Cancerul de sân triplu negativ (TNBC) în România: O criză majoră de sănătate publică cu necesitate urgentă de acces la tratamente de ultimă generație. Rezultatele unui sondaj realizat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) și organizațiile partenere, în perioada mai – iunie 2024, în rândul a 77 de paciente cu cancer de sân triplu negativ evidențiază dificultățile cu care se confruntă femeile din România diagnosticate cu TNBC.
Sondaj FABC: 7 din 10 paciente chestionate cu TNBC au până în 50 de ani
Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat în rândul femeilor din România și cu cea mai ridicată mortalitate. În anul 2022, conform ECIS, în România, au fost estimate aproape 12.700 cazuri noi de cancer de sân, reprezentând o pondere de 27% din totalul cazurilor noi de cancer, la mare distanță de cancerul de colon (12%; 5485 cazuri noi) și cancerul de col uterin (7.4%; 3368 cazuri noi) și 3877 decese (16.7% din totalul deceselor prin cancer în rândul femeilor).
Cancerul de sân triplu negativ: Un cancer foarte agresiv
Unul dintre cele mai agresive subtipuri de cancer de sân este cancerul de sân triplu negativ (TNBC). Acesta are o pondere de 15-20% din totalul cancerelor mamare și este responsabil pentru aproximativ 30-40% din totalul deceselor cauzate de cancerul de sân.
Nevoile pacientelor cu cancer de sân în România
Conform unui sondaj realizat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, 8 din 10 paciente consideră că principalele nevoi, cele mai importante, sunt accesul la tratamente de ultimă generație, consilierea psiho-oncologică și mai multe informații despre cancerul de sân triplu negativ.
Impactul TNBC asupra femeilor tinere: Provocări profesionale și familiale
Cancerul de sân triplu negativ afectează în mod disproporționat femeile sub 40 de ani, vârsta la care multe dintre pacientele afectate sunt în plină carieră și au responsabilități de îngrijire cu privire la gospodărie și familie. Aproape 6 din 10 paciente care au participat la sondajul FABC au fost diagnosticate cu acest tip de cancer între 31 și 50 de ani, iar 3 din 10 au între 51 și 65 de ani.
„România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer de sân din întreaga Europă. Lucrurile nu se vor schimba dacă nu urmăm exemplul țărilor dezvoltate care într-o perioadă de doar 5 ani prin adoptarea de programe de prevenție, diagnosticare precoce și screening, facilitarea accesului la tratamente mai eficace, au contribuit la o reducere estimată cu 20% a probabilității de mortalitate prematură. Așa cum este menționat chiar în Planul Național de Cancer, evoluția nefavorabilă a ratei mortalității prin cancer de sân are ca factori determinanți managementul ineficient al pacientei cu cancer de sân, cu referire la perioada mare de timp dintre diagnosticare și începerea tratamentului (aproximativ 21 de săptămâni). În plus, unele paciente eligibile, așa cum e cazul celor cu TNBC, nici măcar nu au acces la tratamentele inovatoare, disponibile femeilor în alte țări europene.”, afirmă Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
„Un prim pas este să asigurăm accesul gratuit la tratamentele care aduc mai multe șanse la viață acestor paciente. Peste 50% dintre pacientele cu TNBC care au răspuns sondajului nostru au fost diagnosticate în stadii timpurii, când cele eligibile ar fi putut beneficia de tratamente cu intenție curativă și care le-ar fi putut reduce semnificativ riscul de recidivă.”, adaugă acesta.
Dificultățile diagnosticului și tratamentele pentru pacientele cu TNBC
Cea mai frecvent menționată provocare legată de parcursul lor oncologic cu care s au confruntat pacientele chestionate este povara “efectelor secundare” survenite în urma tratamentelor clasice actualmente disponibile (33%). Faptul că pe locul doi în lista provocărilor identificate de pacientele TNBC se situează etapa în care au ajuns la „un diagnostic de certitudine” (22.9%), iar aceasta se află la mică distanță de „impactul psihologic al bolii“ (21%), arată cât de disfuncțional este parcursul pacientei în sistemul de sănătate, aproape egal împovărător ca statutul de pacient diagnosticat cu o formă de cancer.
Circa 6 din 10 paciente au avut simptome și au mers la medic, în timp ce 2 din 10 au depistat cancerul din întâmplare, cu ocazia unui consult sau a unor investigații pentru alte probleme de sănătate.
Povara financiară și psihologică a cancerului de sân triplu negativ
În etapa diagnostică, o parte importantă din paciente trebuie să cheltuiască din fonduri proprii pentru a acoperi costurile cu investigațiile necesare. Aproape 43% din pacientele cu TNBC chestionate au afirmat că și-au asumat astfel de costuri pentru a evita întârzierile în procesul de diagnostic, iar 21% pentru că investigațiile recomandate de medic nu se puteau realiza gratuit. Astfel, per total, peste jumătate din paciente sunt nevoite sa acopere cheltuieli cu diagnosticul din resurse proprii.
Pentru 35% dintre pacientele cu TNBC, cheltuielile cu transportul către unitățile medicale constituie o consecință împovărătoare a bolii.
Următoarea implicație financiară importantă a bolii, semnalizată de 1 din 10 paciente, este legată de faptul că au fost nevoite să se pensioneze pe caz de boală.
Prognoze îngrijorătoare ale OMS pentru cancerul de sân în România
În România, rata de supraviețuire la 5 ani în cancerul de sân este de aproximativ 75%, comparativ cu 83% în UE-26 , iar țara noastră înregistrează și cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer sân.
În următorii aproape 20 de ani, dacă tendințele actuale rămân necontrolate, Organizația Mondială a Sănătății estimează că în România vor crește atât incidența (+5%), cât și numărul deceselor prin cancer de sân (+13.3%).
Sondaj realizat de FABC și organizațiile partenere, în perioada mai – iunie 2024, în rândul a 77 de paciente cu cancer de sân triplu negativ.
Foto: antreprenoare.ro
