Mihai Fifor: Da, AUR, SOS, POT sunt produsul greșelilor noastre. Al tăcerilor noastre. Al desprinderii noastre de electorat și de nevoile sale. Nu poporul e vinovat că a fost dezamăgit. Noi am eșuat, poate, să-l convingem, să-l reprezentăm, să fim printre oameni și să construim încredere. Dar nu reparăm această greșeală aruncând țara într-o aventură periculoasă, doar ca să-i dăm poporului o lecție.
„România nu e un experiment. E responsabilitatea noastră, a fiecăruia dintre noi
Tot mai des aud ideea că George Simion ar trebui „lăsat” să conducă țara. Că e singura cale prin care ne vom lămuri toți – odată pentru totdeauna – cât (nu) e în stare. Că, doar trăind dezastrul, românii vor înțelege cu adevărat pericolul pe care-l reprezintă AUR. Această idee, rostită tot mai apăsat, nu e o formă de strategie politică. E un gest de abandon.
România nu este un laborator. Nu este un test, nu e o lecție aplicată cu durere propriului popor. România este o țară cu oameni reali, cu vieți care pot fi grav afectate de o decizie luată din resemnare, din orgoliu sau din neputință. Să-i lăsăm „să se ardă singuri” înseamnă, de fapt, să le predăm țara: instituții, decizie, direcția strategică a României, viața noastră. Și știm deja – din istoria nu foarte îndepărtată – cât de greu și cu ce costuri se mai pot recupera democrația, încrederea și echilibrul după ce extremismul ajunge la butoane.
La fel de periculoasă e și ideea că, dacă nu le dăm acum puterea și îi lasăm în opoziție, ne vor zdrobi în 2028. Că poporul așa a decis. Da! Așa a decis. Dar care sunt cauzele acestei decizii a poporului? Asta e întrebarea care are nevoie de un răspuns urgent. Și de soluții. Nu de retragere strategică. Dezamăgirea poporului se tratează cu dialog onest, iar încrederea se recapătă cu enorm de multă muncă. Ca în dragoste!
În tot acest peisaj mai apare și argumentul, plauzibil, e drept, rostit cu amărăciune: „Ne-am săturat să tot salvăm România.” Da, poate că așa e. Mai ales după o guvernare cu atâtea rezultate uriașe, enorm muncite. Da, poate e nedrept!
Cu toate acestea, România nu e un proiect sezonier. Nu e un obiect de mobilier politic pe care-l muți după toane. România e datoria noastră permanentă. Dacă ești PATRIOT!
Un om politic adevărat, un om de stat, un PATRIOT nu luptă doar când îi convine. Nu dispare când e supărat. Nu își abandonează poporul pentru că nu i-au ieșit calculele. Patriotismul nu e de circumstanță. E o stare de asumare continuă.
Da, AUR, SOS, POT sunt produsul greșelilor noastre. Al tăcerilor noastre. Al desprinderii noastre de electorat și de nevoile sale. Nu poporul e vinovat că a fost dezamăgit. Noi am eșuat, poate, să-l convingem, să-l reprezentăm, să fim printre oameni și să construim încredere. Dar nu reparăm această greșeală aruncând țara într-o aventură periculoasă, doar ca să-i dăm poporului o lecție.
Extremismul nu se combate cu resemnare. Se combate cu luciditate, cu prezență, cu luptă dusă zi de zi. E datoria celor care înțeleg ce înseamnă democrația să nu tacă.
Știu că pentru unii e frustrant. Și pentru mine e. Și eu am susținut alt candidat. Și eu am luptat pentru o altă viziune. Dar alegerea de duminică nu mai e despre preferințe. E despre responsabilitate. E despre direcția în care merge România: rămânem parte a lumii civilizate, a Europei și a Alianței Nord-Atlantice, sau virăm spre radicalism, revanșism, haos și izolare? Spre totalitarism?
Istoria nu iartă. Iar ceea ce alegem acum va defini nu doar următorii ani, ci poate o întreagă generație. Dacă ne e teamă că extremismul va câștiga, singurul răspuns este să luptăm mai bine. Să ne facem treaba. Să-i convingem pe oameni, nu să-i pedepsim.
