Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat la Digi 24, că intenţioneză să „corecteze” noile coduri împreună cu cei care au lucrat la ele. Ea a dat ca exemplu o situaţie în care un om care ar fura 100 de oglinzi din parcare ar primi 30 de ani de închisoare, în timp ce altul, care comite un omor, este condamnat la 18 ani de detenţie.
„Ce avem noi, cred eu, ca problemă, şi trebuie discutat cu cei care au contribuit, specialişti în drept execuţional penal, cu cei care au lucrat la aceste coduri şi care au avut o filosofie probabil atunci când au adoptat codurile, este sporul. Şi dau un exemplu ca să-l înţeleagă toată lumea. Dacă, de exemplu, eu, mâine, mă apuc să fur oglinzi din parcări şi timp de două săptămâni fur 100 de oglinzi, codul va reţine că am făcut 100 de fapte de furt. Şi să zicem că primesc pentru fiecare faptă de furt un an, care e pedeapsa minimă. Se reţine pedeapsa cea mai mare, să zicem un an, pedeapsa minimă, plus 99 de ani de la cele 99 de fapte şi iau o treime din aceşti 99 de ani, pe care îi adaug la anul acela. Deci primesc un an plus 33, 34 de ani de închisoare, dar în realitate voi primi 30 pentru că ăsta e maximum prevăzut de codul penal. Pe de altă parte, pentru o faptă de omor, sub acelaşi cod penal, pot primi 18 ani de închisoare.
Avem această situaţie, în care mai multe fapte de furt care sunt, deci, un concurs de infracţiuni, generează, ca rezultantă, o pedeapsă mult prea mare faţă de pedeapsa pentru o singură faptă de omor. Aceste lucuri trebuie discutate, Trebuie să spun că ceea ce înainte era la latitudinea judecătorului, acest spor, judecătorul putea să îl dea sau nu, acum este obligatoriu şi toţi aceşti factori concură la ce vedem astăzi, pedepse foarte mari pentru fapte care sunt reprobabile, dar eu cred că toţi suntem de acord că între numeroase fapte de furt şi o faptă de omor probabil că mai greu trebuie să atârne fapta de omor.
Trebuie văzut unde anume umblăm ca să corectăm, fin, ceea ce este de corectat”, a spus Raluca Prună, într-un interviu luat de digi24.ro, pe care-l puteți viziona intregral AICI.
De asemenea, într-un interviu acordat duminică postului Radio România Actualități a vorbit despre faptul că legislativul intenționează să elimine evaziunea fiscală din rândul infracțiunilor pedepsite cu închisoarea
„La nivel de legislaţie, urmează să decidem ca pentru anumite infracţiuni economice, de exemplu pentru evaziunea fiscală, unde de altfel se lucrează la modificarea legii, să ne asigurăm că în măsura în care se plăteşte prejudiciul în integralitate şi se dă înapoi produsul infracţiunii nu se mai antrenează o pedeapsă penală care să conducă la suprapopularea penitenciarelor şi la ţinerea persoanei în custodia statului cu nişte costuri pentru societate”, a spus Raluca Prună.
„Cred că, dacă îi lăsăm pe oameni liberi, deci le luăm înapoi ce au furat şi îi lăsăm să muncească, împreună cu o lecţie amară – mi-ai furat banii, ţi i-am luat înapoi şi trebuie să o iei de la un moment zero-, există premisele ca aceşti oameni să muncească în mod corect”, a explicat ministrul Justiţiei.
Tot luni, 25 iulie, 2016, Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică, în temeiul art. 7 din Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, publicând pe site-ul instituției un proiect de hotărăre „privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție”. Practic, Ministerul Justiției propune, în proiectul de act normativ, inventarierea și desecretizarea, în cazurile în care este posibil, a arhivei fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție, denumită anterior Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA), serviciul secret al ministerului.
SIPA, devenit ulterior DGPA, a cărei atribuție oficială era să se ocupe de protecția magistraților, a fost un serviciu controversat, despre care s-a spus adesea că făcea dosare politice și supraveghea viața privată a magistraților, pentru a-i șantaja. Serviciul a fost desființat în anul 2006, la propunerea ministrului Justiției de la acea vreme, Monica Macovei.
În prezent, arhiva fostei D.G.P.A. (Direcția Generală de Protecție și Anticorupție) se află, sub sigiliu, în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor și cuprinde „atât dosare de personal, cât și alte documente specifice”, se arată în proiectul de hotărâre lansat luni în dezbarere publică.
