CONTEXT
- Jumătate de milion de ani de viață potențial pierduți prin decese premature în rândul femeilor, 65% prin decese premature prin cancer
- Aproape 70% dintre româncele consideră starea lor de sănătate bună sau foarte bună
- 1 din 5 din românce se confruntă cu o problemă de sănătate persistentă sau o boală cronică
- Peste 45000 de cazuri noi de cancer sunt diagnosticate anual în rândul femeilor din România
- România este tara UE cu cele mai înalte rate de mortalitate prematură prin cancer de sân și cancer de col uterin
În contextul Săptămânii Europene de Luptă împotriva Cancerului,
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer lansează o serie de materiale informative menite să atragă atenția asupra celor mai importante teme pentru pacienții din România, dar și pentru societatea românească, de la prevenție, depistarea timpurie a cancerului, la acces la tratamente inovatoare și suport pentru creșterea calității vieții pacienților oncologici.
Aproape 70% dintre româncele cu vârsta peste 16 ani consideră starea lor de sănătate ca fiind bună sau foarte bună, unul dintre cele mai ridicate procente din Europa Această percepție determină un nivel scăzut de adresabilitate pentru servicii de prevenție primară, precum vaccinarea, sau la controle periodice preventive care permit depistarea unor boli cronice în stadii timpurii.
Conform datelor EUROSTAT, doar 1 din 5 femei din România declară că suferă de o afecțiune cronică sau se confruntă cu o problemă de sănătate de lungă durată, comparativ cu aproape 2 din 5 femei în medie în Uniunea Europeană. Însă, faptul că speranța de viață sănătoasă este cu 10% mai mică decât media Uniunii, iar speranța de viață la naștere este pe penultimul loc (79.2 ani), la peste 6 ani distanță de valoarea maximă din UE27, susține ideea că diagnosticul unor morbidități prevenibile și/sau tratabile este întârziat în România.
Anual, peste 45000 de cazuri noi de cancer sunt diagnosticate în rândul femeilor din România, cele mai frecvente fiind cancerul de sân (circa 28% din total), cel colorectal (12%), cancerul de col uterin (7.4%) și cancerul pulmonar (7%). Din păcate, majoritatea cazurilor sunt depistate în stadii avansate, când tratarea cancerului este mai dificilă.
Ponderea femeilor ce auto raportează că nu au beneficiat în cursul vieții de un examen mamografic pentru depistarea cancerului de sân era de peste 6 ori mai mare în
rândul româncelor comparativ cu media media europeană (71,6% fata de 11,4% ) în 2019.
Aproape jumătate (47%) din femeile din România nu au beneficiat în cursul vieții de un test Papanicolau pentru depistarea cancerului de col uterin, comparativ cu 11% în medie în UE. Aceste date vin să explice faptul că România este țara UE cu cele mai înalte rate de mortalitate prematură prin cancer de sân (139% raportat la rata mediană din UE27) și prin cancer de col uterin (462% raportat la rata mediană din UE27).
Din totalul deceselor prin cancer în rândul femeilor, aproape un sfert sunt cauzate de cancerul de sân (16.8%) și de col uterin (7.7%). Anual România pierde prin decesele premature de orice cauză înregistrate la femei peste jumătate de milion de ani de viață potențial, 65% dintre aceștia fiind atribuibili cancerului.
Într-o perioadă în care sănătatea femeilor poate fi o temă adesea neglijată pe fondul unor factori culturali și socio-economici, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer trage un semnal de alarmă privind nevoia de a prioritiza sănătatea româncelor și de a combate cancerul în rândul acestora, în linie cu strategiile Organizației Mondiale a Sănătății și a Planului Național de Cancer. Este necesară alocarea urgentă de resurse financiare pentru investiții în educație pentru sănătate, prevenție, depistarea timpurie și tratamentul cancerelor în rândul femeilor. Compensarea accelerată a unor tratamente personalizate ce vizează stadii timpurii sau avansate ale unor cancere feminine, ar da o șansă la viață acestor paciente care nu au beneficiat, din păcate, de acces la servicii de prevenție la standarde europene.
Deși în cazul celui mai agresiv tip de cancer de sân, cancerul de sân triplu negativ (TNBC), la nivel european sunt disponibile tratamente inovatore, pacientele din România cu TNBC depistat în stadii timpurii nu au încă acces la această terapie.
„Cancerul mamar triplu negativ (TNBC) are un risc mare de recurenţă în primii cinci ani, așa că este important ca pacienții să aibă acces la noi terapii care pot reduce riscul de progresie a bolii. Prima și singura imunoterapie împotriva acestei afecțiuni în stadii timpurii a fost aprobată în Europa exact în urmă cu 2 ani, iar astăzi avem dovada că prin administrarea acesteia în stadiile incipiente ale TNBC putem spera la vindecare”, afirmă Cezar Irimia, președinte al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer. (foto principală)
În lipsa accesului la tratamentul adecvat, pentru o parte dintre paciente se pierde oportunitatea vindecării sau a reducerii riscului de recidivă. Într-o situație similară se află și pacientele cu cancer de col uterin în stadii avansate care încă nu au acces la tratamente inovatoare.
„România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin din UE27. Ca societate este nevoie să facem mai mult pentru pacientele cu cancer, dar și pentru a educa femeile să nu își neglijeze sănătatea, cu atât mai mult cu cât la acest moment există soluții de prevenție și diagnostic precoce și tratament care dau rezultate. Nu trebuie să mai privim neputincioși suferința acestor femei, pentru care fiecare zi de viață în plus contează. Pacientele cu cancere de sân triplu negativ sau de col uterin sunt de regulă femei tinere, de până în 50 de ani. Ca urmare, impactul social al bolii la nivel de pacient și familie este unul major, întrucât femeile sunt mai predispuse decât bărbații să se confrunte cu o catastrofă financiară din cauza cancerului, cu consecințe dramatice pentru copiii și aparținătorii unei astfel de paciente”, continuă Cezar Irimia.
Conform datelor ECIS, mortalitatea prin cancer în rândul femeilor din România este estimată să crească până în 2040.
Biroul de presa FABC
