Fundația Nobel a anunțat câștigătorii Premiilor Nobel 2020 pentru Medicină, Fizică, Chimie, Pace, Economie şi Literatură
În acest an, din cauza pandemiei de COVID-19, laureaţii premiilor pentru medicină, fizică, chimie, literatură şi pace îşi vor primi distincţiile cel mai probabil în ţările în care trăiesc, fără să mai călătorească la Stockholm pentru a asista la ceremonia de premiere.
Ceremonia de înmânare a premiului Nobel pentru pace, a fost organizată la Oslo, într-o sală mai mică desfăşurată cu un număr redus de invitaţi. Laureaţii din acest an au fost rugaţi fie să se prezinte la eveniment ( cu respectarea regulilor de distanțare), fie să participe la o ceremonie online.
Premiile NOBEL acordate în 2020:
1. MEDICINĂ ( 5 octombrie 2020): Premiul Nobel pentru medicină 2020 – britanicul Michael Houghton și americanii Harvey Alter și Charles Rice, pentru descoperirea virusului hepatitei C
Organizația Mondială a sănătății estimează la circa 70 de milioane numărul de infecții cu hepatita C și 400.000 de decese în fiecare an. La sfârșitul anilor 70, Harvey Alter a observat o contaminare hepatică misterioasă care are loc în timpul transfuziilor și că nu era vorba nici de hepatita A, nici de hepatita C.
Ani de zile mai târziu, în 1989, Michael Houghton și echipa sa sunt creditați cu descoperirea secvenței genetice a virusului. Charles Rice este cel care a studiat ani de zile modul în care se replică virusul, lucrări care au condus la apariția unui nou tratament revoluționar în anii 2010.
Munca lor reprezintă „o realizare istorică în lupta noastră continuă împotriva infecțiilor virale”, a arătat Gunilla Karlsson Hedestam, membru al Adunării Nobel care decernează premiile.
Este vorba de primul Nobel acordat pentru studii privind un virus din 2008.
După un prim premiu (Chimie) primit de doi virusologi, în 1946, acest Nobel se adaugă altor 17 premii directe sau indirecte legate de studii privind virușii, potrivit fostului secretar al Academiei suedeze de științe, Erling Norrby.
În 2019 cercetătorii americani William Kaelin şi Gregg Semenza şi cercetătorul britanic Peter Ratcliffe au câștigat premiul Nobel pentru studierea modului în care celulele utilizează oxigenul.
***
2.FIZICĂ ( 6 octombrie 2020): Cercetătorii Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez au fost recompensaţi marţi cu premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2020
Roger Penrose va primi jumătate din premiu, pentru „descoperirea faptului că formarea găurilor negre reprezintă o predicţie robustă a teoriei relativităţii generale”.
Reinhard Genzel şi Andrea Ghez vor împărţi cealaltă jumătate a premiului, pentru „descoperirea unui obiect compact supermasiv în centrul galaxiei noastre”, potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.
Andrea Ghez este a patra femeie care câștigă Nobelul pentru Fizică.
În 2019, premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit cercetătorilor James Peebles – pentru descoperiri teoretice în domeniul cosmologiei – şi Michel Mayor şi Didier Queloz – pentru descoperirea unei exoplanete pe orbita unei stele din categoria Soarelui.
***
3.CHIMIE ( 7 octombrie 2020): Premiul Nobel pentru Chimie 2020 a fost câștigat de Emmanuelle Charpentier şi Jennifer Doudna pentru „rescrierea codului vieții”. Cercetătoarele Emmanuelle Charpentier si Jennifer A. Doudna au dezvoltat o metodă de editare a genomului. Acestea au descoperit unul dintre cele mai eficiente instrumente ale tehnologiei genetice: CRISPR/Cas9. Cu ajutorul acestui instrument, cercetătorii pot schimba ADN-ul animalelor, plantelor și microorganismelor cu o precizie extrem de mare
Instrumentele de editare a genei CRISPR/Cas9 au revoluționat științele moleculare și au adus noi oportunități pentru creșterea plantelor, au contribuit la terapiile inovatoare împotriva cancerului și pot face ca visul vindecării bolilor moștenite să devină realitate.
Charpentier, din Franța, și Doudna, din SUA, sunt primele femei care au câștigat împreună Premiul Nobel pentru Chimie.
În 2019, premiul Nobel pentru Chimie a fost atribuit cercetătorilor John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino pentru dezvoltarea bateriilor litiu-ion.
***
4.LITERATURĂ ( 8 octombrie 2020): Premiul Nobel pentru literatură din 2020 i-a fost acordat poetei americane Louise Gluck „pentru vocea ei poetică inconfundabilă care, cu o frumusețe austeră, face ca existența individuală să fie universală”.
Gluck este profesoară de engleză la Universitatea Yale din New Haven, Connecticut. A debutat în 1968 cu „Firstborn” și a câștigat Premiul Pulitzer în 1993 și Premiul Național al Cărții în 2014.
A publicat 12 colecții de poezie și mai multe volume de eseuri despre poezie. „ Scriitura sa se caracterizează printr-o străduință pentru claritate și se concentrează pe teme ale copilăriei și ale relațiilor de familie”, potrivit lui Anders Olsson, președintele Comitetului Nobel.
