Deschiderea stagiunii 2016-2017
1 Octombrie, 2016 / 19:00 Astra Vagoane Călători, Fabrica de tramvaie – Calea Victoriei nr. 33-35
Carmina Burana de Carl Orff, cea mai îndrăgită partitură laică a secolului XX, cea care odată lansată pe scena Operei din Frankfurt în 1937 a cucerit scenele de spectacol şi ale sălilor de concert din întreaga lume, deschide la 1 octombrie 2016, la ora 19.00, de Ziua Internaţională a Muzicii, stagiunea 2016-2017 a Filarmonicii, într-o locaţie neconvenţională, transformată conjunctural într-un spaţiu de audiţie performant şi primitor: Astra Vagoane Călători, Fabrica de tramvaie de pe Calea Victoriei nr. 33 -35.
Despre „Carmina Burana”
Un Codex latin de cântece din secolul al XIII-lea, descoperit într-o mănăstire din Alpii Bavariei în anul 1803, l-a inspirat pe Carl Orff în cea mai exuberantă şi plină de forţă cantată scenică a muzicii universale. Strălucitoare sau întunecate, bulversante sau pline de delicateţe, alese în număr de 24 şi redate în latina, germana şi franceza Evului mediu, cântecele Carminei Burana demonstrează unitatea spirituală a Europei şi caracterul etern al trăirilor umane.
Cea mai îndrăgită partitură laică a secolului XX, cea care odată lansată pe scena Operei din Frankfurt în 1937 a cucerit scenele de spectacol şi ale sălilor de concert din întreaga lume, deschide la 1 Octombrie 2016, de Ziua Internaţională a Muzicii, stagiunea 2016-2017 a Filarmonicii, într-o locaţie neconvenţională, transformată conjunctural într-un spaţiu de audiţie performant şi primitor: Astra Vagoane Călători, Fabrica de tramvaie de pe Calea Victoriei nr. 33-35.
Seara de sâmbătă, de la ora 19.00, este seara tuturor acelora care iubesc muzica clasică, ineditul şi spontaneitatea, un eveniment semnat de ansamblul coral acompaniat de orchestra simfonică şi dirijorul Cristian Neagu, dar şi de o distribuţie care completează afişul acestei populare creaţii de secol XX – soprana Camelia Clavac, tenorul Stefan von Korch si baritonul Adrian Mărcan.
Pregătite de Robert Daniel Rădoiaş, maestrul de cor care girează apariţiile şi reuşitele din ultimii ani ale ansamblului mixt, numerele corale, cele care constituie centrul de greutate al Carminei, evocă varietatea cu care Carl Orff – celebrul ritmician al secolului XX – manipulează masa vocală, sporind efectele extraordinare ale cântecelor pe texte medievale. Numerele care proslăvesc primăvara şi dragostea, ironiile şi cântecele de pahar se asociază într-un triptic cu destin universal, care nu încetează să impresioneze prin unitatea de mişcare, de limbaj, de idei magice…
Portret – Cristian Neagu
Născut în 1 martie 1964 la Timişoara, Cristian Neagu a absolvit Liceul de muzică în 1982. Între 1983 şi 1987 a urmat cursurile Academiei de muzică „Gheorghe Dima” din Cluj şi a obţinut diploma în muzicologie, după studii prealabile de vioară, pian, compoziţie şi dirijat orchestră.
A studiat dirijatul cu maestrul Cristian Mandeal şi profesorul Constantin Bugeanu.
Participarea la Festivalul tinerilor dirijori de orchestră de la Buşteni, în anul 1987, a marcat începutul unei activităţi prodigioase.
În anii următori s-a bucurat de numeroase invitaţii la pupitrul diverselor orchestre simfonice din România.
Din 1990 Cristian Neagu este dirijor permanent al Filarmonicii de Stat Arad.
Alături de orchestra simfonică a concertat în Italia şi Germania. A realizat numeroase înregistrări pentru radio şi televiziune, iar în 1992 a apărut primul său disc.
În iunie 1992 Cristian Neagu a participat la cursurile organizate la Cluj de « Internationale Bachakademie » din Stuttgart, unde s-a perfecţionat cu maestrul Christfried Broedel. Ca urmare a prezenţei sale la aceste cursuri renumite, i-a fost acordată o bursă în scopul frecventării cursurilor de vară susţinute în anul următor de maestrul Helmuth Rilling la Stuttgart.
În 1995 a debutat ca tânăr dirijor de orchestră la pupitrul Filarmonicii „George Enescu” şi totodată cu spectacolul „Spărgătorul de nuci” pe scena Operei Naţionale din Bucureşti.
Între 1992 şi 1999 Cristian Neagu a predat contrapunct la Facultatea de muzică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara şi la acelaşi institut a condus între 1993 şi 1995 clasa de orchestră.
Cristian Neagu este câştigătorul premiului oferit de Fundaţia SOROS pentru cel mai bun dirijor român, la Concursul internaţional de dirijat Constantin Silvestri Bucureşti 1996.
