Noul Guvern, instalat în ritm rapid

inquam photo bucuresti guvern ilustratie sala muntenia 17 iun 2025 309150
Distribuie:

ACTUALIZARE, ora 20.00

Noul Guvern a fost învestit de Parlament. Cabinetul Bolojan a obținut 301 voturi pentru și 9 împotrivă. AUR a părăsit sala înaintea votului. 

Membrii Executivului au depus jurământul, la ora 20.00, la Palatul Cotroceni.

„Vom face tot ce ţine de noi să respectăm acest vot, să fim în serviciul ţării noastre şi să îi respectăm pe români”, a spus premierul Ilie Bolojan, în plen, după vot.

„Din această seară, după depunerea jurământului, aşa cum v-am spus, vom face tot ce ţine de noi să respectăm acest vot, să fim în serviciul ţării noastre şi să îi respectăm pe români. Doamne ajută!”, a spus premierul Ilie Bolojan, după vot.

O primă ședință de guvern este planificată pentru această seară, după jurământul de la Palatul Cotroceni.


Știrea inițială

Noul Guvern se instalează în ritm rapid, după ce negocierile pentru programul economic și pentru acordul politic s-au prelungit. Protocolul de constituire a coaliţiei a fost semnat luni dimineață, la Senat, în acesta fiind inclusă şi rotativa guvernamentală. Și audierile miniștrilor propuși, în Comisiile de specialitate, au avut loc astăzi. Procedura de audiere a fost una accelerată, astfel încât guvernul să fie învestit cât mai repede.

Noul Guvern va fi votat în plenul reunit al Parlamentului. Pentru învestirea noului Guvern sunt necesare 233 de voturi, iar coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR-minorităţi are 311 parlamentari. Astfel, în cursul zilei de mâine ar urma jurământul în fața președintelui Nicușor Dan, dar și prima ședință de guvern.

Executivul lui Ilie Bolojan vine cu destul de multe nume noi, dar și cu 5 posturi de vicepremier. Noul executiv va avea 16 ministere și 5 vicepremieri. PSD va avea 6 ministere, PNL patru, USR patru și UDMR două ministere.
Lista completă a Guvernului Bolojan

Prim-ministru: Ilie Bolojan

Șef al Cancelariei: Mihai Jurca, fostul city manager din Oradea

Vicerpremieri

  • PSD – Marian Neacșu
  • USR – Ionuț Moșteanu
  • UDMR – Tanczos Barna
  • PNL – Cătălin Predoiu
  • independent- Dragoș Anastasiu

Miniștrii PSD:

  • Ministerul Justiției – Radu Marinescu
  • Ministerul Transporturilor – Ciprian Șerban
  • Ministerul Sănătății – Alexandru Rogobete
  • Ministerul Muncii – Florin Manole
  • Ministerul Agriculturii – Florin Barbu
  • Ministerul Energiei -Bogdan Ivan

Miniștrii PNL

  • Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare
  • Ministerul de Interne – Cătălin Predoiu
  • Ministerul Educației – Daniel David
  • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene -Dragoș Pîslaru

Miniștrii USR

  • Ministerul Apărării – Ionuț Moșteanu
  • Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu
  • Ministerul Mediului – Diana Buzoioanu
  • Ministerul Economiei – Radu Miruță

Miniștrii UDMR

  • Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila
  • Ministerul Culturii – Demeter Andras Istvan

