Ce este ROBORUL?
ROBOR este abreviere de la Romanian Interbank Offered Rate și este unul dintre indicii de referință utilizat în calcularea dobânzilor creditelor din țara noastră, introdus în 2010. Creditele ce aveau dobânzi variabile erau calculate prin adunarea marjei fixe plus ROBOR. Este important de menționat că se aplică doar pentru creditele cu dobânzi variabile în lei, nu și pentru cele în Euro.
Sunt mai mulți factori care influențează valoarea indicelui, dintre care cele mai importante sunt dobânzile de politică monetară și inflația.
BNR-ul calculează zilnic acest indice, raportându-se la media aritmetică a ratelor dobânzilor ale primelor 10 bănci din România care sunt dispuse să ofere împrumuturi bancare în lei altor instituții bancare, sub formă de depozite. Trebuie să reținem că BNR-ul nu stabilește valoarea ROBOR, ci doar o comunică.
De asemenea, începând cu anul 2019, acest indice a fost înlocuit cu IRCC-ul (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) la acordarea de împrumuturi cu dobânzi variabile.
Deși a fost înlocuit, ROBOR-ul reprezintă în continuare unul din cei mai importanți indici, având un impact foarte mare asupra creditelor cu dobânzi variabile încă aflate în derulare, luate înainte de 2019. În funcție de valoarea ROBOR, dobânzile creditelor românilor se modifică. Cu cât indicele este mai mic, și valoarea dobânzii este mai mică. Însă ROBOR, în acest an (2022) s-a făcut remarcat printr-o creștere masivă despre care vom discuta în continuare.
Explozia ROBOR-ului
Sursa: https://www.cursbnr.ro/robor
Anul 2022 s-a făcut remarcat printr-o creștere a ROBOR-ului, care a condus la explozia ratelor românilor. Dacă în august 2021, valoarea ROBOR era de 1,52%, în august 2022 valoarea este de 8,12%. Comparativ cu 2021, se remarcă o creștere de 434.21%.
Cei mai afectați sunt românii care au împrumuturi cu dobândă variabilă la programe precum „Prima Casă”. Dacă la contractare, rata era adaptată la venit, creșterea ROBOR-ului a condus la imposibilitatea multora de a le achita.
Să luăm un exemplu ipotetic:
La un împrumut pentru „Prima Casă” luat în 2017, un credit cu dobânda variabilă, ROBOR la 3 luni este de 1.52% , iar marja fixă a băncii este de 2,5%, atunci dobânda pe care va trebui să o plătească în august 2021 persoana care ia împrumutul este de 4.02%.
Pentru aceeași situație, în august 2022, când ROBOR este 8,12%, iar marja fixă a băncii este de 2,5%, dobânda pe care o va plăti un român pentru același împrumut este de 10.62%.
Ce soluții au românii
Explozia ratelor constituie o problemă foarte mare pentru români, mai ales când țara se află în plină criză financiară. Totuși, există trei alternative pentru ameliorarea situației:
1. Trecerea la dobânda fixă
Deși la început un credit cu dobânda variabilă părea mai avantajos întrucât rata lunară de achitat era mai mică, în prezent creditele cu dobânda fixă s-au dovedit a fi alegerea potrivită.
Pentru a ameliora efectele produse de inflație și creșterea ROBOR, titularul unui credit are opțiunea de a negocia refinanțarea creditului la o altă bancă. Este important de reținut că refinanțarea creditului poate conduce la prelungirea perioadei de creditare. În același timp, și costurile pot fi mai mari, însă pentru o perioadă de timp te poți proteja de efectele creșterii ROBOR și te poți bucura de o rată stabilă.
Pe site-urile băncilor pot fi verificate ofertele de refinanțare, iar dacă considerați mai oportun, puteți discuta direct în bancă astfel încât să luați o decizie potrivită nevoilor voastre.
2. Trecerea de la ROBOR la IRCC
Deși foarte mulți români apelează acum la această metodă, nu este neapărat o soluție pe termen lung. Atât ROBOR, cât și IRCC sunt indici variabili. La fel ca la ROBOR, și la IRCC s-a observat o creștere.
Metoda de calcul a dobânzii va fi aceeași: marja fixă a băncii + IRCC, care la finalul primului trimestru din 2022 a fost de 2.65%.
Pe termen scurt poate reprezenta o variantă optimă, pentru că ratele lunare pe care românii le vor achita vor scădea considerabil, însă țineți cont că și la nivelul acestui indice se înregistrează creșteri trimestriale. Un alt aspect important este că după ce ați făcut trecerea, nu vă puteți întoarce de la IRCC la ROBOR.
Totuși, pentru cei care doresc să opteze pentru trecerea de la ROBOR la IRCC, pot face acest lucru prin depunerea unei cereri la banca unde au creditul.
3. Apelarea la CSALB (Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din Domeniul Bancar)
În cazul în care nu vă încadrați pentru refinanțare din diverse motive, iar banca nu vă ajută să găsiți împreună o variantă pentru soluționarea problemelor, puteți apela oricând la CSALB prin intermediul platformei www.csalb.ro.
Prin completarea unei cereri, un conciliator vă va ajuta să găsiți o soluție agreată atât de dumneavoastră, cât și de bancă. Aceasta va fi atașată la contractul de credit.
Ajutorul oferit de CSALB este complet gratuit și nu presupune deplasări, tot procesul având loc online.
Lipsa implicării guvernului
Încă din timpul pandemiei, este deja cunoscut de noi toți faptul că Guvernul României a forțat la maxim tiparnița intrând astfel în circulație bani care nu se justificau din punct de vedere al economiei. Rezultatele acestei decizii le vedem astăzi prin inflația record cu care ne confruntăm. În același timp, “creșterile salariale” au condus la dorința românilor de a cheltui mai mult (perioada lockdown din pandemie de exemplu), lucru care a dus la deprecierea monedei naționale.
Dat fiind aportul guvernului la actuala criză, în momentul de față remarcăm doar lipsa de implicare în problema creșterii ROBOR-ului. Ministrul finanțelor a menționat într-un comunicat de presă soluțiile deja propuse, în plus, amânarea ratelor, care știm deja din pandemie că nu au dat roade, fiind doar un impediment pentru românul de rând. În mod evident, actuala coaliție nu este în stare să acționeze în timp util pentru a ajuta românii aflați în imposibilitatea achitării ratelor, lăsând băncilor mână liberă și fără a face schimbări benefice pentru cetățeni.
Guvernul ne este dator cu o soluție pentru a evita un faliment național, dat fiind faptul că trendul ascendent al ROBOR nu pare a se sfârși curând!
(text Ucu Dima)