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, și al art.18 alin.(1) din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
(1) Pentru inventarierea şi predarea către Arhivele Naţionale a arhivei aparținând fostei Direcții Generale de Protecție şi Anticorupție din subordinea Ministerului Justiţiei, în continuare fosta D.G.P.A., arhivă aflată în prezent în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor, se înființează Comisia pentru inventarierea şi predarea documentelor din arhiva fostei D.G.P.A., în continuare Comisia.
(2) Comisia are următoarele atribuţii principale:
a) inventariază arhiva fostei D.G.P.A.;
b) propune structurii de securitate din cadrul Ministerului Justiţiei clasificarea, declasificarea, trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a documentelor inventariate, respectiv distrugerea acestora, conform dispoziţiilor legale;
c) predă, după declasificare, în baza proceselor-verbale de predare-primire, către Administrația Națională a Penitenciarelor, dosarele de personal ale foștilor angajați ai D.G.P.A. identificate în arhivă
d) predă, după declasificare, în baza proceselor-verbale de predare-primire, către Arhivele Naţionale documentele cu valoare istorică;
e) predă structurii de securitate a Ministerului Justiției, documentele clasificate și, respectiv, pe cele propuse spre distrugere.
Art. 2
(1) Documentele cuprinse în arhiva fostei D.G.P.A. nu pot fi puse, pe perioada desfăşurării activităţii Comisiei, – la dispoziţia niciunei persoane fizice sau juridice în afara celor însărcinate, potrivit legii, să îndeplinească atribuţii cu privire la documentele acestei arhive.
(2) Până la finalizarea inventarierii, documentele cuprinse în arhiva fostei D.G.P.A nu vor fi supuse niciunui proces de copiere – Comisia va putea furniza informaţii din documentele cuprinse în arhiva fostei D.G.P.A., dacă există proceduri judiciare în derulare, la cererea instanţelor judecătoreşti române sau străine.
(3) Persoanele fizice sau juridice care doresc sa consulte documente din arhiva fostei D.G.P.A se vor adresa, după predarea acestora, instituțiilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c), d) și e).
ART. 3
(1) Comisia este alcătuită din următoarele persoane:
a) doi reprezentanți al Ministerului Justiţiei și doi reprezentanți ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, desemnați de către ministrul justiţiei, dintre care cel puțin? unul cu responsabilități în păstrarea actelor sau documentelor în arhivă și unul cu responsabilități în gestionarea informațiilor clasificate;
b) un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de preşedintele Consiliului;
c) un reprezentant al Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnat de către președintele acesteia;
d) un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnat de către procurorul general al acestui parchet.
(2) Instituțiile prevăzute la alin. (1) vor desemna câte un supleant pentru fiecare reprezentant desemnat potrivit prezentei hotărâri.
(3) Membrii Comisiei, precum și supleanții acestora vor prezenta o declaraţie pe proprie răspundere, întocmită potrivit Anexei nr.1 la prezenta hotărâre, precum şi dovada îndeplinirii condițiilor de acces la informaţii clasificate, potrivit legii.
(4) Comisia este convocată la prima sa şedinţă de ministrul justiţiei sau de persoana desemnată de către acesta. Cu ocazia primei şedinţe a Comisiei se alege preşedintele acesteia cu votul majorităţii membrilor Comisiei.
(5) Comisia se consideră legal reunită în prezența majorității membrilor săi.
(6) Deciziile Comisiei se iau cu votul majorității membrilor prezenți.
(7) Activitatea în cadrul Comisiei nu este remunerată.
ART. 4
Activitatea Comisiei se desfăşoară cu respectarea prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulație a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celorlalte reglementări în materia prelucrării informaţiilor clasificate şi a datelor cu caracter personal.
ART. 5
(1) După inventariere şi în vederea predării arhivei fostei D.G.P.A. către autorităţile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c), d) și e). Comisia întocmeşte un raport pe care îl înaintează structurii de securitate din cadrul Ministerului Justiției, formulând, după caz, propunerile prevăzute la art.1 alin. (2) lit.b).
(2) Structura de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, în cel mult 15 de zile de la primirea raportului prevăzut în alineatul (1), dispune măsurile cu privire la clasificarea, declasificarea, trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a documentelor inventariate, respectiv, cu privire la distrugerea acestora potrivit dispoziţiilor legale.
ART. 6
După îndeplinirea procedurilor prevăzute la art. 5, Comisia va preda în cel mult 30 de zile documentele din arhiva fostei a D.G.P.A către autorităţile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c), d) și e). Cu ocazia predării-primirii se încheie un proces-verbal, după modelul prevăzut în Anexa nr.2.
