Dezbaterea pe tema saloanelor de jocuri din Arad – filosofia păcatului, efectele adicției, impactul economic și social

Dezbaterea publică organizată de prefectul Mihai Pașca în contextul modificărilor legislative care permit autorităților locale să decidă în ce măsură să reglementeze activitatea saloanelor de jocuri de noroc (fie prin relocare, fie prin restricții suplimentare sau chiar prin interzicerea acestora) a avut loc luni.

Prefectul Mihai Pașca, moderatorul întâlnirii, a prezentat și o imagine de ansamblu a fenomenului la nivel de județ, un județ în care, statistic, sunt în evidențele oficiale 900 de aparate tip slot. Din totalul celor 900,  699 sunt doar în municipiul Arad și sunt distribuite în 44 de săli de jocuri.

Invitați (care au și luat cuvântul) au fost: dr. Dorina Onița – șefa Centrului de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor Arad, subinspector Diana Cintean – psiholog la Penitenciarul Arad, Florin Moș – reprezentant al Agenției Imobiliare „Acasă”, reprezentanți ai mai multor culte religioase, avocatul „diavolului” – adică vocea celor care dețin/administrează saloane de jocuri de nororc și chiar unul dintre patronii unei astfel de afaceri care au fost prezenți în sală.

La întâlnire au participat și câțiva primari din județ și nu în ultimul rând puțini consilieri locali din CLM Arad, în contextul în care decizia finală va fi stabilită printr-o Hotărâre de Consiliu Local Municipal. Au fost prezenți Daniela Arieta Săbău și Florica Țărnău (USR), Codrin Dacian Vlad (consilierul viceprimarului Sergiu Vlad), Liliana Wass (PNL) și Leontin Aslău (AUR), care s-au arătat dispuși să mai analizeze pe mai multe paliere problema, înainte de a lua o decizie. Absentul de onoare a fost, evident, primarul Aradului Călin Bibarț – probabil autosuficiența fiind cauza.

Dr. Dorina Onița, șefa Centrului de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor Arad:

Diana Cintean – psiholog la Penitenciarul Arad:

Florin Moș – reprezentant al Agenției Imobiliare „Acasă”:

Despre păcate și asumarea lor (la nivel individual dar și colectiv)

Reprezentanții cultelor religioase (Părintele Tiberiu Ardelean de la Arhiepiscopia Aradului, pastorul Florin Ilioni de la Biserica Penticostală Gloria – fost și consilier local în trecut -, pastorul Cristi Barbosu de la Biserica Harvest și Viorel Iuga ca reprezentant al Comunității Baptiste din Arad) au abordat problema din perspectivă morală, afirmând că, din punct de vedere creștin, dependența de jocuri de noroc este un păcat care „distruge vieți și familii”.

Prefectul Mihai Pașca – despre implementarea la nivel local, prin acte și decizii administrative, a noilor reglementări legale:

O poziție diferită a fost exprimată de avocata care i-a reprezentat pe mai mulți patroni de săli din Arad, aflați și ei în sală. Ea a pledat pentru menținerea activității în spații autorizate și controlate. Argumentul juridic al celor din acest domeniu de activitate este că „interzicerea totală va împinge fenomenul în zona gri”.

„Dacă interzicem total activitatea în locațiile fizice, fenomenul nu va dispărea. Se va muta într-o zonă gri, neautorizată, nereglementată și necontrolată”, a spus avocata, argumentând că dependența de jocuri de noroc „a existat și va exista”, indiferent de numărul locațiilor legale. Mai mult, a comparat dependența de jocuri de noroc cu dependența de alcool, arătând că restaurantele și barurile nu sunt puse în situația de a închide din cauza pericolului pe care excesul de alcool l-ar aduce clienților. „Să nu fim ipocriți social! Și alcoolul este adictiv și nu este cazul să interzicem toate barurile”, a spus ea.

Mai mult, a fost subliniat și faptul că în prezent legea reglementează strict accesul în saloanele de jocuri de noroc (identificarea persoanelor, interzicerea minorilor, condițiile de funcționare și publicitatea). „Legea interzice reclama excesivă și stabilește foarte clar cum poate fi realizată promovarea”, a precizat avocata.

În opinia sa, rolul Consiliului Local nu ar trebui să fie de a interzice, ci de a reglementa, să stabilească unele distanțe minime față de școli, să impună unele condiții clare de funcționare și să se asigure că activitățile sunt „în spațiul legal, verificat și controlat”. 

Totodată, s-a adus în discuție și impactul economic: contribuțiile la bugetul local, chiriile plătite pentru spații și locurile de muncă generate.

Din partea mediului de afaceri a luat cuvântul doar un patron de sală de jocuri, care a susținut că este incorect ca presiunea să se concentreze doar pe spațiile fizice, în condițiile în care mediul online abundă în oferte de jocuri accesibile inclusiv minorilor. De asemenea, acesta a considerat că este o discriminare că agențiile Loteriei Române și pariurile sportive nu sunt vizate de aceleași critici. El a declarat că „ar trebui o dezbatere economică, nu emoțională” , întrucât în această perioadă de criză financiară, închiderea completă a acestor saloane aduce de la sine și concedieri.

Concluzia? Relocare da, închidere totală nu…

Operatorii sunt dispuși să discute despre relocarea din centru sau din apropierea școlilor și chiar despre reducerea reclamelor luminoase. În schimb, se opun categoric unei închideri totale, invocând atât impactul financiar, cât și pierderea locurilor de muncă.