Fizicianul britanic Stephen Hawking (n. 8 ianuarie 1942, Oxford/Anglia) a murit la vârsta de 76 de ani – a anunțat familia sa în dimineața de miercuri, 14 martie, 2018. Fizicianul s-a stins din viaţă în linişte la locuinţa sa din Cambridge în cursul dimineţii.
Stephen Hawking s-a născut în ziua când se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei și a murit la aceeași dată la care s-a născut Albert Einstein. Și-a făcut educația la St. Albans School (Hertfordshire) și la University College (Oxford). În 1962 – la vârsta de 20 de ani – a obținut titlul de Doctor în Fizică la Trinity Hall din Cambridge, unde și-a început activitatea didactică și științifică.
În 1963, la vârsta de 21 de ani, Hawking observă pentru prima dată o slăbiciune a mușchilor. În urma unui examen medical, se constată o boală progresivă de neuron motor, afecțiune cunoscută sub numele de Scleroză laterală amiotrofică. I se dau maximum 2 ani de trăit. Hawking nu cedează, continuă să lucreze, în ciuda agravării continue a invalidității. Se căsătorește în 1965 cu Jane Wilde (divorțând ulterior, în 1995, după o separare ce dura din 1990), și va avea trei copii. Paralizia progresează și, cu timpul, devine complet imobilizat, își pierde vocea și este constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat (conceput special pentru el de un prieten), care poate fi controlat cu mișcări ale capului și globilor oculari, la o viteză de cincisprezece cuvinte pe minut. Infirmitatea nu îl poate împiedica să își continue activitatea didactică și științifică. În 1995 se căsătorește din nou, cu Elaine Mason. În data de 20 aprilie 2009, Universitatea Cambridge a declarat că Hawking este „foarte bolnav”, și a fost internat la spitalul Addenbrooke. A doua zi s-a declarat că starea lui este stabilă, dar pentru observație și o recuperare integrală, este în continuare ținut la spital.
Fizicianul care a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962 a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi a fost membru al Academiei de Știinţe a USA.
***
Principalele sale domenii de cercetare sunt cosmologia teoretică, relativitatea generală și mecanica cuantică. În anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra originii și evoluției universului în expansiune, din momentul „marii explozii inițiale” („The Big Bang”) și întreprinde studii asupra relației dintre găurile negre din univers și termodinamică. Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste găuri negre au o durată de existență limitată, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducând la o „evaporare” treptată a acestora sub forma a ceea se se va numi „radiația Hawking”. Mai târziu, revine asupra acestei teorii, admițând că radiația se produce indiferent de procesul ce are loc înlăuntrul unei găuri negre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscută sub numele de paradoxul informațional al găurilor negre. La Conferința Internațională asupra Relativității Generale și Gravitației din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis ideea că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informații asupra întregii materii pe care au asimilat-o.
Foarte populare sunt cărțile sale de popularizare a științei, pentru nespecialiști: A Brief History of Time, 1988 (publicată în limba română sub titlul Scurtă istorie a timpului, 2004), Einstein’s dream, 1993 (Visul lui Einstein și alte eseuri), The Universe in a Nutshell, 2001 (Universul într-o coajă de nucă, 2004) și A briefer history of time, în colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 (O mai scurtă istorie a timpului).
Stephen Hawking a construit un calculator la vârsta de șaisprezece ani, folosind piese de schimb.
***
Copiii săi, Lucy, Robert şi Tim, au declarat pentru BBC că sunt profund întristaţi de moartea tatălui lor. „Suntem profund întristaţi de decesul iubitului nostru tată” au transmis Lucy, Robert şi Tim, copiii regretatului fizician. „A fost un mare om de ştiinţă şi un om extraordinar, a cărui activitate şi moştenire vor dăinui mulţi ani“. Familia a lăudat „curajul şi persistenţa” fizicianului, adăugând că „inteligenţa şi umorul acestuia au inspirat oameni din întreaga lume.”
***
Fizicianul era ateu declarat, afirmând în repetate rânduri că nu crede în existenţa lui Dumnezeu, „deoarece există numeroase explicaţii de natură ştiinţifică, mult mai convingătoare, asupra originii Universului”, relatează publicaţia Huffington Post. Savantul menţiona, de asemenea, că miracolele religioase „nu sunt compatibile” cu adevărul ştiinţific. „Înainte de a înţelege ştiinţa, era firesc să credem că Dumnezeu a creat Universul. Acum însă, ştiinţa are capacitatea să ne ofere explicaţii mult mai convingătoare asupra proceselor prin care există viaţa”, a declarat Stephen Hawking, la vârsta de 72 de ani, pentru ziarul spaniol „El Mundo”.
***
Coincidența… sau un sistem de ecuații prea complicat pentru puterea de înțelegere a minții omenești, face ca data morții savantului ateu să coincidă cu „Ziua π” – zisă și „Crăciunul Tocilarilor”
Ziua pi este o celebrare anuală a constantei matematice π (pi) și este serbată pe 14 martie (3/14 în formatul lună/zi) din moment ce 3, 1 și 4 sunt primele trei cifre importante ale lui π. În 2009 Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii a susținut desemnarea unei „zile pi” și celebrarea ei în întreaga lume.
În anul 2015, Ziua pi a căpătat o importanță deosebită pe 3/14/15 la 9:26:53 (a.m. și p.m.), data și ora reprezentând primele 10 cifre ale lui π.[4] Aceeași secundă a conținut de asemenea un anumit moment, numit Pi Instant, corespunzător tuturor cifrelor lui π.
Ziua Mondială a Numărului Pi, o iniţiativă apărută la început în Statele Unite ale Americii pentru a promova matematica în rândul copiilor, s-a transformat în ultimii ani într-un veritabil „Crăciun al tocilarilor”, fiind sărbătorită în lumea întreagă atât de către copii, cât şi de adulţi, cel mai adesea prin degustări de plăcinte.
Mai mult, data de 14 martie are și o altă conexiune cu fizica și Universul în ansamblul său enigmatic și impresionant: în 14 martie 1870 s-a născut Albert Einstein.
În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică. Cele mai multe dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de teoria relativității restrânse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, și de teoria relativității generalizate (1915) care extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitației. Alte contribuții ale sale includ cosmologia relativistă, teoria capilarității, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicații în mecanica cuantică, explicarea mișcării browniene a moleculelor, probabilitatea tranziției atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietățile termice ale luminii (al căror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiației (ce include emisia stimulată), teoria câmpurilor unitară și geometrizarea fizicii. Cea mai cunoscută formulă a lui Einstein este E=mc² , care cuantifică energia disponibilă a materiei. Pe această formulă se bazează atomistica, secțiunea din fizică care studiază energia nucleară.
Einstein nu s-a manifestat doar în domeniul științei. A fost un activ militant al păcii și susținător al cauzei poporului evreu căruia îi aparținea și a publicat peste 300 de lucrări științifice și peste 150 în alte domenii.
Surse:Google, Wikipedia, Mediafax, adevarul.ro
Foto: sputniknews.com
