[COMUNICAT DE PRESĂ]
Propunerile Consorțiului „Universitaria” pentru o reformă a învățământului superior și cercetării în România
Principalele obiective ale sistemului de învățământ superior sunt acelea de a genera cunoaștere, de a produce idei novatoare, soluții pentru problemele sociale și economice ale României (prin sistemul de cercetare), de a forma resursă umană de calitate (prin programele de educație și formare) care să implementeze aceste soluții în piața muncii, în societate și în economie, pentru a crea o calitate a vieții mai bună pentru toți românii.
În cadrul acestor procese, rolul profesioniștilor, al elitelor profesionale este esențial pentru că acestea generează idei și soluții și astfel fac diferența în competiția globală, în societatea și în economia bazate pe cunoaștere și inovație. De aceea, păstrând caracterul incluziv și echitabil, învățământul superior este bazat preponderent pe merit și pe performanță (evaluate pornind de la rezultatele individuale și colective).
Fiind un domeniu de importanță națională finanțat în bună măsură din bani publici, domeniul cercetării și al educației terțiare trebuie să beneficieze de acces la resurse de finanțare distribuite pe bază de performanță și să justifice utilizarea resurselor prin raportare publică și prin evaluarea externă, imparțială, a rezultatelor obținute.
Pentru a realiza dezideratele de mai sus, noi, reprezentanții Consorțiului „Universitaria” (Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea de Vest din Timișoara), propunem Guvernului României implementarea următoarelor măsuri, specifice cercetării și învățământului superior:
1. Finanțarea cercetării științifice, a creației universitare și a performanței sportive în universități
a. Implementarea unui nou program și a unei linii distincte de finanțare a cercetării științifice, a creației universitare și a performanței sportive dedicate universităților cu performanțe reale în domeniul cercetării la nivel național și internațional, măsurabile prin indicatori de impact utilizați și la nivel internațional.
b. Finanțarea din fondurile alocate Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării a proiectelor și infrastructurii de cercetare din universități, printr-un mecanism similar programului „Nucleu”.
2. Reprezentarea echitabilă, proporțională cu numărul de studenți și cadre didactice, a tuturor universităților, tipurilor de universități (comprehensive, de medicină, de artă etc.) și tuturor domeniilor de studii majore (domeniile sociale, umaniste, vocaționale etc.) în toate structurile consultative și decizionale din domeniile învățământului superior și al cercetării
a. Reprezentarea în consiliile și birourile de conducere CNFIS, CCCDI, CEMU, CNSPIS, CNBU, CNECSDTI, CNCS etc. să fie asigurată cu locuri distincte și cu respectarea principiului proporționalității de reprezentare, pe tipuri de universități și pe domenii.
b. Procesele de selecție a conducerilor instituțiilor menționate anterior trebuie fundamentate pe principiul meritocrației și bazat pe programele lor manageriale, și nu pe apartenența (doar) la anumite domenii de studii,
tipuri de universități sau grupuri de interese.
c. Reprezentarea proporțională a universităților în Consiliul Național al Rectorilor cu 1 reprezentant (1 vot) la 3-5 mii de studenți înmatriculați și stabilirea în consecință și a unei cotizații diferențiate.
3. Îmbunătățirea sistemului de acreditare a universităților și programelor de studii și de evaluare a calității în cercetare și în învățământul superior
a. Alinierea sistemului educațional românesc la sistemul internațional de clasificare a domeniilor de studii ISCED.
b. Evaluarea urgentă a studiilor doctorale (domenii, școli, IOSUD).
c. Analiza și îmbunătățirea reglementărilor privind selecția membrilor și funcționarea ARACIS (ex: OM 5751/2015) pentru a asigura o bună reprezentare a specialiștilor și a membrilor comunităților academice,
bazată pe principiul meritocrației și al reprezentării, precum și pentru evitarea disfuncționalităților, a formalismului birocratic și a lipsei profesionalismului și a echidistanței în procesul de evaluare.
4. „Redesenarea” hărții învățământului superior românesc, printr-o clasificare a universităților în funcție de misiunea asumată și de anvergura lor internațională
a. Elaborarea unei metodologii de clasificare a universităților și ierarhizare a programelor de studii în urma unei dezbateri ample cu toți actorii interesați.
b. Promovarea internaționalizării, dimensiunii globale a învățământului superior românesc, prin susținerea financiară distinctă și consistentă a universităților cu relevanță internațională reală (membre în alianțele
universitare recunoscute de Comisia Europeană, prezente în topurile internaționale, care au proiecte asumate credibile de a deveni „world-class universities”). Această susținere financiară trebuie însoțită și de o politică
fermă de eliminare a reglementărilor care împiedică integrarea universităților din România în programe educaționale de cooperare europeană. Reluarea elaborării metarankingului universitar de către Ministerul Educației și sprijinirea suplimentară, mai ales din punct de vedere financiar, a celor mai performante universități din România pentru a avansa în topurile internaționale.
c. Stimularea (inclusiv financiară) creării de universități metropolitane pentru o utilizare mai eficientă a resurselor și o creștere a performanței. Încurajarea inclusiv a consorțiilor dezvoltate în comun de universități cu parteneri externi (companii private, institute de cercetare).
