Deschiderea expoziției are loc vineri, 9 octombrie, de la ora 18:00, iar întâlnirea cu Bogdan Ciocodeică continuă a doua zi, într-un dialog construit în jurul expoziției și al parcursului său artistic. Sâmbătă, 10 octombrie, de la ora 16:00, artistul și Diana Marincu vor parcurge expoziția împreună cu publicul, pentru ca, de la ora 17:00, conversația dintre cei doi să continue alături de Elvira Lupșa, în rol de moderator.
La Kunsthalle Bega, Bogdan Ciocodeică prezintă publicului o serie de obiecte care, în cuvintele artistului: „analizează ideea de «a fi văzut» și de «a te lăsa văzut» — o explorare a nevoii profund umane de a fi văzuți în forma noastră cea mai pură și mai onestă, în contrapunct cu teama de a nu fi acceptați pentru ceea ce suntem în esență.
Titlul pornește de la ideea monologului interior, a vocii interioare care ne narează gândurile, dezbate decizii și răspunde conversațiilor, toate acestea înainte ca noi să fi rostit măcar un cuvânt. Unii oameni îl pot experimenta ca pe un flux constant, alții doar ocazional, în timp ce alții nu îl experimentează deloc, gândind prin imagini, concepte abstracte sau diferite emoții care pur și simplu se formează. Oricare ar fi cazul și indiferent de felul în care procesăm lumea exterioară, universul interior, personal, este spațiul cel mai apropiat de sinele nostru veritabil, locul celei mai profunde sincerități.
Această serie de obiecte interoghează felul în care încercăm să ascundem, să mascăm acest eu, nu dintr-o lipsă de autenticitate sau din dorința de a ascunde realitatea, ci mai degrabă dintr-o teamă aproape primordială că nu suntem îndeajuns, că nu suntem suficienți în forma în care ne găsim într-un anumit moment și că, astfel, riscăm să fim respinși.
O expoziție-eseu despre interioritate, vulnerabilitate și transformarea sinelui
Anca Mihuleț și Diana Marincu analizează procesul creativ într-un text introductiv critic:
„Eu cel adevărat sunt vocea din capul meu este premisa primei expoziții personale a lui Bogdan Ciocodeică, care trasează parcursul său de la designer la artist vizual, ca parte a unor procese de autoevaluare, dialog și expansiune formală. La prima vedere, Eu cel adevărat sunt vocea din capul meu este afirmația unui sine care se recunoaște doar în interioritate și care, tocmai de aceea, rămâne imposibil de arătat. Lucrările se desfășoară în intervalul dintre transparență și opacitate, testând cât din acel eu care «gândește gândurile» poate fi făcut vizibil fără a fi trădat prin același gest.
În acest cadru, trecerea artistului dinspre design către artă — o transgresiune cu o istorie îndelungată, începută la mijlocul secolului trecut — devine parte din argument. Designul măsoară obiectul prin funcția sa, în timp ce arta îl eliberează de această obligație și îi permite să capete o existență proprie, adesea în afara realității imediate.
Eu cel adevărat sunt vocea din capul meu este o expoziție-eseu, o reflecție asupra geometriei umane, construită în jurul distanțelor și al intervalelor mentale și în proximitatea transformării perpetue a sinelui. În cuvintele artistului, «seria de obiecte interoghează felul în care încercăm să ascundem, să mascăm acest EU, nu dintr-o lipsă de autenticitate sau din dorința de a ascunde realitatea, ci mai degrabă dintr-o teamă aproape primordială că nu suntem îndeajuns, că nu suntem suficienți în forma în care ne găsim într-un anumit moment și că, astfel, riscăm să fim respinși.»
Într-un timp în care umanitatea se confruntă permanent cu dorința de perfecționare și de «cucerire» a unor noi teritorii exterioare esenței personale, întâlnirea cu relieful lăuntric și autentic al unui artist în devenire capătă o intensitate cu atât mai mare.”
Despre Bogdan Ciocodeică
Bogdan Ciocodeică este arhitect și designer român, cu o practică multidisciplinară care se desfășoară fluid între arhitectură de interior, design de obiect și mobilier. Format ca arhitect, Ciocodeică și-a deplasat treptat practica dinspre spațiul construit către obiect, dezvoltând, în paralel cu proiectele de arhitectură de interior, o serie de piese și obiecte de colecție. Cele două domenii nu sunt tratate ca discipline separate, ci devin forme de expresie complementare, pornind din aceeași preocupare constantă pentru material, formă și prezența fizică a obiectului.
În lucrările sale recente, aceste preocupări capătă un caracter tot mai personal și introspectiv, explorând relația dintre experiența interioară și felul în care aceasta poate dobândi o formă fizică. Obiectele devin purtătoare de narațiuni, stări emoționale și procese de transformare, vorbind adesea despre identitate, vulnerabilitate, protecție și tensiunea dintre ceea ce alegem să arătăm și ceea ce rămâne ascuns. Funcția nu dispare neapărat, ci devine ambiguă: uneori este prezentă, alteori doar sugerată, plasând obiectele într-un teritoriu de graniță între funcționalitate și forma sculpturală autonomă.
Experimentarea materialelor și procesul de realizare ocupă un loc central în practica sa. Lucrând îndeaproape cu artizani și producători specializați, Ciocodeică privește realizarea unui obiect nu doar ca pe execuția unui desen prestabilit, ci ca pe o continuare a procesului creativ. Este o colaborare în care materialul, tehnica și experiența celui care îl pune în operă contribuie, la rândul lor, la forma finală.
Expoziția The Real Me Is the Voice Inside My Head / Eu cel adevărat sunt vocea din capul meu este realizată în cadrul unui proiect finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.
Parteneri: Uniunea Arhitecților din România (UAR), Ordinul Arhitecților din România (OAR) – Filiala Teritorială Timiș, RIDL, Stage Tech, THE INSTITUTE, Insula 42, Unicat, Zeppelin.
Sursa / foto: Kunsthalle Bega
