Dronele, pericolul nevăzut

drona
Distribuie:

Drona este „noul trend”, folosită într-un cadru larg, de la evenimente private și de divertisment, până la transport de diverse încărcături în scop comercial / medical/ umanitar, activități de salvare, activități ilicite de contrabandă sau de spionaj și, nu în ultimul rând, folosită ca armă de război. Însă dronele folosite haotic pot fi un real pericol pentru operațiunile aeriene. Despre aceste pericole, dar și despre reglementările legale aplicabile cu privire la condițiile în care putem zbura cu dronele, am solicitat mai multe informații de la Serviciul de Securitate al Aeroportului Arad.


Text pus la dispoziție de conducerea Serviciului de Securitate al Aeroportului Arad:

Dronele denumite în aviația generală UAV, „sistem de aeronavă fără pilot la bord și echipamentul cu care este comandată de la distanță”,  au o istorie fascinantă și deși astăzi sunt asociate cu fotografii, filmare și divertisment, inițial scopul lor era cu totul diferit. Începuturile dronei ne trimit la anul 1849 când Julius H. Neuman a inventat prima dronă care la vremea respectivă era folosită în scop militar pentru recunoașteri. Evoluția tehnologică rapidă a dronei a transformat semnificativ performanțele acestora, făcându-le mai inteligente, mai autonome și mai ușor de manevrat. Progresele recente în domeniul inteligenței artificiale, realității augmentate și învățărea automată, toate aceste inovații au permis dronelor să îndeplinească sarcini dificile și de nebănuit ceea ce în prezent permite ca acestea să fie folosite cu succes în tot mai multe domenii de activitate.

Operarea dronelor, fie autonom, fie controlată de un operator la sol, are un impact semnificativ în diverse domenii, de la aplicații comerciale și civile până la scopuri militare.

În cazul tehnologiilor militare, dezvoltarea și utilizarea dronelor au revoluționat modul în care sunt desfășurate operațiunile, oferind un avantaj semnificativ în ceea ce privește precizia, eficiența și costurile mai reduse comparativ cu metodele tradiționale. Datorită echipamentelor avansate de navigare, a capacităților de monitorizare și a tehnologiilor de control de la distanță, UAV-urile pot fi folosite pentru misiuni complexe, inclusiv pentru atacuri precise asupra unor ținte strategice. Datorită dezvoltării tehnologice, dronele au putut să fie construite fie la o scară foarte mică,  fie construite astfel încât să poată transporta pe distanțe lungi, fel și fel de încărcături militare, nevăzute, neauzite.

Revenind la securitatea aeronautică, putem concluziona faptul că dronele folosite haotic pot fi un real pericol pentru operațiunile aeriene. Modul de construcție, cumpărare și de folosire, sunt foarte clar statutate de către legislația U.E. Pentru țara noastră prevederile referitoare la drone sunt stipulate în Codul Aerian.  Cu toate acestea trebuie să fie foarte bine înțeles că o dronă „de jucărie” sub 250 de grame comercializată în orice magazin fără restricții este accesibilă oricărei persoane care o poate manevra fără nicio pregătire, în zona aeroporturilor, fapt ce poate duce la perturbarea inconștientă a traficului aerian.

Dronele profesioniste sunt prevăzute cu camere de filmare tot mai performante care pot spiona de la distanță sau tot datorită caracteristicilor tehnice constructive pot transporta pe zona de operațiuni a unui aeroport fel și fel de încărcături pirotehnice. Un lucru interesant este sistemul geofancing (geofencing-ul  este utilizarea tehnologiei de navigație bazate pe locație, cum ar fi GPS-ul, pentru a crea granițe geografice virtuale și a defini acțiuni specifice care trebuie desfășurate la sau în interiorul acestor granițe), cu care acestea sunt dotate și care este o tehnologie crucială pentru siguranța și controlul pilotării dronei, având un rol semnificativ în prevenirea incidentelor și în respectarea reglementărilor aeriene. Aceasta permite stabilizarea unor limite geografice virtuale, care controlează automat rutele și vehiculele dronelor, asigurându-se că acestea nu intră în zonă interzise sau restricționate. Concret, o dronă nu se poate folosi în zonele restricționate conform hărțiilor EASA, deoarece aceasta nu se va ridica fiind limitată electronic. Totuși operarea poate avea loc dacă sistemul este deblocat de firma producătoare pe baza unor convenții. Nu același lucru se întâmplă însă în cazul dronelor de jucărie care nu sunt limitate electronic.