Despre miniștri
1. Alexandru Nazare – ministru al Finanţelor, PNL. Susţinut la începutul carierei de Anca Boagiu, lider cu influenţă în PDL, Alexandru Nazare revine la Finanţe după o altă experienţă ca ministru în Guvernul Cîţu. În 2021, a fost demis după numai 6 luni, fiind printre miniştrii care s-au opus ca statul să achiziţioneze 120 de milioane de vaccinuri anti-Covid. În prezent, este membru din Consiliul de Administraţie al BNR.
2. Radu Marinescu – ministrul Justiţiei, PSD. A făcut parte şi din guvernul Ciolacu. A fost susţinut de organizaţia PSD Dolj, condusă de tandemul Lia Olguţa Vasilescu – Claudiu Manda. În primăvara anului viitor, va trebui să negocieze cu preşedintele Nicuşor Dan numirea de procurori-şefi la Parchetul General, DNA şi DIICOT.
3. Ionuţ Moşteanu – ministrul Apărării, USR. Lider al deputaţilor USR, Moşteanu e la prima experienţă ca ministru. În plus, va ocupa şi funcţia de vicepremier. A fost printre miniştrii doriţi de preşedintele Nicuşor Dan, în condiţiile în care şeful statului este comandatul suprem al Armatei, deci trebuie să lucreze îndeaproape cu MAPN.
4. Cătălin Predoiu – ministru de Interne, PNL. A fost ministru al Justiţiei în Guvernele Tăriceanu, Boc şi Orban. Din vara anului 2023 ocupă funcţia de ministru de Interne, pe care o va păstra şi în Cabinetul Bolojan. A fost prim-ministru interimar după demisia lui Marcel Ciolacu din fruntea guvernului, dar şi preşedinte interimar al PNL în perioada în care Ilie Bolojan s-a aflat la Cotroceni.
5. Ciprian Şerban – ministrul Transporturilor, PSD. Fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, Ciprian Şerban a făcut rocada în partid cu Sorin Grindeanu, care va deveni al treilea om în stat.
6. Alexandru Rogobete – ministrul Sănătăţii, PSD. A fost secretar de stat la Sănătate în mandatul lui Alexandru Rafila, timp de doi ani, între 2023 şi decembrie 2024, când a fost ales deputat pe listele PSD. A fost susţinut pentru funcţie atât de preşedintele partidului, Sorin Grindeanu, cât şi de preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis. Fostul lider PSD Marcel Ciolacu a încercat să o impună la Sănătate pe Carmen Orban, senator PSD de Buzău şi fost consilier guvernamental în mandatul său de premier. În final, Orban s-a retras din cursa internă.
7. Oana Ţoiu – ministru de Externe, USR. Şi-a început cariera politică în PLUS, partidul creat de Dacian Cioloş. Ulterior, a ajuns prin fuziune în USR, dar a rămas în partid după demisia lui Cioloş din funcţia de preşedinte al USR. A fost agreată de preşedintele Nicuşor Dan, care şi-a dorit la Externe un ministru care să nu-i fie ostil.
8. Daniel David – ministrul Educaţiei, PNL. Susţinut atât de premierul Ilie Bolojan, cât şi de preşedintele Nicuşor Dan, fostul rector al UBB Cluj va continua ca ministru şi în noul guvern cu scopul de a reforma sistemul de educaţie.
9. Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, UDMR. A ocupat aceeaşi funcţie şi în Guvernul Cîţu, şi în Guvernul Ciolacu, format în decembrie anul trecut. Va gestiona celebrul program Anghel Saligny, dedicat aleşilor locali.
10. Petre Florin Manole – ministrul Muncii, PSD. Purtător de cuvânt al PSD, Petre Florin Manole a câştigat competiţia internă din partid cu fostul ministru Simona Bucura Oprescu, susţinută de organizaţia Argeş. Manole a mai lucrat în Ministerul Muncii în timpul guvernului Ponta.
11. Florin Barbu – ministrul Agriculturii, PSD. Unul dintre cei trei miniştri PSD care vor continua şi în noul guvern. Barbu a fost susţinut intens în partid de secretarul general al PSD, Paul Stănescu, care s-a luptat pentru funcţie, prin interpuşi, cu eurodeputatul PSD Mihai Tudose. Fostul premier PSD l-ar fi dorit pe senatorul Sorin Moise la Agricultură, unul dintre oamenii săi de încredere. Aşadar, Paul Stănescu rămâne influent în partid.
12. Bogdan Ivan – ministrul Energiei, PSD. Trecut pe la Digitalizare şi Economie în guvernele trecute, Bogdan Ivan a fost mutat la Energie, pe fotoliul eliberat de Sebastian Burduja. În partid, a fost susţinut pentru funcţie de preşedintele CJ Bistriţa, Radu Moldovan, şi de liderul PSD Cluj, Vasile Dîncu.
13. Radu Miruţă – ministrul Economiei, USR. În decembrie, Miruţă a obţinut al doilea mandat de parlamentar pe lista USR. Acum va bifa prima experienţă ministerială. În partid s-a impus în faţa lui Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în Guvernul Cîţu.
14. Dragoş Pîslaru – ministrul Fondurilor Europene, REPER. A fost una dintre suprizele din guvern. Ilie Bolojan a insistat pentru Pîslaru, deşi unii lideri PNL i-au cerut să aleagă un om de partid. Pîslaru a fost ministru al Muncii în guvernul condus de Dacian Cioloş, apoi a fost eurodeputat ales pe lista USR-PLUS în 2019. Ulterior, a fondat REPER împreună cu Dacian Cioloş, însă partidul nu a reuşit să treacă pragul electoral la alegerile parlamentare din decembrie 2024. Dacian Cioloş şi Dragoş Anastasiu au susţinut, în discuţiile cu premierul Ilie Bolojan, ca Dragoş Pîslaru să primească funcţia de ministru al Fondurilor Europene, susţin surse politice pentru News.ro.
15. Diana Buzoianu – ministrul Mediului, USR. În Parlament, a ocupat funcţia de preşedinte al Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor. Şi-a început cariera politică în PLUS, partidul fondat de Dacian Cioloş.
16. Demeter András István – ministrul Culturii, UDMR. În prezent secretar de stat în Ministerul Culturii, Demeter András este unul dintre apropiaţii liderului UDMR Kelemen Hunor. În trecut a ocupat şi funcţia de director al Radioului public.