Eu nu cred în experimente. Nu cred că trebuie să dăm foc la țară doar ca să demonstrăm că focul arde. Cred în decizii grele, asumate, uneori dureroase. Dar corecte. Pentru că nu votăm pentru plăcerea noastră. Votăm pentru viitorul copiilor noștri. Pentru șansa lor de a trăi într-o țară democratică, sigură și liberă.
Extremismul nu se evaporă singur. Trebuie înfruntat. Nu de pe margine. Nu cu jumătăți de măsură. Ci ferm, prezent, asumat.
A fi PATRIOT nu înseamnă să porți cocarda tricoloră o dată pe an. Înseamnă să ții cu țara. În fiecare zi. Mai ales atunci când e greu.
Duminică, România are nevoie de fiecare dintre noi. Nu de ranchiună. Nu de supărări. Nu de orgolii. Ci de luciditate, curaj și asumare. Rănile nu se vor închide duminică. Dar nici nu trebuie să îi pedepsim pe români.
România nu e de vânzare. România nu se negociază. România se apără. Cu demnitate. Cu PATRIOTISM!
Onoare și Patrie!” – a postat pe pagina sa de facebook Mihai Fifor.
2 comentarii. Leave new
De fapt Mihai Fifor face apologia propriului partid. Care, e bun și tolerant, astfel că au permis apariția pe scena politică a țării partide,zice el, extremiste, fără a prezenta un singur argument al vreunei acțiuni extremiste ale acestora.
Partidele care au apărut și au stricat socotelile și visele de permanentizare ale PSD-lui, nu sunt deloc extremiste. Cel puțin AUR și POT. Ele au fost create pe nișe din societate, care nu s-au regăsit în nici un fel pe platformele sinucigașe ale celor două „mari”. A devenit clar pentru toți românii că PSD și ciudățenia aia de PNL nu sunt partide doctrinare în sensul dat de lege. Ele doar vorbesc, semnalizează dar în practică sunt exact la fel. Mihai Fifor este supărat că acum AUR a devenit primul partid în opțiunea românilor și sigur că își exprimă în acest fel dezamăgirea pierderii supremației. dar ceea ce scrie nu-i face deloc cinste. Mai este viață și după 18 mai 2025 și noi, românii suntem cei care vom știi și vom da o concluzie cu privire la ceea ce sunt aceste partide. Până acum, din ceea ce ne-au spus nu putem extrage idei năstrușnice precum cele ale lui Mihai Fifor. NU EXISTĂ EXTREMISM în mesajele celor două partide domnule Fifor. Acolo la ele sunt strugurii prea acri la care voi acum nu ajungeți. Și, frumos ar fi s-o lăsați mai domol cu tipul acesta de luptă de clasă. Este vremea altora. Numai pentru că voi crezând că sunteți veșnici, ați uitat că oamenii, mai au simțuri, văd, aud își fac propriile aprecieri, concluzii și în final decizii. Așa că domnilor de la PSD și ciudățenia pdlpnl a sosit timpul să vă faceți bilanțul și să ieșiți din scenă. Noi sperăm că următorii au avut de învățat și nu vor repeta erorile voastre. Și ne vor respecta. pe noi, pe toți cei care îi votăm acum. Pe George Simion, candidatul viitorului nu al continuității. Ajung 35 ani de minciună.
Și, mai spuneți că poporul deși a votat altceva voi sunteți mai presus decât votul lui. Și nu plănuiți să cedați puterea. Asta este foarte grav. Cine v-a pus să arbitrați? Cum adică, să cedați? Poporul are puterea domnule Fifor, nu voi. El o dă cui vrea el. Chiar vă faceți de râsul lumii. Primiți voturi, primiți puterea, nu primiți voturi, nu primiți puterea. E simplu. Voi nu trebuia să cedați nimci domnule Fifor. Poporul este cel care v-a dat putere mai demult, voi n-ați știut ce să faceți cu ea, iar poporul acum o ia și o dă altora. Deci, mai ușor domnule Fifor cu pianul pe scări. Costul acordajului este scump. Iar acordorii nu sunt mulți.