Primarul Călin Bibarţ a anunţat vineri, într-o conferință de presă susținută special pe această temă, că în urma proiecţiilor bugetare, suma alocată în 2021 fondului de salarii în Primărie şi instituţiile subordonate va fi mai mică cu 11 milioane de lei decât anul trecut, ceea ce înseamnă o reducere cu până la 200 de posturi ocupate, adică aproximativ 20% din numărul total al posturilor existente. Este vorba de posturi din Primărie şi instituţiile subordonate. Totodată s-a făcut referire și la externalizarea unor servicii fără a se da însă detalii.
Având în vedere că disponibilizările nu pot fi făcute mai devreme de jumătatea anului, impactul lor pe un an întreg va fi de 22 milioane de lei. Deocamdată s-a prezentat o proiecție de organigramă, în ansamblu, pe număr de posturi care vor fi reduse, fără a se face precizări cu privire la persoane.
Întrebat fiind cu privire la modalitatea în care se va decide cine pleacă şi cine rămâne, primarul a răspuns că „personal preferă să se organizeze examene”, dar că va fi respectat cadrul legal, în urma unei analize ce urmează să fie făcută împreună cu Biroul Personal, Salarizare şi cu juriştii Primăriei.
Păi, cadrul legal este suficient de clar, prin art. 525 alin 3 din Codul Administrativ care spune „(3) În cazul în care există mai mulţi funcţionari publici, se organizează testare de către autoritatea sau instituţia publică, potrivit unui regulament aprobat prin act administrativ de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice. Testarea se organizează anterior emiterii preavizului.”
Am omis să-l întreb dacă această „supra-populare” din primărie și instituțiile subordonate are legătură cu angajările făcute de Gheorghe Falcă drept răsplată pentru munca de partid și puteau a nu fi făcute, dar oricum n-ar fi răspuns pentru că ar fi și culmea să se plângă de „greaua moștenire” a aceluiași partid.
„După cum ştiţi, proiectul de buget a fost pus la transparenţă. După parcursul legal, va merge în Consiliul Local, unde se poate aproba cu aceste reduceri, cu reduceri mai mari, sau se poate considera că e nevoie doar să funcţionăm, fără să mai facem investiţii”, a declarat Bibarţ.
Restructurări se vor face peste tot, cu excepţia posturilor unice prevăzute de lege, cum sunt cele de arhitect şef sau secretar general al municipiului. Potrivit primarului, nu vor fi ocoliţi nici şefii de direcţii, servicii sau birouri. În cazul direcţiilor 30% din costurile salariale vor fi reduse prin desfiinţarea unor posturi de şefi, în cazul serviciilor 20%, iar în cazul birourilor 25%.
„Se vor face comasări, unele direcţii se vor transforma în servicii, unele servicii în birouri, iar unele birouri în compartimente. Două treimi din posturile desfiinţate vor fi ale funcţionarilor, iar o treime vor fi din cadrul instituţiilor de cultură. În funcţie de aprobarea bugetară se ajunge la organigramă şi influenţa bugetară”, a continuat edilul.
În opinia primarului, Filarmonica este mai „costisitoare” în ceea ce privește salariile medii brute decât Primăria și este acuzată că nu a realizat venituri proprii sau le-a realizat într-un procent nesemnificativ ca să se poată susține și că angajații acestei instituții „sunt cei mai gălăgioși”
Ce nu a spus primarul a fost despre partea de vină a administrației pentru acest fapt pe care, în realitate o are dar nu și-o asumă. Da, suntem de acord că instituțiile de cultură trebuie să realizeze venituri din încasări dar asta este posibil doar atunci când acea instituție organizează concerte și evenimente culturale inedite. Câte proiecte culturale a avut Filarmonica Arad și de câte ori Centrul Municipal de Cultură (tot al primăriei) a cooptat și a susținut Filarmonica pentru proiecte? Niciodată… De câte ori, în loc de zilele Aradului atât de costisitoare, cu mici, bere și manele, primăria Arad a cooptat Filarmonica în organizarea unor evenimente culturale cu acest prilej? Niciodată…
Mai mult, în perioada de referință 2015-2019, când încasările au fost extrem de scăzute, edilul a omis să precizeze că Filarmonica era afectată de lucrările de reabilitare a clădirii Palatului Cultural din Arad care au început în 2015 și au fost finalizate la sfârșitul lui 2018, neavând astfel unde să organizeze spectacole cu public și, pe cale de consecință, nu avea cum să vândă bilete ca să realizeze încasări. Mai mult, ceea ce spune edilul despre restructurarea inclusiv a orchestrei și a corului este inacceptabil întrucât acestea au o anumită structură obligatorie la care nu se poate renunța iar componența lor în cadrul Filarmonicii din Arad este oricum subdimensionată, funcționând pe avarie.
