[COMUNICAT DE PRESĂ]
Cu prilejul aniversării nașterii marelui scriitor român Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 – 17 august 1925), Complexul Muzeal Arad propune exponatul lunii ianuarie: Albumul „Moții, pentru Ioan Slavici”, expus în Sala Unirii/Muzeul de Istorie din Palatul Cultural Arad, etaj II (intrarea dinspre Parcul Copiilor).
Complexul Muzeal Arad
Sala Unirii/Muzeul de istorie
Palatul Cultural, etaj II (intrarea dinspre Parcul Copiilor)
Program de vizitare: Marți-Duminică, orele 09.00-17.00
Promo:
Laura Moț, muzeograf, Muzeul Memorial „Ioan Slavici și Emil Monția” Șiria/Complexul Muzeal Arad
Nelu Scripciuc, artist fotograf:
„Ioan Slavici a cunoscut și a fost extrem de apropiat de pământul sacru al Țării Moților și de locuitorii acestuia. Încă din timpul copilăriei sale, autorul aude vorbindu-se despre faptele de eroism săvârșite, unde protagoniștii erau nimeni alții decât Horea, Avram Iancu. În urma evenimentelor sângeroase de la Scărișoara, acesta scrie un articol care a avut un ecou răsunător în presa vremii, pe care îl publică ulterior în Tribuna, Vointa nationala și Vatra, prin intermediul căruia condamna cu determinare politica de oprimare a libertăților național- democratice ale românilor din Transilvania, invocând dreptul natural și istoric prin care i-a apărat pe moți, asupra cărora s-a tras cu arme de foc. În semn de profundă considerație, moții îi adresează lui Slavici, apărătorul lor, cuvinte de mulțumire, cuprinse într-un album comandat la Viena. Albumul este decorat cu o plăcuța platinată, pe care sunt înscrise urmatoarele cuvinte: „Moții, pentru Slavici”. Anterior, plăcuța era din aur, având același motto, însă a fost păstrată de fiica scriitorului, Lavinia. Albumul cuprinde peste 500 de iscălituri, laolaltă cu mulțumirile adresate scriitorului, atât din partea oamenilor simpli, precum și din partea unor înalte fețe bisericești, avocați, doctori etc. Prin urmare, se cuvine să spunem că filele acestui album evocă strânsa legătură de prietenie a lui Slavici cu moții, punându-și priceperea și demnitatea sa în slujba apărării acestora, fapt denotat de aceste pagini de istorie atemporale”, Laura Moț, muzeograf, Muzeul Memorial „Ioan Slavici și Emil Monția” Șiria/Complexul Muzeal Arad.
––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Muzeul Memorial „Ioan Slavici și Emil Monția” Șiria (în Conacul Bohus)
Program vizitare: Marți-Duminică, orele 09.00-17.00
Muzeul este găzduit de conacul Bohus, clădire construită în stil neoclasic, încărcată cu o bogata istorie. Aici a fost semnat actul de capitulare al armatei revoluționare maghiare în fata generalilor austrieci și ruși, la 13 august 1849. În parcul castelului se află statuia Antoniei Bohus, busturile lui Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ioan Russu Sirianu, Nicolae Ştefu, Sigismund Borlea şi Emil Monţia.
Muzeul memorial din Şiria a luat fiinţă în anii `60, prin strădania unor tineri intelectuali, îndrăgostiţi de istoria locului dar şi de fermecătoarele prezenţe culturale. Dedicat scriitorului Ioan Slavici, muzeul ridica două mari probleme: găsirea unui spaţiu potrivit pentru organizarea expoziţiei memoriale şi constituirea fondului documentar. Casa modestă a părinţilor săi, Savu şi Elena Slavici săi nu s-a mai păstrat, doar o placă de marmură, ce indică uliţa pe care se afla casa lui Ioan Slavici în Şiria. Spaţiul necesar organizării expoziţiei a fost găsit în monumentala clădire a castelului Bohus, aflată la acea vreme într-o avansată stare de degradare. Pentru constituirea fondului Slavici au fost investigate diferite biblioteci şi arhive, iar descendenţii au fost de acord să doneze piese de mobilier, documente şi fotografii. Deschiderea oficială avea loc în anul 1959, expoziția fiind organizată de specialiștii Muzeului Judeţean Arad, în fondul căruia se află bunurile de patrimoniu, legate de viaţa şi opera lui Slavici.
EXPOZIŢIA SLAVICI
Expoziţia dedicată scriitorului Ioan Slavici, născut la Şiria în 18 ianuarie 1848, cuprinde trei săli în care, prin fotografii de familie, diplome, premii, decoraţii, manuscrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia. În expunere este prezentată succint viaţa scriitorului, în diferite perioade, începând cu locul natal Şiria; studiile la Arad, Timişoara, Pesta şi Viena; prietenia cu Eminescu şi activitatea în cadrul României June. Activitatea publicistică la ziarul Tribuna din Sibiu a fost marcată de procesele de presă şi întemniţarea la Vacz. După ieşirea din închisoare, Ioan Slavici s-a stabilit în Bucureşti, iar în 1892 scriitorul şirian devenea cetăţean român. Cariera sa didactică a fost marcată de ocuparea funcţiei de profesor la Azilul Elena Doamna, apoi cea de director al Institulului Oteteleşanu din Măgurele şi profesor la Liceu German din Bucureşti, perioadă în care a editat o serie de lucrări didactice.
Un segment important al expoziţiei este dedicat operei scriitorului – nuvele, poveşti şi romanul Mara – publicată în diferite limbi.
De-a lungul carierei sale de scriitor, jurnalist şi cadru didactic, Ioan Slavici a primit distincţii şi premii: Ordinul Coroana României, decoraţia Răsplata muncii în învățământ, medalia Bene Merenti, în anul 1891 pentru publicarea documentelor Hurmuzaki, iar în anul 1903 a primit premiul Academiei Române pentru romanul istoric Din bătrâni.
De o valoare documentară dar şi emoţională deosebită este prezenţa unei părţi din camera de lucru a scriitorului din perioada anilor 1880 – 1883 pe când acesta se afla la Bucureşti, găzduindu-l pe Mihai Eminescu, mobilier donat muzeului arădean de către familie.
Mai multe detalii:
https://www.facebook.com/events/479077456360120/
