Dacă vrei să înțelegi cum scrie – deci cum gândește – în momentele-cheie ale existenței sale o generație, citește colecția de perle anonime care, în fiecare an de după Revoluție (înainte se mai publicau prin almanahuri – însă „operate” de cenzori) apare în media. Deși neoficială, această metodă sociologică de a-ți pricepe semenii este mult mai valoroasă decât orice statistică, orice interviu și orice sondaj științific – pentru că se apropie sensibil de esența gândirii individuale care o filtrează pe cea colectivă într-un moment al istoriei.
Ai avut și tu 14 și 18 ani, ai trecut măcar printr-una dintre aceste „probe de foc”, așa că înțelegi.
Anul acesta a fost cu manele, cu epic și cu liric, cu fotbal, cu iubire și cu centimetri. Unele „perle” le-ar semna oricare dintre marii poeți sau filosofi ai lumii – „Cuvintele derivate sunt acele cuvinte care dau sens vieţii în poezie” pare o frază din Heidegger, „Poezia aparține genului liric pentru că nu ții minte nimic din ea” zici că-i un răspuns la mișto a lui Nichita Stănescu la o întrebare manipulatoare, iar „În cinematografie nu există contrastul dintre aparenţă şi esenţă” pariezi că a rostit-o Tarkovski. (L.V.)
Hai să vedem: CE AVEM NOI AICI?
EVALUARE NAȚIONALĂ 2017
► Sinonimul cuvântului „melodia” este „maneaua”.
► Cratima face o pauză în textul epic şi vrea să arate că poetul Magda e mai special, mult mai special.
► Nu văd alt rol al cratimei decât acela când ţie lene să vorbeşti pui linie.
► Cuvintele derivate sunt acele cuvinte care dau sens vieţii în poezie.
► Măsura versului este egală cu numărul de litere, deci avem peste 50.
► O figură de stil este chiar numele poetului, deoarece este bărbat dar are nume de femeie, e ca la Stănescu, aşa ne zice profa la clasă.
► Sentimentele poetei sunt macabre, ea vrea să se roage să vină ploaia şi apoi poate să moară.
► Ea crede în reîncarnare sau în alte vieţi „frumuseţea-i dintâi”.
► Modul predominant de expunere este naraţiunea pentru că ea descrie un cadru în care visează că se află.
► O trăsătură a genului liric este că oamenii nu vor să citească poezii, în zilele noastre vrem mai multă acțiune.
► Elementele naturii o fac pe poetă să devină mai boemă, ea se simte feerică, e mai specială decât Eminescu.
► Poezia aparține genului liric pentru că nu ții minte nimic din ea.
► Domnișoara poetă a făcut o figură frumoasă, cum se spune la fotbal, numai că ea a făcut mai multe.
► Poezia are multe figuri de stil, este bine să amintim aşa ceva deoarece toate aceste cuvinte devin celebre pentru poetă, ea a trăit cu aceste cuvinte.
► Din cîte aproximez io ultimul vers nu are mai mult de cinci centimetri.
► A venit profesorul de sport care este înalt, musculos şi exigent.
► „Acum” este verb de la cuvântul „acuma”.
► „Factorul” este verb copulativ.
► Ultima strofă rimează pentru că totul se termină în „i”
► Atributiva este: „Mănânc prăjituri când sunt stresată”.
► Când eram pe terenul de fotbal o bunăciune fluiera şi mă susţinea. Din acea zi mi-am dat seama ca o iubesc.
► După ce am aflat că am pierdut meciul de fotbal mi-am luat prietenii şi am băut până nu am mai putut.
► O să vin la vară să repet ca să repet meciul că eu sunt un ambiţios, nu suport „intrigile proaste”, cum spunea Caragiale.
► Când a ieșit primul, maratonistul a scos un sunet de bucurie, că un guițat puternic.
► Toate echipele trăgeau la victorie, pentru că premiul întâi le aducea o cârcă de bani.
► Exact când am dat eu gol s-a bușit tabelul de scor. Și am zis: să mor io! Exact că la școală. Când să vină vacanța și să scap mă luați cu examenele.
► Textul nonliterar nu are titlu, nici autor, crecă a fost scris de vreo ziaristă care se plictisea.
BACALAUREAT 2017
„Ion a fost unul dintre personajele lui Slavici care a ştiut să lupte foarte mult pentru viaţă dar şi pentru a nu fi bătaia de joc a oamenilor din Siliştea-Gumeşti”.
„Ghiţă ştia el că nu e bărbat ca să o facă pe Ana aia fericită aşa că lasă sa i-o pună Samadaul care era bărbat bine şi care ştia să manevreze doamnele de la ţară ca ea”.
„Nu stiu cât ajută comunicarea, dar ştiu că trebuie să arăţi bine ca să fii integrat într-o echipa, femeile au noroc, au si papagal te fac din prima, barbatii sunt mai prosti de fel si le cad ăstora la genunchi”.
„Doamna ne-a vorbit despre cinematografie şi ne-a pus să observăm diferenţele dintre realitate şi vis, nu prea poţi să iti dai seama mai ales dacă esti un regizor destept să aduci totul ca în realitate”.
„În cinematografie nu există contrastul dintre aparenţă şi esenţă”.
„O scenă reprezentativă care reflectă relaţia dintre Niculae şi Nilă este atunci când tat-so se duce la munte şi îi povesteste lui Niculae ce bine se simţea cu alte femei şi nu se comparau cu Catinca, sotia lui”.
„Ion este şmecher şi viclean cu Ana lui Baciu, o iubeşte pe după sobă şi o lasă cu burta la gură, nu ştiu cât il interesa pe el plodul, dar clar că vroia pământ”.
„Oamenii nu comunică la serviciu ca să faca nişte proiecte de asta sunt serviciile praf la noi în ţară”.
„Ion este precum Lăpuşneanul crud şi disimulator şi îşi bate soţia aşa cum o făcea şi Lăpuşneanul la împăraţie”.
„Versurile din strofa citată exprimă moartea iubirii şi faptul ca poetul se apropie să moară”.
„Ion a apărut în anul 1999 în perioada interbelică, adică spre sfârşit, mai exact în perioada contemporană sau postbelică”
„Glasul iubirii este sfârşitul dramatugiei în literatură, se stinge amorul intelectualui Ion cu ţăranca de Florica”.
„În opinia mea, iubirea în romanul Moromeţii este deosebită şi transmite un gând pozitiv pentru lupta lui Moromete de a nu se stinge iubirea faţă de satul rural”.
„Cât despre Florica nu pot spune că a fost cheie de biserică, când cu Ion când cu Vasile Baciu, nu-i mai ajungeau şi ei bărbaţii”.
„Vasile Baciu ii frige o bătaie lui Ana de o omoară iar la înmormântare o jeleşte, părinţii lui Ion mor de bautură odata cu copilul lor Petrişor”.
„Să crezi şi să nu vezi, Ilie era tatăl lui Slavici cel mai mare prozator de după anul 1990″.
„Moromeţii este o capodoperă a liricii româneşti care a reuşit să încânte cu măiestrie cititorii”.