Louise Glück s-a născut la New York în 1943 și a studiat literatura la Universitatea Columbia. A predat la mai multe universități, între care la Universitatea Yale. Laureata Premiului Nobel publică volume de poezie de la sfârșitul anilor 60, fiind distinsă în 1992 cu Premiul Pulitzer pentru volumul „Irisul sălbatic” – poarta prin care cititorii au ocazia de a face cunoștință atât cu natura însuflețită, cât și cu cea neînsuflețită. Louise Glück, desemnată în 2003 „Poet Laureat”, titlu de mare prestigiu acordat anual, este una dintre cele mai importante poete din istoria Statelor Unite.
Printre cele mai populare motive ale operei poetice a Louisei Glück se numără miturile antice, în care ea reflectă condiția umană și astfel reexaminează în mod constant potențialul interpretativ al materialelor clasice. Cu precădere în volumul de poezii „Averno”, Glück împletește armonios antichitatea și prezentul. Titlul face trimitere la acul Averno în Câmpurile Flegrei, fiind considerat din Antichitate până în Evul Mediu una dintre porțile de acces către infern. Poeziile Louisei Glück tematizează acest prag dintre moarte și viață, emblematic pentru toate tranzițiile.
Deși Louise Glück era vehiculată drept posibilă câștigătoare a Nobelului pentru Literatură, puțini experți literari s-au așteptat la această alegere, Margaret Atwood din Canada sau scriitoarea francofonă Maryse Condé din Guadelupa fiind considerate mai aproape de obținerea distincției. Academia Suedeză a reușit din nou să surprindă lumea literară cu o decizie neobișnuită, remarcă agențiile de presă.
Louise Gluck a devenit cea de-a 16-a femeie recompensată cu premiul Nobel pentru literatură, iar bilanţul scriitorilor care au câştigat acest premiu a crescut, după anunţul din acest an, la 117 laureaţi.
În 2018, Premiul Nobel pentru Literatură nu a fost acordat, cu menţiunea că va fi atribuit în 2019 şi pentru anul respectiv. Astfel, scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk a fost recompensată cu Premiul Nobel pentru Literatură pentru 2018, iar scriitorul austriac Peter Handke a primit Nobelul pentru Literatură pentru 2019.
***
5.PACE ( 9 octombrie 2020): Programul Alimentar Mondial al ONU a câștigat premiul Nobel pentru Pace din 2020.
Inițiativa a fost creată în 1961 și astăzi asigură hrană pentru peste 90 de milioane de oameni în fiecare an. Programul a fost premiat „pentru eforturile sale de combatere a foametei, pentru contribuția sa la îmbunătățirea condițiilor pentru pace în zonele afectate de conflicte și pentru că a acționat pentru a împiedica transformarea foametei într-o a armă de război și conflict”, potrivit Comitetului Nobel.
În 2019 Abiy Ahmed, premierul Etiopiei, a câștigat premiul Nobel pentru Pace. Ahmed a primit distincția pentru contribuția sa la încheierea războiului dintre țara sa și Eritreaa, care dura de peste 20 de ani.
Conflictul teritorial între Etiopia și Eritreea, izbucnit la finalul anilor ’90, a însemnat pierderi financiare imense pentru ambele state, precum și nenumărate victime.
***
6.ECONOMIE (12 octombrie 2020): Premiul Nobel 2020 pentru Economie a fost acordat americanilor Paul R. Milgrom (Stanford University, USA) și Robert B. Wilson (Stanford University, USA) pentru „îmbunătăţirile aduse teoriei licitaţiei şi invenţiilor referitoare la noile formate ale licitaţiei”.
„Noile formate ale licitaţiei reprezintă „un exemplu minunat” al modului în care cercetările de bază pot ulterior genera invenţii de care va beneficia societatea. Laureaţii din acest an, Paul Milgrom şi Robert Wilson, de la Universitatea Stanford, au studiat cum funcţionează licitaţiile. De asemenea, ei au folosit cunoştinţele dobândite pentru a schiţa noi formate ale licitaţiei pentru bunuri şi servicii care sunt dificil de vândut în mod tradiţional, cum ar fi frecvenţele radio. Au beneficiat de descoperirile lor vânzătorii, cumpărătorii şi plătitorii de taxe din întreaga lume”– conform nobelprize.org.
În 2019 Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat pentru combaterea sărăciei în lume. L-au primit doi profesori de la Institutul de Tehnologie din Massachusets și un profesor de la Harvard: Abhijit Banerjee, Esther Duflo şi Michael Kremer. Aceștia „au introdus o nouă abordare pentru a obţine răspunsuri serioase privind cele mai bune metode de a lupta împotriva sărăciei globale. Cercetările lor au îmbunătăţit considerabil capacitatea noastră de a lupta împotriva sărăciei globale, care este acum un domeniu de cercetare înfloritor”.
3 comentarii. Leave new
Un articol rezumat foarte complex și documentat. Altceva. Acel face wash de care aveam nevoie în aceasta seară. M-a obligat să uit de toată angoasa propagată prin intermediul altor surse media vis-a-vis de evenimentele cotidiene. Bless
Nu se poate! Și Cărtărăscu ??!! A fost nominalizat de Patapievici, cu acordul lui Băsescu și acceptul lui Liiiiceanu! …. Iar nu a fost băgat în seamă! E strigător la … știu e la cine!
si cu toate astea, Ronaldo castiga de 100 de ori mai mult ca ei pentru ca plimba mingea pe teren. ala chiar aduce imbunatatiri sociale si umane semnificative :)) vai de lumea in care suntem vii.