Pe site-ul elbphilharmonie.de.en și pe pagina de wikipedia vei găsi toate referințele posibile la epica Filarmonică din Hamburg – un complex estetic de arte unificate… ai zice maximum-ul admis la muritori… depăștind practic tot ce există pe fața pământului în materie. Pe propria sa pagină de facebook, ELBPHILHARMONIE HAMBRURG este definită modest ca fiind „Sală de spectacole şi arenă sportivă în Hamburg” – dar este un complex care, efectiv, complexează. Filarmonica din Hamburg a fost inaugurată miercuri în prezenţa oficialităţilor, după mai mulţi ani de amânări şi o investiţie de zece ori mai mare decât se estimase, informează AFP. „A fost o naştere dificilă, însă au adoptat copilul”, a declarat plin de satisfacţie primarul din Hamburg, Olaf Scholz, evocând reacţia celor 1,7 milioane de locuitori ai oraşului la finalizarea edificiului, care a costat 789 de milioane de euro… cam cât a furat un Ghiță mic, de exemplu, într-un an, în România.
De la deschiderea pentru public în urmă cu opt săptămâni, Filarmonica de pe Elba, alintată „Elphie”, a atras o jumătate de milion de vizitatori, fiind vândute deja cele 500.000 de bilete disponibile pentru evenimente planificate până în vară.
Cancelarul Angela Merkel şi preşedintele german Joachim Gauck au participat la concertul inaugural din impunătoarea sală proiectată de firma de arhitecţi elveţieni Herzog & de Meuron.
Situată la extremitatea unui chei de pe Elba, Filarmonica, cu o înălţime de 110 metri, este construită pe structura unui fost depozit, de la care s-au păstrat doar pereţii exteriori din cărămidă. Deasupra a fost înălţată o structură de sticlă al cărei vârf imită forma valurilor.
Edificiul, al cărui cost s-a ridicat la de peste de 10 ori suma estimată iniţial (77 de milioane de euro), nu a fost scutit de controverse, construcţia riscând la un moment dat să fie abandonată din cauza unui conflict între autorităţile locale, arhitecţi şi firma de construcţii. Muzicienii au pus o presiune artistică… de nesuportat pentru autoritățile centrale – un gest rămas în istorie fiind acela de a cânta Requiemul German de Brahms în sala neterminată și în pericol de a rămâne o ruină dramatică.
Deschiderea oficială – caietul-program
Evoluând sub bagheta dirijorului Thomas Hengelbrock, Orchestra „Elbphilharmonie” şi Corul Radiodifuziunii din Hamburg, cărora li s-au alăturat solişti de renume internaţional, au inaugurat noua sală de concerte cu un succes fulminant. Programul a fost deschis cu Uvertura la baletul „Creaturile lui Prometeu” op.43 de Beethoven, urmată de: Uvertura la „Ruy Blas” op.95 de F. Mendelssohn-Bartholdy; „Allegro con spirito” din Simfonia nr. 2, op. 73 de Johannes Brahms, Pan din „Şase metamorfoze după Ovidiu” de B. Britten, „Apples”, „Echos” şi „Prismes” din „Misterele clipei” de Henri Dutilleux, „Dalle piu alte sfere” din „La Pellegrina” de Emilio de Cavaliere, „Photoptosis/ Prelude” pentru orchestră mare de Bernd Alois Zimmermann, „Quam pulchra es/ Motete pentru cinci voci şi basso cotinuo” de Jacob Praetorius, „Furioso” de Rolf Liebermann, „Amarilli, mia bella” din „Le nuove musiche” de Giulio Caccini, Finale din „Turangalila” – simfonie pentru pian de Olivier Messiaen, arie din Parsifal de Wagner.
Colişti: Ansamblul „Praetorius”, Kalev Kuljus- oboi, Margret Koll- harfă, Thomas Bloch – Ondes Martenot, Xie Ya-ou- pian, Iveta Apkalna- orgă, Hanna-Elisabeth Müller- soprană, Wiebke Lehmkuhl- alto, Philippe Jaroussky- contratenor, Pavol Breslik- tenor, Sir Bryn Terfel- bass-bariton.
