[ACTUALIZARE]
Ieri, 25 iunie, vechiul drapel a fost coborât de pe catargul din colțul Palatului Administrativ spre Palatul Cenad, iar noul drapel a fost transportat de o patrulă de militari în Catedrala Sfânta Treime pentru a fi sfințit.
„Noul drapel a fost sfințit astăzi de dimineață în Catedrală, iar de la ora 9.00 a început ceremonia de înălțare a acestuia. În timpul ceremoniei, doamna Subprefect al Județului Arad, Florentina Horgea, a citit un mesaj din partea Ministrului Afacerilor Interne, doamna Carmen Daniela Dan. La eveniment a participat și Secretarul de Stat din cadrul Departamentului Centenar, domnul Cristian Videscu, alături de doamna Subprefect Florentina Horgea, de reprezentanți ai instituțiilor publice din Arad, cadre militare în rezervă sau retragere, veterani de război, reprezentanți ai revoluționarilor arădeni și alte persoane interesate. Înaltpreasfinția sa dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului, a rostit o rugăciune de binecuvântare înainte de înălțarea drapelului pe catarg. Domnul muzeograf Bogdan Ivașcu a prezentat o alocuțiune despre istoricul culorilor ce compun astăzi Drapelul Național al României” – este comunicatul Instituției Prefectului remis presei în această Zi a Drapelului Național.
Mesajul ministrului afacerilor interne, Carmen Daniela Dan, cu prilejul sărbătoririi Zilei Drapelului Național
Sărbătorirea Zilei Drapelului Național ne face să ne întoarcem, măcar pentru o clipă, sufletul și mintea de la tumultul zilnic al preocupărilor noastre, către teme și subiecte de esență pentru ceea ce înseamnă România, cum ar fi importanța simbolurilor și a tradițiilor naționale.
Iar Drapelul României este un simbol național, primul, așa cum este enumerat de articolul 12 din Constituție.
Sunt convinsă că fiecare dintre noi se simte mândru când drapelul României stă cu demnitate alături de drapelele celorlalte state importante ale lumii sau atunci când vedem tricolorul înălțându-se pe cel mai înalt catarg.
Astăzi, avem ocazia să sărbătorim și să cinstim Drapelul Național, indiferent de reușita cuiva, performanța sau rezultatul vreunei competiții.
Așa că, dragi români, vă îndemn să vă bucurați de această zi, să arborați Drapelul Național acasă, la muncă și oriunde acest lucru este posibil și veți vedea că emoția pe care o vom simți este aceeași.
Pentru colegii mei din Ministerul Afacerilor Interne – militari, polițiști, cei care au depus jurământul de credință față de România, Tricolorul, este chiar mai mult decât un simbol național. El reprezintă forța și autoritatea sub care slujesc cu devotament și respect poporul român.
Îmi doresc ca prin deciziile pe care le luăm și prin acțiunile noastre de zi cu zi să putem transmite generațiilor care ne urmează dragostea față de valorile naționale, pentru că asta înseamnă unitate, forță și un viitor mai sigur pentru România.
La mulți ani Tricolor! La mulți ani România!
Carmen Daniela DAN
Ministrul afacerilor interne
[TITLUL PRINCIPAL] 26 iunie – Ziua DRAPELULUI Național. Programul manifestărilor de la Arad
Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Drapelul României poate fi arborat oricând, fără constrângeri, de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.
Referințe istorice
În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”
Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa
În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.
Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâșia roșie să fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia.
Care este semnificaţia culorilor drapelului
Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul roşului din steag.
Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea.
Albastrul semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei.
……………………………………………………………………….
Ziua Drapelului este marcată și la Arad printr-o serie de manifestări organizate de Prefectură.
Programul complet al manifestărilor, 26 iunie la Arad
Ora 08.15 -Sfinţirea drapelului la catedrala „Sfânta Treime”
Ora 08.45 – 09.00 -Transportarea drapelului sfinţit la locul de desfăşurare a evenimentelor
Începând cu ora 9.00 – ceremonial de înălţare a drapelului României
Ora 09.00 – 09.05 – Întâmpinarea persoanelor oficiale
Ora 09.05 – 09.10 -Prezentarea onorului de către garda de onoare, salutul drapelului de luptă
Ora 09.10 – 09.15 -Intonarea Imnului Naţional al României
Ora 09.15 – 09.20 -Alocuţiune referitoare la sărbătorirea drapelului naţional susținută de domnul muzeograf Bogdan Ivașcu
Ora 09.20 – 09.25 -Primirea drapelului României ce urmează a fi înălţat pe catarg
Ora 09.25 – 09.40 – Ceremonial religios
Ora 09.40 – 09.45 – Înălţarea drapelului
Ora 09.45 – 09.50 – Defilarea gărzii de onoare
