Caz fără precedent în justiţia din România, procurorii DNA cer magistraţilor să desfiinţeze 8 sentinţe judecătoreşti definitive, prin care s-au schimbat proprietarii a aproape 470 de hectare de teren. Solicitarea a fost făcută în dosarul în care a fost trimisă în judecată Floriţă Boloş (60 de ani), fosta preşedintă a Judecătoriei Ineu – scrie adevarul.ro.
Miza: 468 de hectare situate în comuna Zărand
Fosta judecătoare este acuzată de abuz în serviciu, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. În acelaşi dosar a mai fost trimis în judecată unul dintre principalii beneficiari ai sentinţelor, afaceristul Petre Georgiu, acuzat de uz de fals. Ancheta DNA în cazul judecătoarei Boloş a dezvăluit că aceasta ar fi încălcat norme elementare de drept, atunci când a pronunţat cele 8 sentinţe judecătoreşti, în perioada 2010-2012. Miza proceselor erau 329 parcele de teren, în suprafaţă de 468,6 hectare, situate în comuna Zarand (Arad).
A judecat fără să aibă competență!
Prima încălcare flagrantă a legii: competenţa de judecată a terenurilor din Zarand nu ţinea de Judecătoria Ineu, ci de Judecătoria Chişineu-Criş. Altfel spus, Boloş nu trebuia să judece aceste dosare, dar a făcut-o. A doua neregulă majoră: la dosare nu există dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil, aproximativ 41.000 de lei. Oricum, Boloş, atunci când motiva sentinţele, scria că aceste taxe erau plătite. Cererile de judecată care nu conţin dovada plăţii taxelor şi nu sunt timbrate sunt anulate. Primăriile care trebuiau să primească aceste taxe îi cer acum banii fostei judecătoare.
Soluțiile din cauzele civile au fost pronunţate de Boloş în absenţa părților
Este vorba de titularii dreptului de proprietate şi a probelor necesare. Practic, în cele mai multe cazuri, se cerea să se constate dreptul de proprietate în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare, dar nu se verificau titlurile de proprietate. Din acest motiv, atunci când se întabulau imobilele, acestea se suprapuneau cu alte terenuri. În unele cazuri, procesele rămâneau definitive şi irevocabilă încă de la Judecătorie, deoarece persoane din anturajul judecătoarei înregistrau la instanţă cereri în numele părţilor din dosarele civile privind renunţarea la calea de atac. Astfel, deciziile judecătoarei nu ajungeau la Tribunal sau Curtea de Apel. În timpul anchetei, Boloş nu a vrut să dea declaraţii. Magistratul nu are pe numele său niciun bun, aşa că procurorii DNA nu au avut pe ce să pună sechestru asigurător, pentru recuperarea prejudiciului.
„Păpușarul?” – nimeni altul decât Ioan Florin Moț, fostul primar al Zărandului
Cine era păpuşarul Potrivit procurorilor DNA, numitorul comun al celor 8 sentinţe care ar fi fost date fraudulos de Floriţă Boloş este fostul primar din Zarand, Florin Ion Moţ. Ancheta a dezvălut că acesta era în spatele tuturor tranzacţiilor, direct sau cu ajutorul unor intermediari. Edilul a intrat pentru prima dată în atenţia mass-media naționale în 2010, atunci când a fost şantajat de fostul patron al OTV, Dan Diaconescu. Realizatorul TV i-a cerut edilului 200.000 de euro pentru a opri o campanie mediatică privind tranzacţii imobiliare ilicite, iar Moţ a plătit 30.000 de euro. În iulie 2013, Moţ a ajuns şi el la DNA, după ce a fost prins în flagrant când primea şpagă suma de 10.000 de euro, pentru avizarea unor documente necesare unui afacerist pentru a înscrie la Cartea Funciară un teren de 250 de hectare. În acest caz, el a fost condamnat, în 2014, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru acuzaţia de mită. Necazurile, edilului nu s-au oprit aici, iar dosarele au început să curgă. În aprilie 2016, a venit o altă condamnare, 5 ani de executare, într-un dosar de înşelăciune. Decizia nu este definitivă, dar a fost de ajuns pentru ca Moţ să fie demis din funcţia de primar.
Moţ a scăpat de anchetă pentru că probele nu au fost concludente
Era vorba de un dosar în care pe rol era un litigiu privind 37,6 hectare de teren în Zarand. Pentru a dovedi cum a ajuns proprietar al terenului, Moţ a depus în instanţă un antecontract de vânzare-cumpărare, încheiat în 2002 cu proprietarul imobilului, Aurel Somoşan. Surpriza anchetatorilor a fost atunci când au descoperit că Somoşan decedase cu aproape 40 de ani în urmă, în 1965, şi nu avea cum să încheie în 2002 acest antecontract. De altfel, procurorii DNA au verificat cine deţine titlul de proprietate, ei au văzut că acesta era corect, pe numele moştenitorilor lui Aurel Somoşan. Procurorii nu au descoperit cine a fost cel care a semnat la rubrică „vânzător” în locul lui Somoşan. O expertiză făcută de poliţiştii din Arad a fost neconcludentă, şi a concluzionat că semnătura a fost „probabil” executată de Moţ.
Floriţa Boloş execută în prezent o condamnare de patru ani de închisoare într-un dosar de corupţie
Ea a fost găsită vinovată că a cerut şi a primit 13.000 lei şi 5.500 de euro de la două persoane, pentru a pronunţa sentinţe favorabile. Acuzaţiile: luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată, abuz în serviciu şi fals intelectual. În esenţa era vorba de acuzaţii aproape similare ca în cel mai recent dosar al său. De altfel, şi în acest caz, Boloş a pronunţat o sentinţă civilă prin care a admis în totalitate cererea de chemare în judecată formulată de mituitor, în condiţiile în care în dosar nu era îndeplinită procedura de citare cu niciuna din cele 12 părţi din dosar. Ea îl învăţa pe unul dintre mituitori cum să facă demersurile în instanţă: „Îţi dau un model de precontract ce trebe’ încheiat cu vânzătorii. Judecătoarea era atât de influentă, încât reuşea să-şi repartizeze singură dosarul, păcălind Ecris-ul, programul informatic al instanţelor. „’90 la sută… La mine sau… da, la mine sau la colegul… care nu mai tot ţinem. Da, la Tripa, care nu mai ţine 60 de zile”, spunea Boloş. Colegul ei era judecătorul Aurel Tripa, fost preşedinte al Judecătoriei Ineu, și el condamnat în 2014 pentru corupţie la 2 ani şi 6 luni cu suspendare. Boloş explica că instanţa este împărţită între ea şi Tripa, şi doi judecători tineri, care sunt corecţi şi nu judecă dosarele dacă nu este îndeplinită procedura. „Domnule, din ăştia tineri care acuma au terminat şi ei stagiatura şi care pur şi simplu înnebunesc oamenii!… Întorc lumea pe dos, dar ne întorc pe noi pe dos. Pentru că noi în situaţia asta avem tot mai puţine cauze”, se plângea Boloş. Ea o critica şi pe preşedinta instanţei, care era o judecătoare tânără, şi nu era „abordabilă”: „Îi o nebună…Şi-i foarte tipicară”.
Foto: pressalert.ro
1 comentariu. Leave new
Prea multe aranjamente în justiție între mafioți și judecători.Se impun sancțiuni mai severe pentru stoparea fenomenului.Să fie confiscate, în favoarea statului, valorile materiale obținute în mod fraudulos.
Judecătorilor care și-au încălcat jurământul și au comis fapte grave de corupție, să le fie interzis dreptul de practică.