trama este firul unei povești, legătura dintre întâmplări și personaje. În lucrările lui Flavius Lucăcel, cele două sensuri ajung aproape să se suprapună: firul material devine fir narativ, iar povestea oamenilor intră în însăși structura tabloului. Artistul aduce împreună materia, memoria și timpul, fără ca una să o anuleze pe cealaltă. El…