Proliferarea dronelor a ridicat provocări semnificative pentru siguranța și securitatea aeroporturilor

Acestea pot reperezenta o amenințare majoră, mai ales în contextul creșterii numărului de zboruri comerciale și a volumului de pasageri. Amenințările pot include nu doar coliziuni directe cu aeronave, dar și perturbarea activităților aeroportuare, cum ar fi întârzierile sau chiar oprirea lor. Măsurile de prevenire și răspuns la incursiunile cu drone sunt, așadar, esențiale pentru protecția aeriană. Ce este de făcut? Pentru protejarea aeroporturilor față de utilizarea abuzivă a dronelor și prevenirea amenințărilor în domeniul securității aeronautice, autoritățile publice dar și sectorul privat, lucrează activ la dezvoltarea și implementarea unor soluții eficiente de combatere a acestora. Măsurile anti-drone trebuie să fie flexibile și adaptabile, ținând cont de complexitate și diversitatea scenariilor de risc. Aceste soluții sunt esențiale pentru a răspunde provocărilor legate de securitate, dar și pentru a proteja infrastructura sensibilă a aeroporturilor, avioanele, precum și personalul și pasagerii din aeroporturi.

Reglementări în domeniul aviației

Pentru a asigura libera circulație a dronelor și condiții de concurență echitabile în cadrul Uniunii Europene, EASA a dezvoltat norme europene comune. Abordarea adoptată este de a aplica și la drone cele mai înalte standarde de siguranță, aplicate în aviația cu echipaj. Regulile se bazează pe o evaluare a riscului în operare și stabilesc un echilibru între obligațiile producătorilor și operatorilor de drone în ceea ce privește siguranța, respectarea vieții private, a mediului înconjurător, protecția împotriva zgomotului și securitatea. Noile reguli asigură că operatorii de drone – amatori sau profesioniști – vor avea o înțelegere clară a ceea ce este permis sau nu. Acestea vor acoperi fiecare tip de operațiune de la cele care nu necesită permisiunea prealabilă, până la cele care implică aeronave și operatori certificați, precum și cerințele minime de instruire a pilotului la distanță. Operatorii își vor putea opera dronele fără probleme atunci când călătoresc în întreaga UE sau când dezvoltă o afacere care implică drone în întreaga Europă. Reguli comune vor contribui la stimularea investițiilor și inovării în acest sector promițător.

Regulamentele UE 2019/947 și 2019/945 stabilesc cadrul pentru operarea în condiții de siguranță a dronelor în cerul european (Statele Membre UE și EASA). Acestea adoptă o abordare bazată pe risc și, ca atare, nu fac distincție între activități de agrement sau comerciale, iau în considerare greutatea și specificațiile dronei și operațiunea pe care urmează să o desfășoare. Regulamentul UE 2019/947, care este aplicabil obligatoriu începând cu 30 decembrie 2020, se adresează majorității tipurilor de operațiuni și nivelurilor de risc ale acestora. Acesta definește trei categorii de operațiuni: categoriile „deschise”, „specifice” și „certificate”.

  • Categoria „deschise” se referă la operațiunile din categoria de risc inferioară, cu asigurarea siguranței, cu condiția ca operatorul dronelor să respecte cerințele relevante pentru operarea pe care intenționează să o desfășoare. Această categorie este împărțită în alte trei subcategorii denumite A1, A2 și A3. Riscurile operaționale din categoria „deschise” sunt considerate scăzute și, prin urmare, nu este necesară nicio autorizație înainte de a începe un zbor.
  • Categoria „specifice” acoperă operațiuni mai riscante, în care siguranța este asigurată de operatorul de drone care obține o autorizație operațională de la AACR înainte de a începe operațiunea. Pentru a obține autorizația, operatorul de drone este obligat să efectueze o evaluare a riscului de siguranță, care va determina cerințele necesare pentru funcționarea în siguranță a dronei (dronelor).
  • În categoria „certificate”, riscul este atât de mare, încât este necesară licențierea pilotului (piloților) la distanță, certificarea operatorului de drone și a aeronavei pentru a asigura siguranța.
Gestionarea traficului pentru drone va fi asigurată prin spațiul U

