Fear and Loathing in Arad este un proiect al cotidianului Critic Arad – un tribut adus jurnalismului gonzo și părintelui său fondator, Hunter S. Thompson.
Din foaie și pix am decis să-mi pun la punct gânduri. Semnul întrebării, de un roșu aprins, îmi încălzește pereții lobului frontal de parcă sunasem instalatorii să monteze o centrală termică pe gaz sub piele.
De asta am mers într-o vineri la clubul de lectură care s-a ținut în birtul Joy’s, numit după autorul James Joyce. Din nevoia de a-mi răcori porii corpului, trebuia să-mi îngheț puțin gândurile rele ce turuiau la foc automat în inima identității… cred că am anemie de la cât s-a scurs.
JURNALISMUL GONZO este un stil de jurnalism scris fără pretenții de obiectivitate, incluzându-l adesea pe reporter ca parte a poveștii, folosind o narațiune la persoana întâi. Se crede că termenul „gonzo” a fost folosit pentru prima dată în 1970 pentru a descrie un articol despre Kentucky Derby de Hunter S. Thompson, cel care a popularizat stilul. Este un stil de scriere energic, participativ, la persoana întâi, în care autorul este protagonist și își trage puterea dintr-o combinație de critică socială și autosatiră.
De atunci, a fost aplicat și altor demersuri artistice subiective. Jurnalismul Gonzo implică o abordare a acurateței care se referă la relatarea experiențelor și emoțiilor personale, spre deosebire de jurnalismul tradițional, care favorizează un stil detașat și se bazează pe fapte sau citate care pot fi verificate de terți. Jurnalismul Gonzo ignoră produsul strict editat, odinioară preferat de cititorii de presă, și se străduiește spre o abordare mai personală; personalitatea unui articol este la fel de importantă ca evenimentul sau subiectul real al articolului. Utilizarea sarcasmului, umorului, exagerării și blasfemiilor este frecventă. (cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Gonzo_j…)
