Starea presei de astăzi, gusturile uneori îndoielnice ale cititorilor de presă on-line, influența rețelelor de socializare asupra calității presei, reducerea dramatică a bugetelor de publicitate care se reflectă direct în bugetul publicațiilor și care duce inevitabil la depopularea redacțiilor și scăderea calității conținutului, conținut original sau conținut generat de AI, cui i se mai adresează și care sunt cauzele decăderii presei de astăzi
Prof.univ.dr. Lizica Mihuț: „Jurnalismul este un microb de care nu poți scăpa”
Dezbaterea a continuat cu un schimb de idei și argumente, cu întrebări venite din partea membrilor Susținem Excelența și răspunsuri date de jurnaliștii din Arad invitați la eveniment. S-a vorbit despre caracter, abordări și stiluri jurnalistice, imparțialitate, dar și despre influența evidentă a rețelelor de socializare și fake news-ului în contextul actual. Desigur un punct important atins în dezbateri a fost și cel al cititorului, pornind de la educația spre o informare corectă până la modul în care presa are puterea de a influența opinia și, în cele din urmă, decizia cititorului.
Dacă pentru Izabela Vekas, o jurnalistă de televiziune cu o experiență bogată, „modul în care se face presă acum este complet diferit”comparativ cu sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, Andreea Pintea a ținut să remarce că „presa din ziua de astăzi are o putere foarte mare doar pe zona de scandal, în timp ce presa serioasă a scăzut foarte mult în credibilitate”. Orlando Toader a completat spunând că acest lucru se datorează faptului că „publicul s-a schimbat”.
Georgiana Țentea a povestit despre o întâmplare din viața profesională de jurnalistă care a dezamăgit-o profund și care a constituit și momentul în care a decis să schimbe domeniul de activitate: „Pe vremea în care Sanevitul a intrat în insolvență am făcut o anchetă de presă la care am lucrat o săptămână, am făcut diverse intervenții, am reușit să filmăm acolo. Când am publicat știrea a avut 20.000 de vizualizări, iar o altă știre care avea ca subiect faptul că centura de siguranță poate provoca impotența la bărbați a avut 130.000 de vizualizări”, ceea ce nu face decât să ne întărească convingerea că publicul care se informează on-line nu susține jurnalismul de calitate. De altfel, Tabita Cristea a ținut să puncteze că „o presă de calitate are nevoie de un cititor de calitate”.
Prof. univ. dr. Anton Ilica a ținut să aducă în discuție un atribut important pentru orice om în general și pentru un ziarist în special: caracterul, dar a vorbit și despre necesitatea specializării jurnaliștilor pe domenii de activitate, lucru aproape imposibil în presa de astăzi. „Cei care fac presă ar trebui să fie specializați pe domeniii. Nu poate un profesor umanist să facă presă în domeniul științei sau în domeniul economic. La ora actuală presa și-a pierdut din credibilitate și din cauza celor care fac presă”.
Prof. dr. Diana Achim a lansat ziariștilor prezenți invitația de a participa la un atelier de lucru organizat la Colegiul Național „Moise Nicoară”, cu scopul declarat de a contribui la educarea tinerei generații atunci când vine vorba despre depistatea unei știri false (fake news), asta în condițiile în care rețelele de socializare sunt pline de informații mincinoase.
„Cel mai corect ar fi ca tinerii să fie pregătiți să filtreze informația. Nu mă refer doar la informația oferită de presă, ci și la informația de specialitate, să știi pe ce site-uri să-ți cauți date”, a punctat dr. Corina Crișan.
