Cântărețul s-a stins din viață la Spitalul Universitar din Capitală. A fost internat la Spitalul Universitar, după ce a suferit un AVC. Artistul a petrecut mai multe zile pe patul de spital, a fost în comă, iar în această dimineață a fost anunțat decesul.
„Ai plecat, Gabi, și ai lăsat muzica pop româneasca fără una dintre cele mai mari și mai personale voci! Am fost nu doar colaboratori ci și prieteni din tinerețe!”, a scris Ionel Tudor sâmbătă pe Facebook.
Adrian Enache, artist: „Nu este o zi bună. Absolut deloc. Nu pot să suport această veste. Am împietrit când am auzit. Cotabiță rămâne un templu am muzicii ușoare românești după care ne-am ghidat mulți tineri din generația 90. Nu am auzit să mai fi avut probleme de sănătate. Chiar m-a sunat Horia Moculescu și mi-a zis despre el că e în spital și a zis că totul e ok, a vrut doar să mă audă și iată, după o zi, s-a stins Gabi Cotabiță. Nu realizez ce se întâmplă.”
Ionel Tudor, dirijor: „Când am auzit azi dimineață, am fost lovit ca de trăsnet. Este o pierdere grea pentru noi, pentru muzica ușoară românească. Eu cu el am început această colaborare în 87 și ne-a ajutat Dumnezeu să realizăm împreună foarte multe cântece și toate aceste cântece au devnit șlagăre. O voce gravă, foarte sensibilă. Un tip foarte inteligent.”
„Vei rămâne în sufletul nostru Gabi! Îmi pare foarte rău… Drum lin către Lumină!”, a transmis şi interpreta Corina Chiriac.
Compozitorul Horia Moculescu: „Mă atrăgea inteligenţa lui sclipitoare. Am avut piese de mare succes cu el. Ionel Tudor l-a adus dintr-o trupă rock. Putea să fie sarcastic, îmi plăceau replicile tăioase pe care le dădea, asta era calitatea oamenilor foarte inteligenţi. Eram prieteni de casă. Când era internat la Floreasca, numai mie mi s-a dat voie să mă duc. Aveam un fel de parolă unul cu altul, când l-am vizitat la spital, i-am spus-o, a deschis ochii, mi-a spus: ‘prietenul meu’ şi apoi a adormit la loc. Am vorbit cu el despre lipsa fricii în faţa morţii. Eram trei prieteni care ne declaram absolut lipsiţi de frică în faţa morţii”.
Biografia și cele mai cunoscute piese și albume ale lui Gabriel Cotabiță
Gabriel Cotabiță s-a născut pe 1 noiembrie 1955, la Craiova. A studiat chitara la Şcoala populară de artă din Craiova (1967-1969), iar debutul muzical a avut loc în 1975, cu formaţia Redivivus. Un an mai târziu, Redivivus a participat la Festivalul Artei Studenţeşti de la Galaţi, unde Gabriel Cotabiţă a primit premiul pentru cel mai bun solist vocal.
În 1978 a absolvit Institutul de Electrotehnică din oraşul natal, Craiova. În perioada 1979-1980, a colaborat cu formaţia Basorelief alături de care a susţinut concerte pe litoral. În 1983, membrii formaţiei Holograf l-au chemat în trupă şi alături de aceştia a lansat albumul „Holograf 1″ (1984). Componenţa de atunci a trupei era Gabriel Cotabiţă – voce, Mihai Pocorschi – chitară/voce, Sorin Ciobanu – chitară, Tino Furtună – clape, Nichi Temistocle – chitară bass, Edi Petroşel – tobe, conform site-ului https://holograf.ro.. Prezenţa trupei Holograf, în acelaşi an, pe scena Cenaclului Flacăra a reprezentat o rampă de lansare.
În 1986 a fost contactat de compozitorul Ionel Tudor pentru a-i interpreta la Festivalul Mamaia o piesă. Gabriel Cotabiţă fusese recomandat compozitorului de către fostul coleg de trupă din Holograf, Tino Furtună.
Din anul 1986, se dedică muzicii uşoare, pop şi îşi formează o trupă de turneu – Vodevil „Prima mea participare la Mamaia a fost în 1986, cu melodia Chemarea pământului, compusă de Ionel Tudor, pe versurile Andreei Andrei. Fără premiu, dar cu… cutremur. Am chemat bine pământul! (în 31 august 1986 s-a produs un cutremur cu o magnitudine de 7,1 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Munţii Vrancei – n.r.). Anul următor, în 1987, am participat cu piesa Stea a vieţii, Terra – compusă tot de Ionel Tudor, pe un text semnat tot de Andreea Andrei, melodie care a fost laureată. În 1988, am câştigat trofeul Mamaia cu melodia Dă-mi o şansă, pe muzica lui Cornel Fugaru, iar în 1989, melodia Trepte spre albastru a fost laureată, iar atunci am susţinut şi un recital. Un an mai târziu, în 1990, am câştigat trofeul cu piesa Ave Maria a lui Cornel Fugaru şi locul 3 cu Mă tem să sper de George Natsis. Am avut şi recital cu Chris Carter din Anglia”, mărturisea artistul într-un interviu acordat Agerpres, în 2019.