Semnat pe 23 iunie 2025 la București, acordul politic care va sta la baza noului guvern condus de Ilie Bolojan prevede constituirea unei coaliții largi de guvernare formată din PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale.

Documentul, semnat departe de ochii presei pentru că Ilie Bolojan a transmis că nu vrea „show”, stabilește direcțiile strategice ale guvernării pentru perioada 2025–2028, insistând pe reforme structurale, echilibru bugetar și stabilitate politică. Actuala Coaliție controlează circa 67% din Parlament.

Ce prevede acordul – conform euractiv.ro

„Formațiunile politice semnatare, conștiente de responsabilitatea ce le revine într-o perioadă dificilă pentru România, convin asupra formării Coaliției politice de guvernare pro-occidentale pentru perioada 2025-2028, denumită în continuare Coaliția.

În fața provocărilor economice, geopolitice și sociale, acest parteneriat are ca obiective implementarea unor reforme structurale fundamentale, stabilitatea și performanța guvernării, dezvoltarea României și consolidarea democrației. Măsurile promovate de Coaliție urmăresc refacerea echilibrelor bugetare, prioritizarea și continuarea investițiilor, asigurarea unui climat predictibil pentru mediul de afaceri, cu menținerea coeziunii și solidarității sociale. Ne angajăm să promovăm o guvernare responsabilă și eficientă, pentru a construi o societate mai justă și mai echitabilă.

Art. 1. Principii de funcționare1)Activitatea Coaliției se fundamentează pe buna colaborare, transparență și responsabilitate.

2) Coaliția va susține un program de guvernare, bazat pe priorități clare și asumate colectiv.

3) Parcursul pro-european și euro-atlantic al României sunt elemente fundamentale ale programelor și politicilor promovate de Coaliție și de către reprezentanții acesteia.

4) Formațiunile politice membre ale Coaliției se angajează să ducă o politică moderată și echilibrată, prin alinierea la obiective comune, în ciuda unor diferențe ideologice.

5) Coaliția va asigura transparența decizională și o comunicare unitară, pentru a primi încrederea cetățenilor și a partenerilor internaționali în actul de guvernare.

6) Meritocrația și profesionalismul vor fi promovate în administrație, dincolo de apartenență politică.

7) Fiecare decizie politică majoră este adoptată prin consens politic, cu implicarea directă a tuturor formațiunilor politice componente ale Coaliției și a prim-ministrului.

Art. 2. În vederea implementării programului de guvernare Coaliția va susține urmatoarele direcții:

1) Adoptarea urgentă a unui plan credibil de reducere a deficitului bugetar;

2) Combaterea risipei bugetare prin restructurarea companiilor de stat, reducerea cheltuielilor administrative și limitarea beneficiilor nejustificate;

3) Reforma sistemului fiscal, prin eliminarea excepțiilor și creșterea eficienței colectării;

4) Prioritizarea investițiilor în proiectele de infrastructură mare, precum și pentru comunitățile locale pentru asigurarea resurselor necesare în mod realist și eficient;

5) Reforma pensiilor speciale;

6) Stabilirea de obiective măsurabile și evaluabile pentru fiecare minister și agenție;

7) Comasarea instituțiilor redundante și reducerea birocrației;

8) Accelerarea absorbției fondurilor europene prin reforme în managementul public;

9) Introducerea unei culturi instituționale bazate pe răspundere, profesionalism și rezultate;

10) Modernizarea serviciilor publice pentru a răspunde nevoilor reale ale cetățenilor;

11) Eliminarea privilegiilor nemeritate și tratament egal în fața legii;12)Independență energetică în domeniul gazelor naturale și accelerarea tranziției către energie regenerabilă;

13) Aderarea la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică;

14) Eficiență și performanță în Educație. Norme didactice europene la nivel european, burse adaptate la posibilitățile reale și creșterea performanței școlare;

