Miercuri, 26 martie 2025, a avut loc o întâlnire care s-a dorit „crucială” între un grup de 11 polițiști locali din cadrul Direcției Generale Poliția Locală Arad (DGPLA) și Comisia responsabilă cu soluționarea plângerilor privind hărțuirea morală și pe criterii de sex la locul de muncă. Plângerea depusă de acești angajați viza un caz grav de hărțuire exercitată timp de o săptămână de către nimeni altul decât pensionarul special Toma Adrian – un personaj care, de aproximativ șase ani, cumulează pensia cu salariul de la stat.
Ceea ce ar fi trebuit să fie o analiză obiectivă a unei sesizări legitime s-a transformat într-o demonstrație de forță a unui grup organizat care pare să controleze, din umbră, instituțiile locale!
Deși nici primarul Călin Bibarț, nici viceprimarul Lazăr Faur nu fac parte din comisia de abuzuri, aceștia au fost prezenți și au monopolizat discuția. În loc să analizeze faptele reclamate, cei doi au adoptat o strategie de intimidare, ținând un monolog agresiv prin care au pus sub semnul întrebării dreptul polițiștilor de a depune plângerea împotriva lui Toma Adrian.
Mai grav, în ciuda prezenței unei comisii specializate, aceasta nu a avut niciun cuvânt de spus pe fondul problemei. În schimb, primarul și viceprimarul au orchestrat un veritabil interogatoriu, cerând polițiștilor să răspundă individual la microfon dacă nu doresc prezența pensionarului special în sală. Această metodă evidentă de presiune psihologică demonstrează că puterea din Primăria Arad nu este una bazată pe lege și echitate, ci pe frică și supunere.
În mod absolut sfidător, în timp ce această mascaradă avea loc, Toma Adrian a fost plasat strategic într-o cameră de comandă, de unde a putut urmări întreaga ședință, atât audio, cât și video.
Practic, cel acuzat de hărțuire a avut acces total la discuții, în timp ce victimele erau umilite și intimidate de cei care ar fi trebuit să le protejeze drepturile.
Acest incident nu doar că ridică serioase semne de întrebare cu privire la integritatea conducerii Primăriei Arad, dar demonstrează că, în această instituție, abuzul asupra angajaților este nu doar tolerat, ci și încurajat. Mesajul transmis polițiștilor locali este clar: plângerile împotriva protejaților sistemului nu doar că nu vor fi soluționate, dar cei care îndrăznesc să le formuleze vor fi supuși represaliilor.
Cadrul legal privind hărțuirea la locul de muncă și protecția funcționarilor publici
Hărțuirea la locul de muncă este reglementată în România prin mai multe acte normative, printre care Codul Muncii, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, precum și Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, care stabilește statutul funcționarilor publici.
1. Definiția și sancționarea hărțuirii morale la locul de muncă
Conform art. 2 alin. (5) din Legea nr. 167/2020, hărțuirea morală la locul de muncă este definită ca fiind:
„orice comportament ostil sau nedorit, manifestat cu regularitate, care, prin natura sa, poate aduce atingere demnității, sănătății fizice sau mentale ori poate degrada climatul de muncă.”
De asemenea, Codul Muncii (art. 5 alin. 3) interzice orice fel de discriminare și hărțuire în raporturile de muncă. Angajații au dreptul de a lucra într-un mediu sigur, lipsit de presiuni psihologice sau abuzuri din partea superiorilor.
Concluzie: O problemă sistemică ce necesită intervenție urgentă!
Acțiunile primarului Călin Bibarț și viceprimarului Lazăr Faur nu doar că încalcă principiile etice ale administrației publice, dar ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea conduitei acestora
Dacă asemenea practici sunt tolerate și chiar susținute la nivelul administrației locale, ce șanse au angajații să fie protejați de abuzuri?
Într-un oraș unde legea pare să fie dictată de grupuri de interese, cine îi apără pe cei care aleg să își facă treaba cu onestitate? Polițiștii locali au anunțat că vor apela la un avocat pentru a-și apăra drepturile, iar acest demers ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga opinie publică.
Rămâne de văzut dacă acest caz va genera vreo reacție din partea autorităților superioare sau dacă va fi doar un alt episod în care cei puternici scapă basma curată, iar cei vulnerabili sunt sacrificați pe altarul complicității instituționale.
Nota bene (L.V.): acest articol, de la titlu până la ultimul cuvânt, este redactat, în intergralitate, de mai mulți polițiști locali și trimis redacției noastre, cu acordul fiecăruia. Prin publicarea lui, redacția își asumă subiectul, dimpreună cu responsabilitatea de a discuta despre el în detaliu, într-o comisie, în biroul șefului Poliției locale, la sediul redacției noastre, la o țigară-n curte, cu sau fără Bibarț într-o cameră separată… ce mai… oriunde, cu cel care se simte vizat (dacă nu hărțuit, de-a dreptul) cu „asemenea gen de critici”.
Nu de alta… nu pentru noi și nici de amorul deontologiei (într-un asemenea raport, deontologia-i o țeapă), cât de dragul cititorilor noștri care, după ce că disprețuiesc DGPLA-ul in corpore încă de când s-a inventat ca „aparat represiv al primarului”, mai au și motive-n plus să…
Ziceți voi ce „să”!
5 comentarii. Leave new
Toma este un gunoi securistoid. Face abuzuri. Trebuie dat jos acest tâlhar
Desfiintarea politiei locale,consumatoare de bani publici se impune ca o urgenta.Dacă un șef vrea sa mențină disciplina nu poate ca toți au numai drepturi, dacă s-ar putea munca ioc.Pe străzi nu coboară din jeepuri ,patruleaza din mașină. Dacă mai punem nivelul f slab de pregătire avem adevărată imagine.
adame, așa se comportă cei care au fost angajați pe pile și relații (trei sferturi din efectivul pl), nu și cei care vor să-și facă datoria cu simț de răspundere (dar contravin trendului majoritar)
Art 297 din Codul Penal daca angajatii Politiei locale au probe.
Veniti va rog si puneti putin prin ziarul d voastra si Primaria Pancota ,pentru abuzuri si bani cheltuiti a proasta,pe cumparari cladiri,daramari case ,sens giratoriu cu 180.000 euro .Tot timpul v am apreciat fiind un ziar care spune adevarul.