Poliția Locală este vizată și ea de reorganizare / restructurare, fiind pe locul al treilea în ceea ce privește salariile medii brute
Și aici s-a omis să se spună ce se va întâmpla cu directorul actual care ocupă ilegal funcția, dar poate tot din cauza faptului că se discuta generic, de principiu, și nu cu referire la persoane. Totuși, la fel ca în cazul Filarmonicii care este organizată oarecum atipic, Poliția Locală are și ea o lege specială după care funcționează și să nu se omită a se ține cont și de acest aspect.
„Pe primul loc se află Filarmonica, cu 7.300 de lei, pe locul al doilea Primăria, cu 7.200 de lei şi abia apoi vin Poliţia Locală, Teatrul… La Filarmonică există salarii brute de 7.600 de lei, de 9.000 de lei şi persoane cu două norme la instituţii de stat, la Filarmonică, la Liceul de Artă sau la Universitate. Doar două persoane de la instituţiile de cultură au a doua normă în mediul privat. Veniturile unei astfel de entităţi provin din două surse, bugetul Primăriei şi veniturile proprii. În procente, luând în calcul anii neafectaţi de pandemie, veniturile proprii, adică ceea ce se încasează din bilete, abonamente, nu au trecut niciodată de 3%”, a mai spus Călin Bibarţ.
Primarul susţine că economia de 11 milioane de lei de anul acesta reprezintă de fapt un minim necesar pentru a permite municipalităţii să investească în dezvoltare, nu numai în funcţionare. De asemenea, a afirmat că o nouă reaşezare a posturilor de conducere şi de execuţie ar putea fi făcută după finalizarea procesului de informatizare şi digitalizare.
Ce spune Codul Administrativ despre Reorganizarea autorităţii sau instituţiei publice
Art. 525. – Reorganizarea autorităţii sau instituţiei publice
(1) În caz de reorganizare a activităţii autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarii publici vor fi numiţi în noile funcţii publice sau, după caz, în compartimentele rezultate, în următoarele cazuri:
a) se modifică atribuţiile aferente unei funcţii publice mai puţin de 50%;
b) sunt reduse atribuţiile unui compartiment;
c) este schimbată denumirea funcţiei publice fără modificarea în proporţie de peste 50% a atribuţiilor aferente funcţiei publice;
d) intervin modificări în structura compartimentului.
(2) Aplicarea prevederilor alin.(1) se face cu respectarea următoarelor criterii:
a) categoria, clasa şi, după caz, gradul profesional ale funcţionarului public;
b) îndeplinirea condiţiilor specifice stabilite pentru funcţia publică;
c) să fi desfăşurat activităţi similare.
(3) În cazul în care există mai mulţi funcţionari publici, se organizează testare de către autoritatea sau instituţia publică, potrivit unui regulament aprobat prin act administrativ de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice. Testarea se organizează anterior emiterii preavizului.
(4) Funcţionarii publici care sunt declaraţi admişi în urma testării prevăzute la alin.(3) sunt numiţi în noile funcţii publice iar funcţionarii publici care sunt declaraţi respinşi sunt eliberaţi din funcţie potrivit art.526 alin.(1) lit.c), cu respectarea dreptului de preaviz. (vezi art.526 lit c mai jos)
(5) Reducerea unui post este justificată dacă atribuţiile aferente acestuia se modifică în proporţie de peste 50% sau dacă sunt modificate condiţiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii.
