Pe 2 mai 2026, Organizația Mondială a Sănătății primea o notificare îngrijorătoare din partea Regatului Unit: la bordul unei nave de croazieră olandeze care traversa Oceanul Atlantic apăruseră mai multe cazuri de boală respiratorie severă, inclusiv două decese. Patru zile mai târziu, bilanțul arăta 3 morți, 8 cazuri — din care 3 confirmate prin laborator — și o tulpină de hantavirus Andes transmisibilă între oameni, identificată pentru prima dată pe o navă de croazieră. Institutul Național de Sănătate Publică din România a intervenit rapid cu un comunicat oficial: riscul pentru europeni este foarte scăzut, dar hantavirusul există și în România — 15 cazuri în ultimii trei ani.
MV Hondius — nava care a declanșat alerta internațională
MV Hondius este un vas de croazieră de lux operat de compania olandeză Oceanwide Expeditions, specializată în turism de expediție în zone îndepărtate — Antarctica, Arctica, insulele sub-antarctice. Nava a plecat din Ushuaia, Argentina, pe 20 martie 2026, cu 147 de persoane la bord — pasageri și echipaj — cu destinația Insulele Canare, via Insulele Capului Verde.
Traseul a inclus opriri în Antarctica, Insula Georgia de Sud, Insula Tristan da Cunha, Insula Sfânta Elena și Insula Ascension — unele dintre cele mai izolate teritorii de pe planetă, cu faună sălbatică abundentă, inclusiv colonii mari de rozătoare.
Pe 6 aprilie 2026, primul pasager a dezvoltat simptome de febră și dureri de cap. Pe 11 aprilie, a murit la bord. La momentul respectiv, cauza morții era neclară. Nu s-a ridicat nicio alarmă publică.
Cronologia focarului — de la primul deces la alertă internațională
11 aprilie 2026 — Un bărbat olandez de 70 de ani moare la bord. Rămășițele sale sunt depuse temporar în Insula Sfânta Elena, urmând să fie repatriate în Olanda.
24 aprilie 2026 — Soția lui, 69 de ani, olandeză, coboară la mal în Insula Sfânta Elena cu simptome gastrointestinale. Se îmbarcă pe un zbor spre Johannesburg, Africa de Sud. Starea ei se deteriorează rapid în timpul zborului.
26 aprilie 2026 — Femeia moare la sosirea în departamentul de urgențe din Johannesburg. Testul PCR confirmă ulterior infecția cu hantavirus Andes.
27 aprilie 2026 — Un pasager britanic este evacuat medical de pe Insula Ascension spre Africa de Sud, unde ajunge în stare critică la terapie intensivă. Testul îl confirmă pozitiv pentru hantavirus Andes.
2 mai 2026 — O cetățeancă germană moare la bord. Cauza nu a fost încă confirmată oficial, dar este tratată ca caz suspect. OMS primește notificarea oficială din partea Regatului Unit.
2 mai 2026 — Laboratorul din Africa de Sud confirmă hantavirus la pacientul britanic din ICU. OMS activează mecanismul IHR — același protocol folosit în pandemia COVID-19, dar cu evaluare de risc complet diferită.
5 mai 2026 — Centrul pentru Boli Virale Emergente al Spitalului Universitar Geneva identifică tulpina exactă: virusul Andes. Proba provenea de la un pasager care debarcase și fusese testat pozitiv în Elveția.
6 mai 2026 — OMS actualizează bilanțul: 8 cazuri totale, 3 morți, 3 cazuri confirmate prin PCR, 5 suspecte. Trei pasageri sunt evacuați cu avioane medicale echipate spre spitale specializate în Europa. Nava se îndreaptă spre Tenerife, Insulele Canare.
De ce contează tulpina Andes — și de ce nu e COVID
Hantavirusurile sunt o familie de virusuri transmise în principal de rozătoare. Omul se infectează prin inhalarea aerosolilor din urina, fecalele sau saliva rozătoarelor infectate — nu prin contact direct cu alt om infectat.
Există zeci de tulpini de hantavirus în lume. Aproape toate se transmit exclusiv de la rozătoare la om. Virusul Andes face excepție: este singura tulpină pentru care transmiterea limitată de la om la om a fost documentată în focare anterioare din Argentina și Chile — în special între persoane care împart același pat sau aceleași spații închise.