15) Lărgirea bazei de contributori la CNAS și oferirea unor servicii de sănătate îmbunătățite concomitent cu cheltuirea eficienta a fondurilor disponibile;

16) Reforma administrației prin digitalizarea și interconectarea serviciilor publice și implementarea unor criterii de eficiență, debirocratizare, simplificare, de dereglementare;

17) Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale, conform principiului subsidiarității;

18) Digitalizarea și îmbunătățirea serviciilor consulare și extinderea rețelelor de consulate itinerante;

19) Îmbunătățirea calității și eficienței actului de justiție și a gradului de încredere a cetățenilor în acesta;

 20) Îndeplinirea jaloanelor și accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență;

21) Finalizarea legăturii rutiere rapide între Marea Neagră și Europa Centrală și a primei autostrăzi montane care va traversa munții Carpați;

22) Consolidarea parteneriatului Transatlantic și a celorlalte parteneriate strategice;

23) Implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României;

24) Combaterea fenomenului Infracțional, în special în ceea ce privește traficul de droguri și de persoane, concomitent cu programe de reabilitare și protecție a victimelor;

25) Combaterea extremismului, a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, a violenței împotriva femeilor și a discursului instigator la ură, în vederea asigurării siguranței cetățenilor;

26) Promovarea și susținerea programelor, proiectelor și a legislației care fac posibilă păstrarea identității și dezvoltarea comunităților minorităților naționale;

27) Recunoașterea și sprijinirea Diasporei Românești ca parte esențială a identității naționale și valorificarea potențialului său uman, economic și cultural prin politici active de recunoaștere și re-întoarcere voluntară;

28) Încurajarea natalității și sprijinirea familiilor cu copii;

29) Susținerea măsurilor economice pentru reducerea deficitului comercial;30) Susținerea sportului ca domeniu esențial pentru o viață sănătoasă, încurajarea sportului de masă și a sportului de performanță;

31) Stimularea economiei și reducerea inegalităților teritoriale;32) Parteneriat onest cu mediul privat pentru dezvoltarea unei economii sănătoase, bazate pe inițiativă privată, inovație și respect pentru munca cinstită, protejarea demnității angajatului și stimularea angajării legale;

33) Reforma autorităților de control și reglementare în domeniul Mediului. Creșterea calității vieții în toate orașele și satele prin mecanisme de control și dezvoltarea infrastructurii verzi.

34) Susținerea Republicii Moldova pentru accelerarea și menținerea traseului european și consolidarea valorilor democratice, respectiv întărirea sa economică, socială și culturală, în vederea integării în Uniunea Europeană. Ca parte acestui proces, considerăm importantă dezvoltarea infrastructurii și reducerea timpilor la forntieră și eficientizarea acceesului la cetățenia română.

Art.3. Obiectivele legislative ale Coaliției constau în promovarea legislației necesare pentru implementarea programului de guvernare.

Art.4. Formațiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotației în privința ocupării funcției de prim-ministru. Pentru perioada iunie 2025 – aprilie 2027 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PNL. Pentru perioada aprilie 2027 – decembrie 2028 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PSD.

Art.5. Structura Guvernului este compusă din: prim-ministru, 16 ministere, dintre care 6 ministere PSD, 4 ministere PNL, 4 ministere USR și 2 ministere UDMR; Guvernul are 3 funcții de viceprim-ministru fără portofoliu, câte una pentru PSD și UDMR și un independent, două funcții de viceprim-ministru cu portofoliu, câte una pentru PNL și USR. La momentul aplicării rotației convenite, conform art. 4, un portofoliu de viceprim-ministru fără portofoliu va fi alocat PNL și un viceprim-ministru cu portofoliu va fi alocat PSD.

Art.6. Fiecare minister va avea de regulă 2 (doi) secretari de stat, cel mult 4 (patru) secretari de stat la ministerele cu activitate complexă.

Art.7 Formațiunile semnatare ale prezentului Acord vor asigura reprezentarea Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale în structurile guvernamentale, cu respectarea ponderii politice parlamentare în cadrul prezentei Coaliții.

Art.8. În situația unei remanieri guvernamentale sau în cazurile prevăzute de lege în care un membru al guvernului nu își poate exercita atribuțiile funcției, nominalizarea revine formațiunii politice care a deținut inițial funcția. Prim-ministrul are dreptul să refuze motivat respectiva nominalizare și să solicite o nouă propunere.

Art.9. Formațiunile membre ale Coaliției politice vor constitui o majoritate parlamentară și se angajează să susțină învestirea Guvernului în condițiile art. 2-4, din prezentul Acord, și să acorde votul în vederea desemnării Președintelui Senatului, conform nominalizării făcute de către Partidul Național Liberal și Președintele Camerei Deputaților, conform nominalizării făcute de către Partidul Social Democrat.