(6) Reorganizarea activităţii autorităţii sau instituţiei publice are loc în situaţii temeinic justificate cel mult o dată într-un interval de 6 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care intervin modificări legislative care determină necesitatea reorganizării acestora.
(7) În cazul în care reorganizarea activităţii autorităţii sau instituţiei publice determină reducerea posturilor, autoritatea sau instituţia publică nu poate înfiinţa posturi similare celor desfiinţate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării.
Art. 526. – Eliberarea din funcţia publică
(1) Persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică va dispune eliberarea din funcţia publică prin act administrativ, care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri:
a) autoritatea sau instituţia publică şi-a încetat activitatea în condiţiile legii iar atribuţiile şi personalul acesteia nu au fost preluate de o altă autoritate sau instituţie publică;
b) autoritatea sau instituţia publică a fost mutată într-o altă localitate, iar funcţionarul public nu este de acord să o urmeze;
c) autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public;
d) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publică ocupată de către funcţionarul public a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea;
e) pentru incompetenţă profesională, în cazul obţinerii calificativului nesatisfăcător în urma derulării procesului de evaluare a performanţelor profesionale individuale, respectiv necorespunzător, în condiţiile prevăzute la art.482 lit.b);
f) funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art.472 alin.(1) lit.f) şi g) sau nu obţine avizul/autorizaţia prevăzută de lege, în condiţiile art.472 alin.(2);
g) starea sănătăţii fizice sau/şi psihice a funcţionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice deţinute;
h) ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcţionar public de a da curs mobilităţii în condiţiile art.510 alin.(7).
(2) Prevederile alin.(1) lit.g) se aplică şi funcţionarului public căruia i s-a emis decizie de pensionare pentru invaliditate de gradul III, în măsura în care conducătorul autorităţii sau instituţiei publice consideră că acesta nu îşi poate îndeplini atribuţiile aferente funcţiei publice pe care o deţine. În cazul în care conducătorul autorităţii sau instituţiei publice consideră că funcţionarul public îşi poate îndeplini atribuţiile aferente funcţiei publice pe care o deţine dispune continuarea activităţii cu durată redusă a timpului de muncă, în condiţiile prezentului Cod.
(3) Situaţiile prevăzute la alin.(1) lit.a)-d), f) şi g) reprezintă motive neimputabile funcţionarilor publici.
(4) În cazul eliberării din funcţia publică, autoritatea sau instituţia publică este obligată să acorde funcţionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice.
(5) Perioada de preaviz este anterioară datei eliberării din funcţia publică.
(6) În perioada de preaviz, persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică poate acorda celui în cauză reducerea programului de lucru, până la 4 ore zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite.
(7) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.c), d) şi f), în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorităţii sau instituţiei publice există funcţii publice vacante corespunzătoare, aceasta are obligaţia să le pună la dispoziţia funcţionarilor publici. În sensul prezentului Cod, sunt considerate funcţii publice corespunzătoare:
a) funcţiile publice de acelaşi nivel, identificat prin categorie, clasă şi, după caz, grad profesional;
b) funcţii publice de nivel inferior, în cazul în care în cadrul autorităţii sau instituţiei publice nu există funcţiile publice prevăzute la lit.a).
(8) Funcţionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcţii publice vacante de nivel inferior. În cazul în care funcţia publică vacantă de nivel inferior este o funcţie publică de execuţie şi nu corespunde studiilor şi/sau vechimii în specialitatea funcţionarului public de conducere, aceasta poate fi transformată într-o funcţie publică corespunzătoare, dacă transformarea nu afectează organigrama aprobată.
(9) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.a)-d) şi f), dacă nu există funcţii publice vacante corespunzătoare în cadrul autorităţii sau instituţiei publice, autoritatea ori instituţia publică are obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista funcţiilor publice vacante. În cazul în care există o funcţie publică vacantă corespunzătoare, funcţionarului public îi sunt aplicabile dispoziţiile art.513.
(10) Prin excepţie de la prevederile art.513, în cazul prevăzut la alin.(9), termenele de realizare a transferului în interesul serviciului sau la cerere se reduc la jumătate astfel încât să fie respectată încadrarea în termenul de preaviz.