Acest detaliu explică de ce OMS a activat mecanismul IHR și de ce focarul de pe MV Hondius este monitorizat cu atenție specială. Totuși, epidemiologul OMS Maria Van Kerkhove a subliniat clar la conferința de presă din 5 mai: transmiterea de la om la om cu virusul Andes este „rară, prin contact foarte strâns — persoane care dorm în același pat, împart mâncarea.” Nu este comparabil cu modul de transmitere al COVID-19 sau gripei.
Reprezentanta OMS Ann Lindstrand a fost întrebată direct dacă hantavirusul reprezintă o amenințare la nivel de pandemie. Răspuns: „It’s not.”
Rata mortalității în cazul tulpinii Andes poate ajunge până la 50% — semnificativ mai mare decât COVID-19. Dar numărul de cazuri anual la nivel global rămâne în sute, nu în milioane. Cele două virusuri nu sunt comparabile ca potențial epidemic.
Cum se manifestă hantavirusul — simptomele pe care trebuie să le cunoști
Hantavirusul poate provoca două forme distincte de boală, în funcție de tulpina contractată:
Sindromul pulmonar hantavirus (HPS) — forma americană, inclusiv tulpina Andes. Începe cu oboseală accentuată, febră și dureri musculare intense — în special la coapse, șolduri și spate. Urmează dureri de cap, amețeală, frisoane și simptome digestive — greață, vărsături, diaree. La aproximativ două săptămâni de la debut apare faza critică: tuse, dificultăți severe de respirație, senzație de presiune toracică cauzată de acumularea de lichid în plămâni. Boala poate evolua rapid spre insuficiență respiratorie acută și șoc. Rata mortalității: până la 50% în formele severe.
Febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS) — forma europeană și asiatică, inclusiv tulpina Puumala prezentă în România. Afectează în principal rinichii. Simptome: febră bruscă, dureri de cap, dureri abdominale și de spate, tulburări vizuale. Cazurile severe pot include tensiune arterială scăzută, hemoragii interne și insuficiență renală acută. Rata mortalității în Europa: sub 1–5%.
Nu există tratament specific aprobat. Îngrijirea este simptomatică și de susținere — oxigenoterapie, ventilație mecanică în cazurile severe, dializă pentru afectarea renală. Nu există vaccin aprobat în Europa.
Situația din România — 15 cazuri în trei ani, risc scăzut
Institutul Național de Sănătate Publică a publicat miercuri, 6 mai, un comunicat oficial în contextul îngrijorărilor generate de focarul de pe MV Hondius.
Concluzia INSP: riscul pentru populația generală din Europa, în contextul acestui focar, este considerat foarte scăzut.
În România, hantavirusul există — dar este o realitate endemică, nu o amenințare nouă. Supravegherea este realizată în 8 județe din estul țării: Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț și Galați — zone cu populații semnificative de rozătoare de câmp purtătoare ale tulpinii Puumala.
Bilanțul oficial: 15 cazuri în perioada 2023–2026 — 4 cazuri în 2023, 3 în 2024, 7 în 2025 și 1 caz în 2026 până la data publicării comunicatului.
Un detaliu important de reținut: tulpina prezentă în România — Puumala — nu se transmite de la om la om și provoacă o formă de boală mai puțin severă decât tulpina Andes identificată pe nava din Atlantic. Sunt două probleme medicale distincte, cu evoluție clinică diferită.
Cum se poate infecta un român? Prin contact cu rozătoare — direct sau indirect. Inhalarea prafului contaminat cu urina sau fecalele șoarecilor de câmp în spații neaerisite — pivnițe, poduri, hambare, case de vacanță nefolosite — reprezintă principalul risc. Mușcătura directă sau contactul cu blana rozătoarelor infectate sunt căi secundare de infectare.
Ce faci concret pentru a te proteja — măsuri de precauție
Hantavirusul nu se transmite prin aer în condiții normale de viață urbană. Riscul real apare în situații specifice — în special în mediul rural, în spații închise nefolosite sau în contact cu zone infestate cu rozătoare.
Când curățați pivnițe, poduri, hambare sau case de vacanță nefolosite: purtați obligatoriu mănuși de cauciuc și o mască — de preferat FFP2. Nu mătureți uscat — praful ridicat poate conține particule contaminate din urina sau fecalele rozătoarelor. Umeziți suprafețele cu o soluție de clor înainte de curățare. Aerisiți spațiul cel puțin 30 de minute înainte de a intra.