5. Revizuirea sistemului de finanțare a universităților
a. Revizuirea sistemului de indicatori și coeficienți de finanțare pe student a programelor de studii pe baza de analiză a costurilor realizată de experți independenți și de benchmarking cu sisteme de finanțare din alte țări
europene.
b. Lansarea unor proiecte punctuale de finanțare pe programe de studii strategice pentru interesele culturale și socio- economice ale României, dar pentru care nu există o cerere și finanțare adecvate (e.g. în domeniul
științelor, limbilor clasice etc.) și care nu pot funcționa eficient și sustenabil prin finanțarea de bază. Proiectul recent de finanțare a studiilor universitare de masterat didactic este un bun model ca punct de plecare.
c. Majorarea coeficienților de cost pentru programe cu dublă specializare, unde standardele ARACIS impun un volum mărit al activităților didactice și trecerea din anul universitar 2021-2022 la programe de studii cu durata 4 ani pentru acestea, în baza unei analize făcute prin raportare la programe similare din țări ale Uniunii Europene.
d. Scoaterea veniturilor proprii ale universităților din calculul deficitului public național, permițând astfel universităților realizarea de investiții necesare pentru menținerea competitivității.
6. Promovarea meritului și performanței, dar și a incluziunii și echității în rândul studenților, printr-un sistem coerent de suport constând în:
a. burse de performanță, de merit și burse sociale;
b. finanțare publică a studiilor;
c. împrumuturi garantate public acordate tinerilor pentru studii;
d. locuri de cazare de calitate în cămine studențești/sprijin pentru locuire;
e. acces la masa pregătită în cantine universitare;
f. consiliere academică și în carieră adecvate.
7. Crearea unui mecanism de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților și realizarea interoperabilității tuturor platformelor electronice de gestiune a elevilor, studenților și absolvenților (SIIIR, REI, ANS, RMUR, REVISAL etc.) și includerea ratei reale de angajabilitate între indicatorii de performanță.
8. Întărirea autonomiei universitare, concomitent cu promovarea democrației academice și a culturii participării, printr-un set de principii și reguli ce vor promova, de la nivelul departamentelor și până la vârful universității, libertatea de gândire și de exprimare, votul democratic și evitarea abuzurilor, a nepotismului și a altor practici nedemocratice.
Reformele propuse de noi trebuie implementate nu în favoarea cuiva sau în defavoarea altcuiva, ci pornind de la principii și de la interesul colectiv național. Astfel, vor fi acceptate și susținute de comunitatea academică și de societate, indiferent de regimurile politice și de partidele sau coalițiile de guvernare. De aceea, propunem inițiative și linii de finanțare noi, suplimentare, cu menținerea celor actuale, mai degrabă decât desființate unor structuri și programe actuale. De exemplu, promovarea dimensiunii de cercetare și a celei internaționale în mediul universitar nu exclude menținerea universităților de importanță locală sau regională cu misiune preponderent centrată pe educație și cu finanțare mixtă, națională dar și locală.
Pe de altă parte, reiterăm principiul transparenței și al predictibilității și considerăm că nicio modificare a legislației nu trebuie adoptată și implementată fără consultare publică așa cum, din păcate, s-a procedat frecvent în ultimii ani cu legislația din domeniul educației.
Pentru ca aceste măsuri și altele specifice educației și cercetării, să fie agreate și implementate la nivel național fără a fi ulterior chestionate și modificate, propunem elaborarea sub patronajul Președintelui României a unui document privind reforma educației și cercetării în România, document care să fie agreat și semnat de toate partidele politice parlamentare până la sfârșitul anului 2021.
Semnatari
Prof. univ. dr. Marilen Gabriel PIRTEA – Rector Universitatea de Vest din Timișoara și Președintele în exercițiu al Consorțiului Universitaria
Prof. univ. dr. Marian PREDA – Rector Universitatea din București
Prof. univ. dr. Daniel DAVID – Rector Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca
Prof. univ. dr. Tudorel TOADER – Rector Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR – Rector Academia de Studii Economice din București