Portret – Camelia Clavac
Ea revine în această toamnă la Arad, cu partitura de soprană din Carmina Burana, care a consacrat-o pe scenele vocal simfonice ale României. Soprana a absolvit în 1991 secţia instrumentală (vioară) şi în 1997 aceea de canto a Academiei de arte George Enescu din Iaşi şi îşi datorează instrucţia şi perfecţionarea vocală unor profesori şi maeştri precum Georgeta Stoleriu, Alexandru Fărcaş şi Mariana Nicolesco.
Camelia Clavac profesează de mai mult de un deceniu, perioadă marcată de recunoaşteri internaţionale şi participări în confruntări de elită. Din anul 2003 răspunde numeroaselor invitaţii peste hotare şi cântă pe scene din Italia, Germania, Cehia, Corsica, Olanda, Luxemburg, Belgia şi Israel. Este deţinătoarea unei burse de studii în Italia, acordată în 1997 de Fundaţia Vox Mentis, prin intermediul căreia a beneficiat de îndrumarea sopranei Gabriela Cegolea şi a fost premiată la concursurile internaţionale Ionel Perlea (premiul III), Hariclea Darclée (premiul I şi premiul special al juriului), Concursul de lied de la Braşov (premiul II şi premiul de interpretare a liedurilor lui Tiberiu Brediceanu) şi Arena di Venezia (premiul I).
Repertoriul sopranei cuprinde roluri din opere de Wolfgang Amadeus Mozart, Giuseppe Verdi, Gaetano Donizetti, Gioachino Rossini, dar şi partituri vocal simfonice de Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Händel, Johannes Brahms şi Carl Orff.
În perioada anilor 1999 – 2004 Camelia Clavac a fost maestru de cor al Filarmonicii Ion Dumitrescu din Râmnicu Vâlcea, iar în prezent este lector dr. la Universitatea de Stat din Piteşti, în cadrul departamentului de arte.
Membră în Festivalurile – Arte Fest (Craiova); Busuioc de Topolog (Râmnicu Vâlcea), Flori de cântec românesc (Râmnicu Vâlcea), Un talent înnăscut (Râmnicu Vâlcea), Concursul Naţional Dinu Lipatti (Piteşti), Camelia Clavac a îndrumat în 2015 un curs de măiestrie la München.
Portret – Ștefan von Korch
Ştefan von Korch a urmat cursurile Liceului de artă din Oradea, a absolvit în 2011 secţia de canto a Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj, iar în 2013 cursurile de masterat ale aceluiaşi institut.
S-a specializat la cursurile de măiestrie organizate la Salzburg de Horiana Brănişteanu (2010) şi la acelea susţinute la Brăila de Mariana Nicolesco (2011), iar din 2010 îşi marchează prezenţa pe scene lirice şi de recital din România. Şi-a susţinut examenul de licenţă în 2011, cu rolul Vogelgesang din opera Der Schauspieldirektor, pe scena Operei Maghiare din Cluj Napoca, iar pe scenele lirice clujene a debutat în Paiaţe (Arlechino) – Opera Naţională Română, Ana Lugojana (Sandu) – Academia de Muzică Gheorghe Dima şi Elixirul dragostei (Nemorino) – Opera Maghiară de Stat.
Ştefan Korch a câştigat în 2012 Marele premiu şi premiul Adela Burlui ex aequo la Concursul de interpretare a liedului Ionel Perlea de la Slobozia, premiul al III-lea la Concursul Internaţional Alfredo Giacomotti de la Pavia (Italia) şi premiul Fundaţiei „Darclée” la Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée de la Brăila.
În ultimele stagiuni a abordat pe scena Operei Naţionale Române din Cluj Napoca partituri de Wolfgang Amadeus Mozart (Tamino – Flautul fermecat), Giuseppe Verdi (Ducele de Mantua – Rigoletto), Gaetano Donizetti (Lucia di Lamermoor – Camille de Rossillon) sau Franz Lehar (Văduva veselă – Camille de Rossillon), iar pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, roluri din Falstaff de Giuseppe Verdi (Fenton) şi Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini (Almaviva).
Invitat în distribuţii de vocal simfonic, şi-a asimilat deopotrivă în repertoriu Recviemul de Wolfgang Amadeus Mozart, Misa în do major de Ludwig van Beethoven, Stabat Mater de Gioacchino Rossini şi Carmina Burana de Carl Orff, colaborand cu Filarmonicile din Cluj Napoca, Iaşi, Arad, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Piteşti.
Portret – Adrian Mărcan
Adrian Mărcan a absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca, la clasa de canto îndrumată de Gheorghe Roşu şi s-a specializat la clasele de măiestrie girate de Ionel Pantea (Luxemburg), Cornel Stavru, Eugenia Moldoveanu şi Ion Buzea (Elveţia).
Din 1995 este solistul Operei din Braşov şi desfăşoară în paralel o activitate didactică, în calitate de asistent universitar la Facultatea de Muzică Braşov.
Colaborator al tuturor instituţiilor lirice din România, Adrian Mărcan face parte în egală măsură din distribuţii de vocal simfonic, pe scenele principalelor Filarmonici ale ţării.