Când depistați urme de rozătoare în locuință: nu atingeți fecalele, urina sau cadavrele rozătoarelor cu mâna goală. Dezinfectați zona cu soluție de hipoclorit de sodiu — clor de uz casnic diluat 1:10 în apă. Îndepărtați rozătoarele moarte cu mănuși, introduceți-le în pungi duble sigilate înainte de aruncare.
Activități în natură — camping, pescuit, vânătoare: nu lăsați alimente la îndemâna rozătoarelor. Nu dormiți direct pe sol fără barieră. Nu consumați apă din surse naturale netratate în zone cu populații de rozătoare. Spălați-vă mâinile frecvent.
Simptomele care necesită consult medical urgent: febră bruscă însoțită de dureri musculare intense — în special la spate, coapse și șolduri — greață, dureri abdominale sau dificultăți de respirație, în special dacă ați fost recent în contact cu rozătoare sau în spații unde acestea pot fi prezente. Menționați medicului contextul epidemiologic — el nu va asocia automat simptomele cu hantavirus fără această informație.
Dacă ați călătorit recent în Argentina, Chile sau zone sub-antarctice: monitorizați-vă starea de sănătate timp de 45 de zile de la întoarcere. Orice simptom febril apărut în această perioadă trebuie raportat medicului cu menționarea călătoriei recente.
Nu există vaccin aprobat în Europa împotriva hantavirusului. Nu există tratament antiviral specific. Singura protecție reală rămâne prevenția prin evitarea contactului cu rozătoarele și cu spațiile contaminate de acestea.
Ce spun pasagerii de pe navă
Pe Instagram și în bloguri de călătorie, câțiva dintre cei 147 de oameni aflați la bord au postat despre situația din interior. Tonul e departe de panică.
Kasem Hato, blogger de călătorii, a scris că lucrurile au fost „foarte calme” și că toată lumea respectă protocoalele de siguranță. Jake Rosmarin a postat că masa le este adusă în cameră, că pot ieși pe puntea exterioară și că „Oceanwide Expeditions și echipajul fac tot posibilul să mențină siguranța, informarea și confortul tuturor.”
O altă pasageră a descris incertitudinea ca pe cel mai greu lucru de suportat: „Suntem oameni, cu familii, cu vieți, cu oameni care ne așteaptă acasă. Există multă nesiguranță, și asta e cel mai greu.”
Unde suntem acum și ce urmează
La ora publicării acestui articol, situația este în evoluție. OMS monitorizează activ și actualizează evaluarea de risc. Autoritățile spaniole pregătesc evaluarea medicală a pasagerilor asimptomatici la Tenerife. Fiecare persoană care a fost pe MV Hondius este sfătuită să monitorizeze simptomele timp de 45 de zile de la debarcarea din zonele de risc.
OMS caută 82 de pasageri ai zborului cu care a călătorit pacienta olandeză decedată în Africa de Sud — zborul din 25 aprilie spre Johannesburg — pentru a iniția trasabilitatea contactelor.
Secvențierea genomică completă a tulpinii Andes identificate este în curs la laboratoarele din Geneva și Africa de Sud. Rezultatele vor clarifica dacă toate cazurile de pe navă provin de la aceeași sursă sau dacă a existat transmitere secundară între pasageri. Răspunsul la această întrebare va determina nivelul real de risc al focarului și modul în care autoritățile sanitare europene vor gestiona repatrierea celor 147 de persoane de pe MV Hondius.
Surse
OMS — Disease Outbreak News: Hantavirus cluster, cruise ship, multi-country (4 mai 2026)
INSP — Clarificări oficiale privind hantavirusul și nivelul de risc pentru România (6 mai 2026)
Africa CDC — Statement on Multi-Country Hantavirus Cluster (5 mai 2026)
NBC News — Three evacuated from cruise ship, new case confirmed in Switzerland (6 mai 2026)
CBS News — How hantavirus may have spread aboard a cruise ship (6 mai 2026)
CNN — More than 100 people stranded on cruise ship after deadly hantavirus outbreak (3 mai 2026)
Digi24 — 15 cazuri de hantavirus în România în ultimii ani (6 mai 2026)
OMS — Fact Sheet: Hantavirus (actualizat 2026)