Au urmat participări şi premii în fiecare an la Festivalul Mamaia – „Te rog, domnişoară nu pleca” (1991, premiul pentru şlagărul anului), „Ce mai vrei?” (1991, locul 3 la şlagăre), „Copiii noştri” şi „Nu e gelozie” (1991, locul 2 la creaţie), „Lasă-mi pe cer o stea” (1992, trofeul la creaţie), „Dacă lumea ar fi a mea” (1992, locul 2 la creaţie), „Balada ultimului soldat” (1992, locul 2 la şlagăre), „Voice from above” (1993, premiul întâi la creaţie), „Raiul e pe pământ” (1995, şlagărul anului), „Atunci când nu eşti” (1996, locul 3 la şlagăre), „Poate că da, poate că nu” (1997, locul 2 la şlagăre), „Să nu ne spunem adio” (1997, locul 2 la creaţie), „Balada timidului etern” (1998, trofeul).
În 1995, a debutat la Festivalul Mamaia în calitate de compozitor, cu piesa „Amintirea ta” pe care i-a încredinţat-o Nicoletei Ciopraga, care concura la interpretare. A jucat în filmul muzical „În fiecare zi mi-e dor de tine”, în regia lui Gheorghe Vitanidis, muzica George Grigoriu şi Ionel Tudor. Figurează pe coloana sonoră a peliculei „Rezervă la start”, în regia lui Anghel Mora, muzica Adrian Enescu.
În 2002, formează, alături de Mihai Pocorschi, grupul VH2, şi tot în acelaşi an i se decernează Diploma de Onoare a Ministerului Culturii şi Cultelor în cadrul Galei muzicale „O zi printre stele”.
Din 2000 până în 2008, a participat la realizarea ediţiilor Festivalului Callatis de la Mangalia. La 25 septembrie 2010 a avut un concert în cadrul celei de-a XVII-a ediţii a Festivalului „Sinaia Forever”. La 3 noiembrie 2010, artistul a evoluat pe scena Sălii Palatului în spectacolul „Best of Gabriel Cotabiţă – Muzica din 1986 până astăzi”, din care nu au lipsit şlagăre ca „Prima iubire şi ultima”, „Te rog, domnişoară nu pleca”, „Un simplu trecător”, „Raiul e pe pământ”, „Noapte albastră”, „Ave Maria”, „Prizonier”, „Balada timidului”, „Cât de mult poţi greşi”, reorchestrate de Andrei Tudor, Ionel Tudor şi Walter Dionisie, precum şi „Fiecare zi fără tine”, „Trece vremea”, „Mai stai”, împreună cu formaţia VH2.
La 18 mai 2011, trupa VH2 a lansat albumul „2-VH2”, care acoperă subgenuri diferite, de la country-rock până la rock alternativ. Printre piesele de pe acest album se numără „Stele în palma ta” „Să crezi în tine”, „Megastar (Viaţa mea!!!)”, „Imposibila uitare”, „La final”. VH2 a cântat în deschiderea concertului pe care trupa suedeză „Roxette” l-a susţinut la Bucureşti pe 30 mai 2011.
Gabriel Cotabiţă s-a numărat, alături de Angela Similea, Ovidiu Komornyik, Dida Drăgan, Marcel Pavel, Luminiţa Anghel, Gabriel Dorobanţu, Mihai Constantinescu, Corina Chiriac ş.a., printre cei peste 30 de artişti care au urcat pe scena Galei Ovo Music, din 29 noiembrie 2011, într-un spectacol având ca scop omagierea şi recunoaşterea valorii acestora.
Cei 25 de ani de carieră ai artistului au fost sărbătoriţi pe scena Sălii Palatului, la 26 februarie 2012, printr-un concert intitulat „25 de ani de nopţi albastre”, alături de invitaţi speciali, precum Monica Anghel, Delia Matache, Cristina Haios, Vlad Miriţă, Dan Bittman, Sistem ş.a.
În 17 octombrie 2012, VH2 a cântat în deschiderea concertului pe care trupa Status Quo l-a susţinut la Bucureşti.
În 2014, Cotabiţă a lansat videoclipul piesei „Patul gol”, un duet cu Oana Vincu (ex-Genius) şi un remix al piesei „Te rog, domnişoară nu pleca” la care a colaborat cu rapperul Rashid.
La 27 aprilie 2014, Gabriel Cotabiţă a susţinut un concert în cadrul „Primăverii româneşti”, organizate de Casa de cultură belgo-română Arthis din Bruxelles. Tot în 2014 a avut loc şi lansarea oficială a albumului „3”-VH2 – Live în garaj.
Sursa: foto RadioVacanța
