- Avocatul a depus observații scrise care conțineau numeroase referințe jurisprudențiale inexistente sau eronate, generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
- CEDO nu a sancționat folosirea AI, ci lipsa verificării: erorile erau numeroase, repetate și ușor de depistat prin consultarea bazei HUDOC. Curtea a reținut că avocatul a afectat administrarea justiției, obligând CEDO să consume timp și resurse pentru verificarea referințelor false.
- Interdicția privește doar reprezentarea la CEDO, nu înseamnă suspendarea din profesie sau excluderea din barou și poate fi ridicată la cerere.
Conform unui comunicat publicat de CEDO, avocatului i-a fost interzis, pentru doi ani, să mai reprezinte sau să asiste justițiabili în fața CEDO, măsura fiind întemeiată pe articolul 44D alineatele (1) și (2) din Regulamentul Curții.
Potrivit acestei dispoziții, președintele CEDO poate decide, în circumstanțe excepționale, că un avocat nu mai poate reprezenta sau asista părțile în fața Curții, atunci când conduita sa justifică o asemenea măsură. Interdicția poate fi dispusă pentru o perioadă determinată sau nedeterminată.
De ce a fost sancționat
Sancțiunea a fost determinată de descoperirea unor numeroase erori în referințele la jurisprudența CEDO utilizate de avocat pentru susținerea argumentelor sale.
Camera învestită cu soluționarea cererii a identificat mai multe categorii de probleme. Printre acestea se numărau trimiteri la hotărâri și decizii inexistente, inclusiv cauze inventate de inteligența artificială, citarea unor paragrafe fictive din hotărâri autentice, precum și invocarea unor cauze reale, dar irelevante pentru argumentele prezentate sau care chiar contraziceau susținerile avocatului.
Acesta a recunoscut că utilizase programe de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor și a descris problemele identificate drept inexactități și erori de citare.
Totuși, Camera nu a acceptat explicația potrivit căreia ar fi fost vorba despre simple greșeli izolate. Dimpotrivă, judecătorii au constatat că documentul conținea erori numeroase, repetate și de substanță, care indicau un tipar de lucru incompatibil cu obligațiile profesionale ale avocatului.
Mai mult, deși avocatul a recunoscut că nu verificase corespunzător toate referințele jurisprudențiale, Curtea a apreciat că această recunoaștere minimaliza gravitatea situației. În cazul anumitor trimiteri la jurisprudență, nu fusese realizată nicio verificare, deși multe dintre erori ar fi putut fi identificate cu ușurință prin consultarea bazei de date oficiale HUDOC.
Interdicția de doi ani
În analiza conduitei avocatului, Camera a avut în vedere atât obligațiile profesionale prevăzute de legislația românească, respectiv Legea nr. 51/1995, Statutul profesiei de avocat și Codul deontologic al avocatului român, cât și standardele de diligență impuse reprezentanților părților în fața CEDO.
Potrivit Curții, aceste obligații presupun verificarea independentă și atentă a referințelor și argumentelor jurisprudențiale generate prin intermediul inteligenței artificiale, înainte ca ele să fie incluse în documentele depuse în cadrul procedurilor judiciare.
În plus, Curtea a constatat că modul de lucru al avocatului a afectat însăși administrarea justiției. După descoperirea erorilor, CEDO a fost nevoită să aloce timp și resurse pentru verificarea observațiilor, declanșarea procedurii de excludere și desfășurarea unei corespondențe ample cu persoanele și instituțiile implicate.
Camera a apreciat că această activitate suplimentară, generată de lipsa verificării informațiilor prezentate de avocat, era incompatibilă cu funcțiile pe care Curtea trebuie să le îndeplinească potrivit Convenției europene a drepturilor omului.
În aceste condiții, judecătorii au concluzionat că faptele avocatului întruneau criteriul „circumstanțelor excepționale” prevăzut de articolul 44D din Regulamentul CEDO, justificând astfel excluderea sa temporară de la reprezentarea și asistarea justițiabililor.
CEDO precizează că măsura îl vizează exclusiv pe avocatul sancționat, care era unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților din cauza respectivă.
Interdicția privește reprezentarea în fața CEDO, nu exercitarea profesiei de avocat în România
O altă mențiune importantă este aceea că sancțiunea aplicată de CEDO nu echivalează cu suspendarea avocatului din profesie sau cu excluderea sa din barou.
Decizia produce efecte asupra dreptului avocatului de a reprezenta sau asista justițiabili în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru perioada de doi ani stabilită de președintele acesteia.
Până în acest moment, nu există informații despre aplicarea unei sancțiuni disciplinare și de către autoritățile profesionale din România.
Acest caz evidențiază faptul că utilizarea inteligenței artificiale pentru redactarea documentelor juridice nu înlătură responsabilitatea profesională a avocatului. CEDO nu a sancționat simpla folosire a unor instrumente de inteligență artificială, ci prezentarea unor argumente jurisprudențiale neverificate, în condițiile în care erorile erau numeroase, repetate și suficient de grave pentru a justifica interdicția temporară de reprezentare.
Sursa: comunicat CEDO / Foto: Calea Europeana