O listă impresionantă de turnee pe scene internaţionale (Austria, Germania, Italia, Elveţia, Olanda, Spania, Marea Britanie, Grecia, Franţa, Japonia), realizate în compania Teatrelor de Operă din Braşov, Cluj, Iaşi şi Craiova se adaugă la lista succeselor româneşti. Adrian Mărcan a fost deopotrivă invitatul Operei Thessaloniki şi al Operei din Tirana şi a colaborat cu Radio România, în producţiile operelor El Retablo de Maese Pedro de Manuel de Falla (2007) şi Il Giocatore de Luigi Cherubini (2008). Şi-a adăugat în agenda ultimilor ani conlucrări cu ansambluri vieneze şi germane, printre cele mai importante realizări fiind participările din 2011 şi 2012 la Festivalul de la Gut Immling (Germania), unde a interpretat rolul de bariton al Carminei Burana alături de orchestra Filarmonicii din München (iunie 2011) şi partitura Contelui Almaviva din Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart (2012).
Prezent încă din 2007 pe scena Operei Naţionale Române din Bucureşti, a susţinut în 2009 rolul lui Figaro din opera Bărbierul din Sevilla în spectacolul omagial dedicat Magdei Ianculescu. Aceeaşi partitură, împreună cu rolul lui Escamillo din opera Carmen de Georges Bizet i-au adus în 2010 confirmarea pe scena Teatrului de operă din Madrid.
Repertoriul de scenă al baritonului cuprinde roluri din opere de Henry Purcell, Luigi Cherubini,Wolfgang Amadeus Mozart, Gioacchino Rossini, Gaetano Donizetti, Ruggiero Leoncavallo, Giuseppe Verdi, Giacomo Puccini, Jacques Offenbach, Georges Bizet, Manuel de Falla, Gian Carlo Menotti şi Nicolae Bretan.
Portret – Robert Daniel Rădoiaș
Născut la Ploieşti, dirijorul Robert Daniel Rădoiaş a absolvit în anul 1995 Liceul de Artă din oraşul natal, la specialitatea interpretare instrumentală – vioară. După anii de studiu la Universitatea „Transilvania”din Braşov (1995-2000), urmează cursurile de masterat în Stilistică dirijorală, avându-i ca profesori pe Nicolae D. Bica (dirijat coral), Ludovic Bács (dirijat orchestră) şi Dan Buciu (cursuri teoretice). În iunie 2011 şi-a susţinut teza de doctorat, intitulată „Sergiu Celibidache – un fenomen muzical al sec. al XX-lea. O privire monografică”, sub coordonarea profesorului Dan Dediu-Sandu, rector al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.
Ca urmare a obţinerii unor burse a participat la cursurile de dirijat organizate de Bayerische Musikakademie Marktobersdorf (Germania) sub îndrumarea profesorului Volker Hämpfling de la Robert-Schumann – Hochschule din Düsseldorf (2003) şi la cel de al treilea Concurs Internaţional pentru Tineri Dirijori de Cor de la Viena (Austria), concurs organizat de Universität für Musik und Darstellende Kunst Wien (2004).
Robert Daniel Rădoiaş a desfăşurat activităţi didactice la Facultatea de muzică din cadrul Universităţii „Transilvania” din Braşov (2000-2001, 2005-2006), ca îndrumător al cursului de dirijat coral din cadrul specializării Pedagogie muzicală şi la Universitatea Emanuel din Oradea (2002 -2009), în calitate de lector la disciplinele dirijat coral şi ansamblu coral.
Ca dirijor al corului mixt de cameră al Universităţii Emanuel din Oradea, în 2005 a concertat în Rusia, unde a prezentat alături de Orchestra Academică a Filarmonicii din St. Petersburg oratoriul Matthäus Passion de Johann Sebastian Bach. La conducerea aceleiaşi formaţii corale a câştigat în 2004 premiul II la Youth & Music Festival – Viena.
Din anul 2007 este dirijorul Corului academic al Filarmonicii de Stat din Arad, alături de care susţine o activitate concertistică intensă, concretizată şi în turnee în Olanda, Austria (Festivalul de Operă Sankt Margarethen) şi Franţa. La ediţia din 2011 a Festivalului Internaţional George Enescu, a realizat alături de ansamblul coral prima audiţie a Simfoniei Hölderlin de Peter Ruzicka şi a Simfoniei nr. 5 de George Enescu.
În decembrie 2011, de Ziua Naţională a României, Robert Daniel Rădoiaş a dirijat corul academic cu ocazia unui concert organizat de Consulatul general al României la Strasbourg, reprezentând ţara noastră la Consiliul Europei.
În 2012, an în care lumea muzicală de pretutindeni a aniversat centenarul naşterii Maestrului Sergiu Celibidache, Editura Muzicală din Bucureşti publică în două volume cartea „Sergiu Celibidache – un fenomen muzical al secolului al XX-lea. O privire monografică”, semnată de dirijorul Robert Daniel Rădoiaş.
În 2014, pe baza titlului ştiinţific de doctor în muzică a obţinut gradul didactic I în sistemul de învăţământ preuniversitar.
Bilete – de la 10 lei
Sursa informațiilor: www.filarmonicaarad.ro