Art.10. Conducerea Coaliției este asigurată de liderii formațiunilor politice membre. La ședințele Coaliției participă și alți reprezentanți ai conducerilor politice ale formațiunilor care o compun.

Art.11. Ședințele Coaliției sunt conduse de președintele partidului care numește premierul. Ședințele au loc bilunar, sau ori de câte ori este nevoie, și se desfășoară de regulă la sediul Guvernului României. În cadrul acestora se iau decizii pentru realizarea prevederilor cuprinse în Programul de Guvernare.

Art.12. Ședințele Coaliției vor aborda agenda politică guvernamentală și parlamentară, iar Deciziile Coaliției se iau prin consensul liderilor formațiunilor politice care formează Coaliția.

Art.13. La ședințele Coaliției pot participa, în funcție de subiectele înscrise pe agenda ședinței membrii cabinetului și alte persoane, la invitația liderilor formațiunilor politice membre, cu informarea și aprobarea prealabilă a prim-ministrului.

Art.14. Secretariatul tehnic va fi asigurat de un reprezentant desemnat de către Premierul în Exercițiu.

Art.15. Deciziile Coaliției sunt obligatorii pentru toate persoanele susținute în funcții publice de către aceasta. Revocarea acestor persoane poate avea loc după o evaluare și cu informarea motivată și prealabilă a formațiunii politice care a făcut propunerea.

 Art.16. Deciziile Coaliției sunt publice, iar dezbaterile în cadrul mecanismelor de decizie ale Coaliției sunt confidențiale până la adoptarea deciziilor.

Art.17. Coordonarea activității Coaliției la nivel guvernamental se îndeplinește de către prim-ministru și viceprim-miniștri, care vor avea calitatea de avizatori pentru proiectele de acte normative, conform atribuțiilor delegate convenite. Agenda de lucru a ședințelor de guvern, stabilirea și prioritizarea politicilor publice guvernamentale vor fi decise de către prim-ministru, prin consultare cu viceprim-miniștrii, în întâlnirea lor săptămânalăanterioară ședinței pregătitoare de guvern organizată de către Secretariatul General al Guvernului.

Art.18. Pentru coordonarea și punerea în aplicare a deciziilor Coaliției la nivel parlamentar se organizează săptămânal cel puțin odată, de regulă luni, ședințe cu participarea liderilor de grup ai formațiunilor semnatare din cele două Camere ale Parlamentului.

Art.19. Niciun parlamentar, membru al partidelor și formațiunilor politice care fac parte din Coaliție nu va semna, nu va susține și nu va vota o moțiune simplă îndreptată împotriva vreunui membru al Guvernului sau o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.Nu se va iniția sau vota un proiect de lege sau amendament care presupune creșteri de cheltuieli, facilități, sporuri, angajări, achiziții fără acordul prealabil al conducerii Coaliției.

Art.20. În vederea implementării deciziilor Coaliției la nivel parlamentar, liderii de grup se întâlnesc înaintea tuturor ședințelor de Birou Permanent/Birou Permanent reunit al Camerelor și ori de câte ori este necesar, la solicitarea unuia dintre lideri, înaintea ședințelor comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

Art.21. Medierea eventualelor dezacorduri de natură parlamentară, precum și dezbaterea unor puncte de vedere divergente asupra implementării programului de guvernare sau susținerea unor inițiative legislative se face în ședințele de Coaliție. La ședinte vor fi invitați reprezentanți desemnați de conducerea Coaliției să prezinte aceste puncte de vedere.

Art.22. Acordul politic de constituire a Coaliției politice este valabil în perioada 2025-2028 și intră în vigoare la data semnării. Modificările la prezentul Acord se dezbat, negociază și convin între formațiunile semnatare, fiind decise prin consens.

Art.23. Încălcarea prevederilor art. 4, art. 5, art. 7, art. 9, art. 12, art. 15 și art. 17 constituie un motiv de denunțare unilaterală a prezentului Acord.

Prezentul Acord politic a fost semnat luni, la București, în cinci exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte semnatară.”


Foto:  Inquam Photos / Octav Ganea


 

Categorie: Politice, Știri
Etichete: coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR-minorităţi, Guvernul Bolojan, noul Guvern
Distribuie:
Articolul anterior
MONEASA | Mașinile OFFROAD și muzica B-TON au fost atracțiile weekendului
Articolul următor
Accidentul vascular cerebral este o urgență!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Din aceeași categorie