ART. 7
(1) Secretariatul Comisiei prevăzute de art. 1 alin. (1) este asigurat de Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin câte două reprezentanți din cadrul acestor instituții, desemnați prin ordin al ministrului justiţiei. Desemnarea celor 2 reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor se face prin ordin al ministrului justiţiei la propunerea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
(2) Administraţia Naţională a Penitenciarelor asigură îndeplinirea atribuţiilor Comisiei prin organizarea accesului în arhivă, potrivit prezentei hotărâri, asigurând, totodată, și custodia acestei arhive.
ART. 8
Ministrul justiţiei poate emite ordine în vederea aducerii la îndeplinire a prezentei hotărâri.
ART. 9
(1) În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, conducătorii instituţiilor reprezentate în Comisie vor desemna membrii prevăzuți la art. 3 alin. (1), precum și supleanții prevăzuți de art. 3 alin. (2). În același termen vor fi desemnați şi membrii secretariatului prevăzut la art. 7.
(2) Comisia prevăzută la art. 1 alin. (1) va finaliza activitățile prevăzute de prezenta hotărâre în termen de cel mult 6 luni de la intrarea în vigoare a acesteia. La propunerea motivată a Comisiei, Ministerul Justiţiei poate propune Guvernului, o singură dată, prelungirea, cu cel mult 6 luni, a termenului prevăzut la alin. (2).
Care sunt schimbarile propuse în proiectul lansat în dezbatere:
Proiectul de act normativ răspunde necesităților menționate prin crearea unei Comisii care, cu celeritate, trebuie să inventarieze documentele din arhiva D.G.P.A. și să le predea, potrivit specificului acestora, instituțiilor competente cu gestionarea acestora. Astfel, se reglementează competența Comisiei de a propune structurii de securitate din cadrul Ministerului Justiției clasificarea, declasificarea, trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a documentelor inventariate, respectiv distrugere a acestora, conform dispozițiilor legale. După declasificarea, respectiv trecerea acolo unde va fi cazul, la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a tuturor documentelor din arhiva D.G.P.A., Comisia se va reîntruni pentru a preda documentele după cum urmează:
– dosarele de personal ale fostilor angajati ai D.G.P.A. identificate in arhiva se predau, in baza proceselor-verbale de predare-primire, catre Administratia Nationala a Penitenciarelor;
– documente identificate ca avand valoare istorica se predau catre Arhivele Nationale;
– documentele clasificate, respectiv acele documente pentru care s-a dispus distrugerea, se predau structurii de securitate a Ministerului Justitiei.
„Având în vedere caracterul exclusiv tehnic al activității Comisiei, proiectul de act normativ prevede faptul că documentele nu pot fi puse, pe perioada desfășurării activității Comisiei, la dispoziția niciunei persoane fizice sau juridice în afara celor însărcinate, potrivit legii, să îndeplineasca atribuții specifice, cu excepția situației în care informații din documentele cuprinse în arhiva fostei D.G.P.A. sunt solicitate de către instanțele judecătorești române sau străine, dacă există proceduri judiciare în derulare, garanție suplimentară în acest sens fiind prezentă în cadrul Comisiei a unui reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii. Activitatea Comisiei se va desfașura cu respectarea prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare, precum și celorlalte reglementări în materia prelucrării informațiilor clasificate și a datelor cu caracter personal. Comisia își va desfășura activitatea pentru o perioadă de maxim 6 luni, cu posibilitatea ca, la cererea motivată a acesteia, Ministerul Justiției să poată propune Guvernului, o singură dată, prelungirea activității pentru o perioadă de cel mult 6 luni”, se mai arată în document.
În luna aprilie, ministrul Justiției, Raluca Prună, declara că arhiva Serviciului Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA) se află în conservare la Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și că a făcut o propunere în CSAT privind inventarierea acesteia și transferul ei.
Foto: www.click.ro
1 comentariu. Leave new
Consider ca pentru cei din detentie care ñu au faptede violenta omoruri periculozitate si sunt bolnavi cronici sau maí rau ar fi suficient executarea a 1/2 din pedeapsa pentru así da seama ca au gresit .Este maí dureros cand acasa ii asteapta si copii
O perioada maí lunga le-ar afecta si maí mult sanatatea ajung acasa si nu maí pot bucura copilasii
Statul ñu ar pierde nimic .Este parerea mea pentru aceasta categorie cat si pentru CEI bolnavi psihic
Va multumesc