Spațiul U este un alt aspect al cadrului de reglementare al dronelor. Acesta creează și armonizează condițiile necesare pentru ca aeronavele cu echipaj și fără echipaj să funcționeze în siguranță în spațiul aerian al spațiului U, astfel încât să se prevină coliziunile dintre aeronave și să se atenueze riscurile aeriene și terestre. Cadrul de reglementare a spațiului U, susținut de reguli clare și simple, trebuie să permită operațiuni sigure cu aeronave în toate zonele și pentru toate tipurile de operațiuni fără pilot. Aceasta este arhitectura și serviciile spațiului aerian care vor asigura zborul sigur al dronelor în zbor. Cadrul de reglementare pentru spațiul U este în prezent în discuție, iar publicarea este planificată pentru 2021.

 Legislație națională

Extras din Codul aerian al României din 2020 – în vigoare de la 19 iunie 2020 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 222 din 19 martie 2020. Formă aplicabilă la 19 iunie 2020.

„Aeronave fără pilot la bord – aeronavă fără echipaj de zbor la bord care poate executa un zbor în mod programat sau controlat de la distanţă; orice dispoziţie a codului aerian referitoare la aeronave se aplică şi aeronavelor fără pilot la bord dacă nu este specificat în mod expres altfel în textul codului;

Operatorul unei aeronave fără pilot la bord, atunci când operează aeronava în câmp vizual direct, are obligaţia încetării activităţii de zbor şi aducerii aeronavei la sol atunci când observă apropierea de zona acesteia de operare a unei aeronave cu pilot la bord.

Art. 15. – (1) În spaţiul aerian naţional sunt interzise:

  1. e) operarea aeronavelor civile fără pilot la bord care transportă armament, materiale radioactive, materiale explozive, precum şi bunuri periculoase încadrate conform documentului Doc. 9284 al Organizaţiei pentru Aviaţia Civilă Internaţională în categoriile substanţe infecţioase (clasa 6, diviziunea 6.2) şi gaze toxice (clasa 2, diviziunea 2.3);

(3) Este interzis zborul aeronavelor ultrauşoare nemotorizate şi al aeronavelor fără pilot la bord deasupra obiectivelor structurilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cu excepţia: zborului autorizat pe rută; aeronavelor deţinute de aceste structuri; situaţiei în care există un acord scris din partea conducătorilor structurilor respective; situaţiilor de forţă majoră.

(5) La solicitarea personalului autorităţilor competente prevăzute la art. 128 alin. (1) operatorul unei aeronave fără pilot la bord este obligat să aducă aeronava la sol în zona indicată, în vederea verificării documentelor de certificare aferente operatorului şi aeronavei.

CAPITOLUL XIV Sancţiuni

Art. 111. – Încălcarea prevederilor prezentului cod aerian atrage, după caz, răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală a persoanelor vinovate.

Art. 112. – Încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu prevăzute de actele normative cu putere de lege sau neîndeplinirea acestora, dacă fapta a pus în pericol siguranţa unei aeronave în zbor şi prin aceasta s-a cauzat o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 115. – (1) Pilotarea unei aeronave de către o persoană care nu posedă documentele de certificare prevăzute de reglementările în vigoare pentru pilotarea aeronavei respective se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

(2) Operarea unei aeronave fără pilot la bord de către o persoană care nu posedă documentele de certificare prevăzute de reglementările în vigoare pentru operarea aeronavei respective se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la 3 ani sau cu amendă.


Orice întrebare despre drone se poate elucida accesând site-ul Autorității Aeronautice Civile Române, secțiunea drone – aici  https://www.caa.ro/ro/pages/drone


Foto: criticarad


Articole asociate:

A intrat în vigoare noul Regulament privind zborul dronelor [VEZI NOILE REGULI]

Ce trebuie să știi dacă ai o dronă? În primul rând, că este aproape ilegal să o folosești!…


 

Categorie: Știri
Etichete: Codul Aerian, drone, Serviciul de Securitate al Aeroportului Arad
Distribuie:
Articolul anterior
[CRITIC GUEST] Bogdan Belu: „Aventuri cu Belu”
Articolul următor
Arădenii în Al doilea Război Mondial (3)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Din aceeași categorie