(VEZI VIDEO – AICI – PARTEA A DOUA A CONCERTULUI)
Discursuri de salut s-au făcut auzite din partea primarului oraşului Hamburg – Olaf Scholz, a preşedintelului Germaniei – Joachim Gauck, a lui Jacques Herzog (din partea firmei de arhitectură Herzog& de Meuron) şi a directorului general al Elbphilharmonie – Christoph Lieben-Seutter.
Urmează, timp de trei săptămâni, un veritabil festival care va reuni pe scenele din cadrul uriaşei incinte orchestre, ansambluri camerale şi solişti din prima linie a muzicii mondiale.
Cum nu se poate mai inspirat mometul ales de Radio România Muzical de a-i solicita un interviu violonistului român Florin Paul, concertmaistru al Orchestrei NDR din Hamburg, care s-a aflat pe scena inaugurală
Violonistul Florin Paul este din 1995 concertmaistru al Orchestrei NDR din Hamburg, cea care este de acum ansamnblul în rezidență la noul edificiu cultural „Elbphilhamonie” din marele port de la Marea Baltică. După repetiția generală a programului festiv de deschidere a activității în această sală deosebită, mult așteptată în peisajul cultural german, a avut amabilitatea de a acorda un interviu telefonic, prefațând transmisiunea directă audio și video a evenimentului la Radio România Muzical, miercuri 11 ianuarie, de la 21,10
În calitate de Concertmaistru al Orchestrei NDR Elbphilharmonie vă veți afla pe scenă în această seară, la concertul inaugural al noii săli din Hamburg, un moment cu totul deosebit nu numai pentru acest oraș ci și pentru viața culturală din întreaga Germanie.
Este adevărat. Evenimentul este privit astfel și aici: nu este întâmplător faptul că dna cancelar Angela Merkel și președintele Germaniei, dnul Gauk vor fi prezenți (și Dnul Gauk va ține probabil un discurs).
Înțeleg că ati repetat deja în această sală despre se afirmă că are o acustică …specială !
Acustica în sala aceasta este deosebită și cred că este o sală aproape unică în Europa prin construcția ei: este aproape ca o… biserică ! Nu este o sală de concert în formă de paralelipiped așa cum sunt sălile vechi (există și expresia germană „cutie de pantofi”)… cu arhitectura lor intrată în tradiție. Aceste săli vechi – așa cum este și cea celebră de la Viena, care a apărut acum recent la televizor in concertul de Anul Nou – sunt mai toate construite în aceeași manieră.
Noi am vrut ceva deosebit și probabil că un model a fost sala Filarmonicii din Berlin, care este tot așa concepută în formă de arenă, cu orchestra în partea ei cea mai joasă; este ca o arenă sportivă pe undeva, noi stăm în partea cea mai joasă a sălii și spectatorii sunt de jur împrejurul nostru, există scaune și în spatele orchestrei. Sala se ridică în înălțitme foarte mult în așa fel încât sunt patru nivele de spectatori. Sala noastră este construită foarte liber (nu există balconul 1 sau 2) , aceste balustrade sunt concepute atât de liber încât se poate merge de jos până sus „dintr-o bucată”, ca pe o mare spirală.
Referitor la programul concertului inaugural, ținut în mare secret și reprezentând un fel de scenariu imaginat de dirijorul Thomas Hengelbrock….
Este și o trimitere istorică bineînțeles, dar se va lega și de secolul 20 foarte mult. El a vrut să aibă un program care să reprezinte în mod special inaugurarea sălii, să fie ca un fel de „facere a lumii” pentru Hamburg. Deci, pornind de la inspirația cosmică, reflectată mult în literatura din secolul XX, sunt și multe trimiteri în muzica barocă și atunci vom crea un concert în care vor fi cântate mai multe lucruri chiar și în afara scenei, de pe diversele terase, balcoane ale sălii, vor fi ansambluri mici și câțiva soliști care vor cânta lucrări și din Evul Mediu, chiar foarte vechi și deci este o combinație foarte frumoasă pentru a arăta complet toate calitățile acestei săli și a face publicul să participe la o naștere, o renaștere muzicală în Hamburg.
